Cum se calculeaza debitul necesar pentru o alimentare cu apa din foraj / foraje.

Tot mai multe cereri de foraje de alimentare cu apa sosesc in ultimul timp cu solicitarea unor debite imense (30 ….300 m³/h). Trei sute de metri cubi pe ora ! Adica 83 litri/secunda ( l/s). Noi nu contestam necesarul de apa pentru diverse utilitati (industrial, irigatii, piscicultura, etc) dar credem ca se greseste undeva. De aceea va indicam mai jos cateva regulide care trebuie tinut cont in calcul debitului necesar pentru o alimentare cu apa din put forat :

Apa potabila

Debitul unui foraj este (aproape) suma debitelor acviferelor deschise (acvifere in dreptul carora s-au montat filtre) in respectivul foraj.
Debitul (maxim) unui acvifer este o constanta. De aceea diametrul de foraj / sapare/tubare nu influenteza acest debit. Gasiti Cum se alege diametrul de tubare ? aici. Cu alte cuvinte daca intr-o anumita zona din Romania acviferele au un potential de (exemplu) 10 m³/h , indiferent ce foraj s-ar executa si cati bani s-ar plati pe el, nu va fi posibil obtinerea unui debit > de 10 m³/h.
Forajele nu sunt fantani. Intr-o fantana se acumuleaza apa. In foraj nu se acumuleaza apa. Forajul trebuie echipat cu o pompa care sa asigure exploatarea lui 24h/24 , 365 zile/an continuu, fara riscul de a ramane pompa fara apa. Acest lucru (alegerea pompei) este obligat sa-l faca executantul forajului.
Incercati sa calulati un debit lunar, saptamanal, zilnic necesar.
Luati in calcul instalarea unei acumulari (vas tampon, vas de expansiune, bazin, excavatie, canal etc) intre foraj si consumatori. In felul acesta puteti face fata unor varfuri de consum care depasesc debitul instantaneu al forajului.
Luati in considerare si alti parametrii ai apei din foraj : temperatura, analiza fizico-chimica si bacteriologica, etc.
si nu in ultimul rand dati cat mai multe detalii firmei la care solicitati o oferta pentru a va oferta varianta potrivita situatiei d-voastre.
Si nu uitati in dimensionarea forajului si a instalatiilor sa minimizati ciclurile de pornire /oprire ale pompei submersibile. Mai multe sfaturi i :
4 sfaturi pentru exploatarea / intretinerea unui put forat ( foraj de alimentare cu apa)

Studii de caz :

1. Alimentarea unei case unifamiliale.

Un om consuma max 10 m³/luna. 5 persoane 50 mc/luna. Nu exista foraj sa nu dea 200 ..300 l/h adica 5 m³/zi, adica 120 m³/luna. Asadar e suficient. E suficient chiar pentru 12 persoane. Totusi e posibil ca cei 200 l/h sa fie insuficienti pentru anumite varfuri de consum. Ca sa se rezolve aceasta problema trebuie o acumulare temporara intr-un vas de expansiune sau un vas de acumulare deschis. Marimea lui se calculeaza f-ctie de confortul dorit.

Daca pe langa uz casnic /menajer e nevoie si de apa pentru o gradina /irigatii casnice, lucrurile se schimba putin. In acest caz e nevoie de mai multa apa 1-3 m³/h f-ctie de suprafata mai mult timp. Nu va functiona varianta cu acumularea. Singura optiune e impartirea gradinii pe zone si udarea ei in diverse zone succesiv.

Un foraj ce da 2 l/s =7 m³/h e in general suficient pentru o comunitate (sat/comuna) cu > 200 case.

2. Alimentarea unei comunitati locale etc.

Aici sansele ca un foraj sa satisfaca consumul maxim instantaneu sunt aproape zero. Din start se pleaca cu dimensionarea unei acumulari temporare (bazin) , uzual de 100-300 m³. Din experienta , va precizam, ca intr-o situatie cu consum contorizat fara pierderi si fara ca oamenii sa ude gradinile , un de bit al forajului de circa 7 m³/h e arhisuficient.

3. Foraje pentru irigatii in agricultura

In acest caz necesarul de apa este cel mai mare posibil. Mai trebuie tinut cont si faptul ca apa din foraj are in general intre 10 si 12 grade celsius. Solutia este tot acumularea. In astfel de cazuri se practica santuri sau excavatii deschise care pot acumula sute/mii de metri cubi.

4. Alimentarea cu apa a unei pensiuni

De cele mai multe ori e necesar o acumulare temporata de 5-10 m³. Un debit de 1-3 m³/h e arhisuficient pentru un numar de 10-20 camere.

Articole asemanatoare :

Apele minerale din Romania

Calitatea apelor minerale naturale din Romania

Apa mineralaeste considerata apa naturala care provine dintr-un izvor sau dintr-o sursa forata artificial-sonda si care are un continut variabil de saruri, gaze, substante minerale, substante radioactive, care ii confera proprietati terapeutice. Originea apelor minerale este legata de prezenta unor falii de adancime, dar si de existenta reliefului muntos vulcanic si de arealul unor zacaminte importante de petrol, carbuni, gaz metan si sare. Cele mai multe izvoare de ape minerale provin din apele vadoase, mai exact din precipitatiile care se infiltreaza in scoarta terestra pana la mari adancimi. Acestea revin la suprafata incarcate cu o anumita cantitate de gaze si saruri minerale, uneori si cu temperaturi mai ridicate sau chiar cu un anumit grad de radioactivitate.

Apa potabila

Cele mai importante surse de apa minerala din tara noastra se gasesc la: Govora, Baile Tusnad, Borsa, Borsec, Covasna, Calimanesti-Caciulata, Slanic-Moldova, Herculane, Moneasa, Biborteni, Sangeorz-Bai, Lacu-Sarat, Amara, Zacamantul Casin, Statiunea Ziziu.

In Romania exista 26 de companii producatoare si imbuteliatoare de apa minerala. La nivelul anului 2012, s-au comercializat in jur de un miliard de litri de apa, dintre acestea 70% au fost reprezentate de apele minerale carbogazoase, iar restul de 30% de apele minerale plate.

Cele mai comercializate ape din Romania in anul 2012 au fost reprezentate de grupul Romaqua (38%), Dorna-Apemin (14%), Perla Harghitei (13%), Rio-Bucovina (12%) si European Drinks (6%). Potrivit APEMIN, cele cinci companii de ape minerale din Romania reprezinta aproximativ 80% din piata totala de apa din tara noastra. Restul de 20% sunt exploatate de aproximativ 20 de companii mici, care produc pe plan local. Pe langa acestea, mai exista si producatorii care comercializeaza „apa de baut”.

Cat de sanatoase sunt apele minerale din Romania?

De-a lungul timpului, in tara noastra s-au facut o multime de analize sau studii care au avut ca scop informarea oamenilor despre calitatea apei minerale plate sau carbogazoase pe care o consuma zilnic.

Scandalurile apelor minerale plate sau carbogazoase contaminate au facut, in fiecare an, inconjurul tarii.

Conform unei analize recente privind calitatea apelor minerale din Romania realizata de Wall-Street.ro, se pare ca izvoarele de ape minerale din tara noastra sunt mult mai sanatoase decat marea majoritate a celor existente in Europa. Romania este una dintre cele mai cunoscute tari din lume la capitolul izvoarelor apelor minerale naturale. Studiile de specialitate realizate pe piata de apa minerala naturala din Romania, arata ca tara noastra detine mai mult de jumatate din rezervele de apa minerala ale Europei, mai exact 60%. Cu toate acestea, nu inseamna ca toate apele care sunt comercializate in tara noastra sunt 100% sanatoase. Consumatorii de ape minerale trebuie sa tina cont, de mai multi factori importanti atunci cand o cumpara, cum ar fi:

cantitatea de reziduu sec. Reziduu sec este un compus chimic important la care consumatorii de apa trebuie sa fie foarte atenti. Cantitatea de reziduu inseamna cantitatea de pulbere minerala care ramane dupa fierberea apei la 180°C, iar cu cat este mai mare aceasta valoare, cu atat apa respectiva e mai bogata in saruri si minerale. De regula, o apa buna trebuie sa contina sub 500mg/l de reziduu sec, pentru ca daca sunt depasite cele 500 mg/l creste considerabil riscul unor complicatii care genereaza litiaza renala / biliara. Insa, chiar daca clientii consuma o apa cu o cantitate mare de reziduu sec, dar in cantitati normale, nu sunt expusi unui risc de a dezvolta complicatii sau probleme. Cantitatea de reziduu sec este afisata pe etichetele apelor plate sau carbogazoase.
concentratia de calciu. Apele minerale plate sau carbogazoase care au o cantitate ridicata de calciu (peste 100mg/l) nu sunt recomandate persoanelor care au afectiuni ale rinichilor sau bilei.
concentratia de sodiu. Persoanele hipertensive si cele cu afectiuni cardiovasculare trebuie sa fie foarte atente la consumul de sodiu. Recomandarea medicilor este sa consume ape minerale cu un continut de sodiu de sub 20mg/l.
concentratia de magneziu. Studiile arata ca o apa plata sau carbogazoasa cu o concentratie cat mai mare de magneziu este sanatoasa, pentru ca echlibreaza nivelul metabolic al organismului. Nivelul de magneziu maxim pe care un adult trebuie sa il consume zilnic nu trebuie insa sa depaseasca 400mg/l.
cantitatea de nitrati. Oricat de pure ar fi, apele contin nitrati. Acestea sunt substante toxice, iar cand ajung in stomac se transforma in nitriti, iar acestia, la randul lor, se tansforma in nitrozamine, care sunt cancerigene. Nitritii au rolul de a bloca hemoglobina, care nu mai transporta oxigenul la celule si tesuturi. Cantitatea de nitrati existenta in apa nu trebuie sa fie mai mare de 50 mg/l.

Alte pericole ascunse ar fi legate de imbutelierea necorespunzatoare a apelor sau de faptul ca nu toate apele imbuteliate sunt minerale (adica nu sunt exploatate din zacaminte ci din apropierea acestora de la adancimi mai mici, putand fi astfel contaminate si infiltrate cu deseuri), desi sunt etichetate ca fiind apa de masa, apa de izvor sau apa de baut.

Celebrul studiu realizat de cei trei cercetatori stiintifici de la Facultatea de Stiinta Mediului din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, care s-a publicat in zeci de ziare, a avut ca scop evaluarea calitatii chimice a apelor imbuteliate existente pe piata din Romania si compararea lor cu apa potabila de la retea si izvor.

Pentru acest studiu cercetatorii au avut in vedere 30 de marci diferite de ape imbuteliate existente pe piata din Romania – 25 romanesti si 5 straine. Astfel, au fost prelevate probe de apa potabila din reteaua de alimentare a municipiilor Cluj-Napoca si Zalau, o proba de apa de izvor natural din Cluj si doua probe de apa de izvor natural din municipiul Blaj si Zalau. Probele obtinute au fost analizate cu ajutorul multipara-metrului WTWinolab 720 si s-au determinat parametrii fizici ai apelor. Acestia au fost comparati apoi cu standardul apei potabile din Romania si cel din Uniunea Europeana, iar cu ajutorul aparatului RQ flex 10 Meck s-au determinat concentractiile ionilor de calciu, magneziu, sodium, clorura si sulfat din cele 35 de probe analizate. La sfarsit, s-a stabilit compatibilitatea lor cu legislatia apelor potabile din Romania, reglementata de Legea 458 /2002 si completata de Legea 311/2004.

Rezultatele studiului au aratat ca:

indicele de conductivitate electrica peste limita admisa, chiar si in cazuri exceptionale (2500 uS/cm) l-a avut apa minerala Tusnad verde si albastra.
o concentratie prea mare de ioni de calciu, peste limita maxima admisa in cazuri exceptionale (180mg/L) au avut apele minerale carbogazoase Tusnad verde si albastra, Borsec, Poiana Negri ambele probe, Dorna carbogazoasa, Biborteni forte si lejera.
o concentratia maxima admisa exceptional pentru ionii de magneziu (contin mai mult de 80mg/L) a fost gasita la apa minerala carbogazoasa Borsec, cele doua probe de apa Biborteni si probele de Tusnad verde si albastra.
concentratia maxima de sodium a fost depasita de catre patru probe: Biborteni forte si lejera, Poiana Negri carbogazoasa si natural carbogazoasa, care contin mai mult de 200mg/L, asa cum este prevazut de legislatia in vigoare.
concentratia ionilor de clorura si sulfati a fost respectata de toate probele de apa analizate de cercetatorii din Cluj.

Tot in raportul prezentat de cei trei cercetatori Universitatii din Cluj, se arata ca din cele 35 de probe analizate doar 15 respecta integral toate normele legislative in vigoare. Din totalul probelor analizate, doar 26 respectau legislatia apei potabile pentru parametrul pH, iar toate probele care aveau pH prea acid erau ape carbogazoase sau natural carbogazoase. In ceea ce priveste parametrul de conductivitate electrica, alte 6% dintre probele analizate au picat testul. O concentratie prea mica a cationilor de calciu si magneziu a fost gasita in 8 din cele 35 de probe, iar in 4 probe exista o concentratie prea ridicata de sodiu.

Din analiza continutul de minerale ale celor 35 probe de ape, s-a constatat ca datele inscrise de catre producatori pe etichete sunt corecte, insa, din pacate, exista cumparatori care nu cunosc legislatia in vigoare si cei mai multi nu citesc tabloul chimic de pe etichete. De asemenea, rezultatele raportului au aratat ca apa potabila de la reteaua municipiilor Cluj, Zalau si Blaj respecta normativul standard privind calitatea apei, in linii mari.

In urma acestui studiu, cercetatorii au propus standardizarea apei minerale imbuteliate din Romania de catre toti producatorii, a unei culori diferite pentru capac, in functie de gradul de mineralizare al apei minerale imbuteliate:

capac de culoare alba – pentru apele cu continut redus de minerale, ape plate;
capac de culoare albastra – pentru apele cu un continut mediu de minerale, ape de izvor;
capac de culoare verde – pentru apele minerale carbogazoase naturale;
capac de culoare mov – pentru apele minerale imbogatite sau forte, ape minerale medicinale,

astfel incat consumatorii sa inteleaga mai bine ce cumpara din magazine.

Specialisti avertizeaza consumatorii in ceea ce priveste consumul regulat sau indelungat de ape minerale carbogazoase care au continut prea mare de sodiu, calciu si magneziu sau un pH impropriu. Acesta poate conduce la probleme serioase de sanatate, cum ar fi imbolnavirea rinichilor, stomacului si ficatului, precum si la agravarea bolilor cardio-vasculare. Sortimentele de ape minerale forte imbuteliate care nu sunt recomandate pentru consum regulat sau indelungat sunt: Dorna, Biborteni, Borsec, Izvorul Minunilor, Tusnad, Poiana Negri.

O apa ideala pentru consum zilnic trebuie sa fie o apa necarbogazoasa, sa fie bogata in ioni de calciu si magneziu, insa saraca in sodiu, cloruri, nitrati si sulfati. La noi in tara, doar o parte dintre apele minerale plate si carbogazoase comercializate respecta aceste standarde de calitate, acestea fiind: Borsec apa plata, Dorna plata, Calipso apa plata, Roua Muntilor carbogazoasa si plata, Lipova naturala, Carpatina Forte si Light, Perla Harghitei minerala, Zizin, Sport, Vera Aqua, Evian, Vittel si Perrier.

Surse:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83_mineral%C4%83

http://www.wall-street.ro/articol/Social/148452/cele-mai-sanatoase-ape-minerale-din-romania.html

http://www.globalkangen.org/cat-de-sanatoasa-este-apa-minerala-sau-plata-pe-care-o-bem-zilnic.html

Articole asemanatoare :

Peste 1000 comentarii pe ondrill.ro - Un blog cu articole cu si despre foraje. Va multumim.

Cateva informatii generale despre continutul blogului OnDrill :

Va incurajam sa postati comentarii. Va multumim.

141 Articole
1.062 Comentarii
8 categorii
421 etichete

Si cateva statistici Akismet

73,096 total comenrtarii spam
1,483 total ham
175 missed spam
11 false positives
99.75% accuracy rate

Thks Akismet pentru ca ne faci viata mai usoara.

Va multumim si d-voastra pentru toate comentariile.

Am incercat si vom incerca sa raspundem direct/email sau chiar pe blog la intrebarile / solicitarile d-voastra.

Mai scriem din cand in cand si pe :

Si daca vreti sa ne scrieti privat, ne gasiti la ondrill@gmail.com si/sau la ondrill@ondrill.ro.

Articole asemanatoare :

Pompe si Sisteme de pompare

Va recomandam partenerii nostrii pentru :

Pompe si Sisteme de Pompare

Servicii compelte de pomparein:

Pompe submersibile

Instalatii de incalzire si climatizare,
Sisteme pentru alimentare cu apa, ridicarea presiunii si antiincendiu,
Vehicularea evacuarea, tratarea si epurarea apelor uzate,
Desecari in constructii si industria miniera,
Echiparea si exploatarea forajelor de apa si a celor geotermale,
Filtrarea si tratarea apei,
Irigatii si fantani arteziene,
Sisteme pentru industria alimentara,
Sisteme cu energie alternativa,
Accesorii pentru sisteme de pompare si instalatii:
Mainfolduri si colectoare,
Vase sub presiune cu membrana si rezervoare de stocare,
Tablouri electrice si automatizari,
Convertizoare de frecventa,
Presostate si senzori de presiune,
Fitinguri,
Cabluri electrice,
Plutitori electrici,
Electrovane si Reductare de presiune,
Contoare si debitmetre,
Motoare submersibile

Servicii de montaj:

Instalatii interioare de incalzire, de apa si sanitare , Sisteme complete de irigatii cu aspersoare, Instalatii pentru ridicarea presiunii, alimentare cu apa si antiincendiu, Montaje hidrofoare si pompe submersibile,

Consultanta:

Optimizarea costurilor de achizitie si exploatare a sistemelor de pompare si a instalatiilor.

www.fluxon.ro sau email

Reparatii Pompe si Sisteme de Pompare

Compania FLUXON SERVICE are ca activitate principala furnizarea de servicii de reparare si testare pompe in garantie si postgarantie, service si piese de schimb pentru orice tip si gama de pompe si sisteme de pompare
Furnizam piese de schimb si service pentru urmatorii producatori de pompe:

pompa in foraj 185x300 Pompe si Sisteme de pompare pentru echiparea si exploatarea unui foraj

Pompa submersibila in foraj

Pompe si Sisteme Grundfos,
Pompe si Sisteme Wilo,
Pompe si Sisteme DAB,
Pompe Submersibile Well Pumps,
Pompe Apa Uzata Homa,
Vase de Presiune si Rezervoare Elbi,
Vase de Presiune Aqua System,
Pompe si Sisteme Ebara,
Pompe de Recirculare IMP Pumps,
Pompe Submersibile ZDS,
Pompe pentru Constructii si Minerit Grindex,
Pompe si Sisteme E-Tech,
Motoare Electrice Submersibile Franklin Electric,
Motoare Electrice Submersibile Sumoto,
Pompe si Sisteme Pedrollo,
Pompe si Sisteme Speroni etc…
Deasemenea, va punem la dispozitie servicii de service pentru toate gamele si tipuri de pompe:
Hidrofoare,
Pompe Autoamorsante,
Pompe Multietajate
Pompe Sumersibile pentru Foraj,
Pompe Centrifugale Orizontale si Verticale,
Pompe, Sisteme si Statii pentru Ape Uzate,
Pompe pentru Sisteme de Incalzire,
Pompe pentru Sisteme de Aer Conditionat,
Pompe Presiune,
Grupuri de Pompare – Antiincendiu si Ridicarea Presiunii,
Convertizoare de Frecventa si Invertoare,
Tablouri Electrice de Comanda, Control si Protectie, etc
Service-ul consta in reparatii partii hidraulice, mecanice, rebobinari motoare, reparatii electrice pentru tablouri electrice si automatizari; verificarea echipamentelor se face pe stand proba profesional .
La cerere oferim buletin de verificare pe standul de proba, atat verificare hidraulica, cat si electrica!

www.fluxon-service.ro sau email

Articole asemanatoare :

4 sfaturi pentru exploatarea / intretinerea unui put forat ( foraj de alimentare cu apa)

Plecand de la o intrebare de pe forumul Softpedia, va prezint mai jos cateva sfaturi pentru exploatarea unui foraj de alimentare cu apa. Prin respectarea lor veti apela la intervale foarte mari (10-50 ani) de timp la operatiuni gen desnisipare, schimbare pompa, decolmatare, periere filtre, etc.

1. Imediat dupa predarea / preluarea forajului de la executant : Pompati cat mai multa apa (debitul maxim din fisa forajului) o perioada cat mai lunga de timp.

Pompa submersibila in foraj

De ce ? Acviferul curge – in pamant – intr-o anumita directie. Acest lucru inseamna ca in forajul d-voastra (chiar si cand sta) are loc un transport de apa. Filtrele forajului (fantele taiate in plastic) au o anumita latime (noi recomandam absolut oriunde 0,7 mm) f-ctie de care se introduce un anumit sort de pietris (uzual 1-3 mm sau 2-4 mm f-ctie de granulometria nisipului din acvifer). Dar, in nisipul acvifer exista si o fractie sub 2 sau sub 1 mm care va putea circula prin filtrul de pietris, chiar si cuartos. Aceast transport / circulatie de particule fine prin foraj va duce la depunere / decantare si chiar cimentare a lui, si, e foarte posibil / probabil ca in cateva saptamani / luni sa fie forajul plin (pana la nivelul acviferului) cu astfel de nisip, filtrele fiind blocate.
Cu ce debit? Cu debitul maxim calculat / masurat de executant. Pe baza informatiilor de la desnisiparea cu aer (pompa mamuth) dar si pe baza masuratorilor de la punerea in productie cu submersibile se determina debitul maxim al forajului. Ca si idee, el se determina in 2 feluri – la aparitia unei veniri masive de nisip la crestere treptata de debit, semn ca s-a trecut la curgere turbulenta – aici trebuie tinut cont si de denivelarea in foraj, sau la scaderea lenta, treptata a nivelului dinamic la debit constant, semn ca se pompeaza “la epuisment” .
Cat timp? Cea mai grea intrebare. Depinde de atat de multi factori – de latimea fantelor, de suprafata activa a filtrelor forajului, de granulatia si tipul margaritarului, de diametrul de sapare si de cel de tubare, de modul de executie a desnisiparii si mai ales a punerii in productie, de granulometria / granulatia stratului acvifer, etc. Vestea buna e ca nu exista prea mult. Oricat de mult e binevenit, va faceti un bine. De ex 2 saptamani. Dar, sunt convins ca in 99,99 % din cazuri si 1 saptamana e suficient. In cele mai multe cazuri e suficient si 2 zile. Pomparile le recomand sa fie cu cateva (2-3) intreruperi zilnice a 1-2 ore fiecare. Nu e gresit nici daca se opresc noaptea.
Concluzia – Dupa ce ati facut aceste pompari, intre pietrisul cuartos si strat se face natural un filtru invers, din particulele acfiverului care va filtra particulele fine si f fine. Acest filtru va bloca transportul acestora prin forajul proaspat executat, si, in felul acesta ve-ti putea lasa un foraj sa stea oprit / neexploatat saptamani /luni sau chiar ani fara sa va treziti cu el nisipat / cimentat.

2. Proiectati / executati sistemul / instalatia de alimentare cu apa in asa fel incat sa minimizati numarul de cicluri pornire / oprire ale pompei submersibile (sau hidroforului).

De ce ? Garantia pompei d-voastra este data in cicluri pornire /oprire, si NU in ore de functionare. La fiecare oprire de pompa, minuscula cantitate invizibila de particule in suspensie din foraj se decanteaza si se depune in decantor. Dupa ce se va umple decantorul, acestea vor obtura filtrele treptat, si intr-o perioada foarte scurta (crestere exponentiala) forajul nu va mai avea apa .
Ce debit sa aiba pompa ? Nu e necesar / obligatoriu sa echipati un foraj care poate furniza 4 l/s (de exemplu) cu o pompa de 4 l/s. Pentru nevoile d-voastra casnice e suficient si 0,5 l cu un vas de expansiune mai marisor. Va recomandam sa folositi o pompa care sa va asigure necesarul / confortul d-voastra dorit, si nu una mai mare. Astfel pompa va avea porniri mai rare si de durata mai lunga, protejati in felul acesta si pompa, si forajul, si instalatia d-voastra electrica.
Nu recomandam in nici o situatie ca numarul de cicluri zilnice sa fie > 20. Ideal e sa fie de 3..4.

3. Folositi o pompa cu diametrul cat mai apropiat de cel al tubulaturii forajului.

Desi corect era, plecand de la debitul necesar (estimat a se obtine din acvifer) sa se aleaga diametrul viitoarei pompe, si de acolo diametrul de tubare, se intampla des ca acest diametru sa fie mai mare decat necesar. Producatorii pompelor recomanda montarea in foraje cu diametrul cat mai apropiat de cel al pompei. Si asta pentru ca apa sa aiba o viteza de circulatie in jurul pompei / motorului mare si sa poata sigura o racire corespunzatoare. Daca va aflati in aceasta situatie aflati ca ati platit un pret prea mare pentru un foraj (diametru) nenecesar. Iar acum probabil va va trebui o pompa mai scumpa decat va era necesar.

4. Folositi un furtun de refulare la pompa submersibila de diametru corespunzator debitului.

Producatorii nu pot modifica marimea pompelor (carcaselor) pentru fiecare debit. Si de aceea prevad pompa cu un diametru de refulare care sa poata transporta / pompa debitul maxim al gamei. De cele mai multe ori d-voastra nu aveti nevoie de acest diametru.
Ce diametru am nevoie la furtunul de refulare ? Pana la 1 l/s va recomandam Ø 25 mm. Intre 1 si 4 l/s va recomandam 32 mm. Peste 4 l/s va recomandam 40 sau 50 mm.
E rau daca folosesc un furtun / diametru mai mare ? DA. Nu pentru ca e mai scump si mai greu si va fi mai greu de scos afara vreodata. Ci din cauza ca viteza ascensionala a apei in furtun scade odata cu cresterea diametrului. Si e posibil ca anumite particule sa nu poata fi “ridicate” la suprafata de aceasta viteza a apei, aceste particule se vor aduna continuu deasupra pompei si la un moment dat va bloca refularea.
Ce se intampla daca un un furtun mai subtire? Nimic grav. Se va reduce debitul pompei si veti “arunca” cu o parte din energia electrica consumata pe fereastra. Dar nu va avea de suferit nici pompa si nici forajul .

OBS 1 : Natura noastra (cred ca doar a romanilor – probabil ni se trage de la betoanele Ceausestilor) e sa facem adancimi cat mai mari, diametre cat mai mari, pompe / debite cat mai mari / coloane de refulare cat mai mari, asa, ca sa fie ….. . Sper / cred ca criza a rezolvat cel putin partial aceasta meteahna, si ne vom invata si noi sa facem ce trebuie, atat cat trebuie, si mai ales, cum trebuie.

OBS 2 : De ce recomandam diametrul fantelor 0,7 mm ? E diametrul ideal pentru pietrisul cuartos 1-3 mm si asigura u suprafata activa suficienta si pentru 2-4 mm (debite mari si f mari).

Se pot face fante si de 0,5, chiar de 0,3 si chiar 0,1 mm si exista (nu in Romania) si pietris cuartos cu granulatie < 1 mm (noi am folosit asa ceva la un proiect special). Dar se reduce suprafata activa a filtrelor, apare fenomenul tensiunii superficiale in fante si de multe ori, debitul poate scadea dramatic (de cateva ori)

Se pot face fante de 1mm, sau chiar mai mari. Sunt multe acvifere in Romania care se pot filtra si cu sort 3-7 mm sau 4-8 mm si deci nu se pune problema de nisip fin. Din experienta, am obtinut debite gigantice prin fante de 0,7 mm. Si deci consideram din motive economice, de rotatie a stocurilor, de marime a stocurilor, ca e suficienta latimea fantelor de 0,7 mm.

Daca aveti intrebari / neclaritati / observatii le asteptam email sau prin comentarii.

Articole asemanatoare :

Sarbatori fericite si La multi ani 2013 !

Va multumim tuturor (clienti, furnizori, parteneri, concurenti) pentru increderea acordata si pentru colaborarea din 2012.

Prilejul de a fi mai buni ni se ofera in fiecare zi a anului insa Craciunul este un moment special, este acea sarbatoare minunata care ne da putere sa fim mai buni, mai generosi si mai curajosi. Sa indraznim sa visam si sa speram mai mult, sa credem cu tarie ca anul ce va incepe va fi mai rodnic si mai fericit.

In prag de sarbatori, echipa OnDrill va doreste sa aveti parte de zile minunate, de un Mos Craciun darnic si bun, sa va bucurati si sa asteptati cu incredere anul ce vine.

Ne dorim si va dorim un an 2013 plin de succese ! Craciun Fericit si un An Nou mai bun!

Pe perioada sarbatorilor va recomandam sa studiati :

Un review 2012 pe YouTube
Prezicerea dezastrelor naturale 21.12.2012
Cum trateaza americanii problema apei
186 filme cu si despre apa
Harti topografice gratis, din SUA bineinteles
Date despre 717,000 foraje de gaz si petrol, 414,000 foraje de alimenatre cu apa si 9,300 foraje geotermale , din SUA , le gasiti aici
Un film facut intr-un foraj in bazalt, unde se vad fisuri circulate de apa
Imagini fantastice din natura
Cum afecteaza eolienele climatul local
Yosemite – cel mai frumos film de pe planeta
Fracturarea hidraulica – un film socant

Articole asemanatoare :

Studii pentru protecţia mediului.

Protectia mediului

Studiile pentru protecţia mediului sunt necesare evaluarii impactului asupra mediului pentru toate proiectele noi, dar şi pentru proiectele de retehnologizare. Ca urmare a evaluarii impactului asupra mediului se eliberează acordul de mediu de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Totodată în ariile de protecţie care fac parte din reteaua Natura 2000 este nevoie de evaluări specifice ale impactului investiţiilor asupra elementelor de floră şi faună în urma cărora se vor propune măsuri de diminuare a impactului. Mai multe despre ariile protejate din Romania aici .

Acordul de mediu

- actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect. Acordul de mediu este necesar in obtinerea autorizatiei de constructii.

Tipurile de studii pentru protecţia mediului necesare obţinerii acordului de mediu:

ü Notificarea cuprinde informaţii referitoare la proiect, date referitoare la amplasamentul proiectului, date de identificare a titularului, bilanţ teritorial, o descriere sumara a proiectului, modul de asigurare a utilităţilor.

ü Memoriu tehnic de prezentare conform Ordinului Ministerului Mediului şi Pădurilor 135/2010 (aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiectele publice şi private) pentru proiecte cu posibil impact negative asupra mediului, Acesta cuprinde informaţii mai detaliate despre proiect, date referitoare la sursele potenţiale de poluare asupra fiecărei componenta a mediului (apă, aer, zgomote, radiaţii, sol, ecosisteme terestre şi acvatice, protecţia aşezărilor umane, informaţii referitoare la deşeuri şi deşeuri chimice periculoase, monitorizarea mediului şi lucrări de reconstrucţie ecologică).

ü Studiu de impact asupra mediului pentru proiecte cu impact semnificativ asupra mediului conform Ordinul nr.863/2002. Se va face o descriere amănunţită a proiectului şi a efectelor negative asupra fiecarei componente de mediu in parte. Acest tip de studio se pretează pentru investiţiile cu impact semnificativ asupra mediului.

ü Studii de evaluare adecvată pentru proiecte cu impact negative semnificativ, suprapuse peste areale protejate de interes comunitar (Reţeaua Natura 2000), conform Ordinului Ministerului Mediului şi Pădurilor nr.19 din 13 ianuarie 2010 (Ghid metodologic de evaluare adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor şi proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar). Acest tip de studiu tratează impactul potenţial asupra biodiversităţii punându-se accent pe impactul asupra fiecărui habitat şi specie de interes comunitar care stă la baza desemnării respectivei arii protejate. Pentru zonele protejate atribuie în custodie punctual de vedere al custodelui este decisive pentru emiterea actului de reglementare. Dacă custodele acordă aviz negative pentru investiţie acordul de mediu nu se poate elibera.

Pentru oferte va rugam sa ne contactati.

Articole asemanatoare :

Prezenta oferta tehnica cuprinde descrierea lucrarilor de laborator geotehnic si chimic, precum si lucrarile de prelucrare si interpretare a datelor, necesare elaborarii unui studiu geotehnic.

3d 300x202 Cum se oferteaza un studiu geotehnic serios ?

Harta 3d

OFERTA TEHNICA

STUDIU GEOTEHNIC

Prezenta oferta tehnica cuprinde descrierea lucrarilor de laborator geotehnic si chimic, precum si lucrarile de prelucrare si interpretare a datelor, necesare elaborarii unui studiu geotehnic.

Oferta tehnica si financiara pentru elaborarea studiului geotehnic cuprinde investigatii geotehnice pentru. fiecare cladire ce vor fi construite in amplasament, locatia acestora urmand a fi stabilita de comun acord cu beneficiarul.

Cantitatile de lucrari, pe tipuri de categorii, sunt prezentate in cadrul ofertei financiare. Estimarea acestora a fost facuta luand in considerare minimul de lucrari de investigatie geotehnica indicate prin prescriptiile tehnice prevazute in normativul de proiectare NP074/2007 si standardul SR EN 1997 – 1 and 2:2008 EUROCODE 7, pe baza informatiilor de natura geologo–geotehnica din arhiva companiei, precum si a informatilor oferite de catre reprezentantii beneficiarului.

1. Lucrari de investigatie de teren

1.1. Lucrari pregatitoare

In cadrul acestei categorii de lucrari sunt cuprinse toate operatiunile necesare pentru transportul la/de la santier, precum si lucrarile necesare pregatirii terenului pentru efectuarea in bune conditii a lucrarilor de sapare a forajelor.

Fiecare amplasament al forajului va fi preluat de catre executant de la beneficiar pe baza unui proces verbal de predare-primire. Beneficiarul va pune la dispozitie executantului toate avizele/acordurile/permisele de lucru necesare inceperii lucrarilor si va asigura accesul pe fiecare locatie a instalatiei de foraj. De asemenea, beneficiarul va informa executantul asupra existentei si a pozitiei retelelor de utilitati subterane existente in zona, precum si a altor restrictii privind masurile de securitate a muncii, prevenirii si stingerii incendiilor si a protectiei mediului pe fiecare locatie.

Executantul are obligatia de a asigura perimetrul de lucru pe tot parcursul perioadei executiei, astfel incat sa fie evitat orice incident/accident.

1.2. Executie foraje

Cantitatile de lucrari de foraj ce urmeaza a fi executate au fost stabilite luand in considerare minimul de lucrari de investigatie geotehnica indicate prin prescriptiile tehnice prevazute in normativul de proiectare NP074/2007 si standardul SR EN 1997 – 1 si 2:2008 EUROCODE 7. In tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de lucrari de foraj estimate pentru fiecare varianta.

In functie de observatiile din teren, precum si a informatiilor puse la dispozitie de catre beneficiar privind constructiile ce urmeaza a fi executate, intocmitorul studiului geotehnic va putea solicita beneficiarului modificarea cantitatilor/tipului de lucrari de investigatie.

S-a stabilit executia a x foraje verticale geotehnice, cate unul pentru fiecare locatie a viitorului siloz. Astfel pentru … vor fi executate foraje cu adancimea finala de x m, . Forajele vor fi executate cu respectarea prescriptiilor tehnice prevazute in SR EN 1997 –2:2008 EUROCODE 7 – Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamanturi, cu o instalatie mecanica in sistem rotativ uscat cu coloane de lucru tip „Hollow Stem Augers” cu diametrul interior de 3.25”.

Stratificatia intalnita pe parcursul executiei forajelor se va descrie conform EN 14688 – Investigatie geotehnica si de testare – Identificarea si clasificarea solurilor.

Pentru fiecare foraj vor fi predate urmatoarele seturi de documente:

Proces verbal de predare amplasament
Fisa litologica a forajului.
Fotografii ale forajelor in fiecare locatie

1.3. Recoltarea probelor

Se vor recolta probe netulburate (stuturi) din orizonturile coezive pentru efectuarea incercarilor geomecanice de laborator. Numarul definitiv de probe si adancimea de recoltare urmand a fi stabilite in teren functie de natura si complexitatea conditilor litologice intalnite pe parcursul executiei forajelor.

Probele tulburate, vor fi recoltate pornind cu adancimea de 1,5 m, acestea urmand a fi recoltate din 1,5 in 1,5 m.

Programul de recoltare a probelor se va adapta in functie de litologia formatiunilor traversate in timpul executiei forajului.

Pentru recoltarea, etichetarea si ambalarea probelor se vor aplica prescriptiile SR EN 1997 –2:2008 EUROCODE 7. Probele recoltate vor fi ambalate si asigurate in vederea pastrarii integritatii lor pe parcursul transportului si expediate la laborator, probele urmand a fi predate pe baza unui borderou de continut.

Dupa efectuarea determinarilor de laborator, probele vor fi pastrate in custodia executantului pentru o perioada de 30 de zile.

1.4. Penetrare dinamica standard in foraj (SPT)

Penetrarea dinamica standard va fi executata in foraj la fiecare 1,5m (cand nu se recolteaza proba netulburata) cu dispozitiv tub carotier cu diametrul de 51 mm. Tubul carotier se va infige in talpa gaurii de foraj pe 15 cm adancime, iar apoi va fi inregistrat numarul de lovituri necesare infigerii tubului carotier pe 30 cm adancime cu ajutorul unui berbec automat in greutate de 63.5 kg cu inaltimea de cadere a berbecului de 76 cm. Reprezentarea si interpretarea rezultatelor testelor de penetrare se va face conform SR EN 1997 –2:2008 EUROCODE 7.

1.5. Sigilarea gaurii de foraj

Dupa finalizarea operatiunilor de sapare, forajele vor fi astupate cu materialul rezultat din sapatura, pana la cota terenului natural.

2. Teste de laborator geotehnic

Pe probele recoltate in timpul executiei forajelor, vor fi efectuate seturi de analize si teste de laborator geotehnic, cantitatile si tipul acestora fiind mentionate in oferta financiara. In oferta financiara, numarul si tipul de determinari de laborator geotehnic vor fi adaptate functie de stratificatia intalnita in timpul executiei lucrarilor de foraj.

Toate determinarile de laborator geotehnic vor fi efectuate in cadrul unui laborator autorizat de Inspectoratul de Stat in Constructii pentru efectuarea tipurilor de incercari mentionate in continuare.

2.1. Indici fizici – Determinarile vor fi efectuate pe un numar de probe care sa asigure reprezentativitatea tuturor formatiunilor identificate pe intreaga adancime investigata. Determinarile vor fi efectuate numai pe probele recoltate corespunzator din tipurile de sol conform specificatiilor tehnice prevazute in SR EN 1997 –2:2008 EUROCODE 7.

2.2. Distributia granulometrica – Determinarile vor fi efectuate pe un numar de probe care sa asigure reprezentativitatea tuturor formatiunilor identificate pe intreaga adancime investigata. Determinarile vor fi efectuate numai pe probele recoltate corespunzator din tipurile de sol conform specificatiilor tehnice prevazute in SR EN 1997 –2:2008 EUROCODE 7.

2.3. Limite de plasticitate – Determinarile vor fi efectuate numai pe probe de sol coeziv, urmand a fi determinati urmatorii parametrii: limita de curgere (W_L), limita de framantare (W_P) si indicele de plasticitate (I_P). Determinarile vor fi efectuate pe un numar de probe care sa asigure reprezentativitatea tuturor formatiunilor identificate pe intreaga adancime investigata. Determinarile vor fi efectuate numai pe probele recoltate corespunzator din tipurile de sol conform specificatiilor tehnice prevazute in SR EN 1997 –2:2008 EUROCODE 7.

2.4. Rezistenta la forfecare (CU) – Determinarile vor fi efectuate pe un numar de probe care sa asigure reprezentativitatea tuturor formatiunilor identificate pe intreaga adancime investigata. Determinarile vor fi efectuate numai pe probele recoltate corespunzator din tipurile de sol conform specificatiilor tehnice prevazute in SR EN 1997 –2:2008 EUROCODE 7.

2.5. Compresiunea la edometru – Determinarile vor fi efectuate pe un numar de probe care sa asigure reprezentativitatea tuturor formatiunilor identificate pe intreaga adancime investigata. Determinarile vor fi efectuate numai pe probele recoltate corespunzator din tipurile de sol conform specificatiilor tehnice prevazute in SR EN 1997 –2:2008 EUROCODE 7.

2.6. Im3 – tasarea suplimentara la umezire –

2.7. Determinarea agresivitatii apei/solului – Determinarile vor fi efectuate pe un numar de probe care sa asigure reprezentativitatea tuturor formatiunilor identificate pe intreaga adancime investigata. Determinarile vor fi efectuate numai pe probele recoltate corespunzator din tipurile de sol, respectiv probe de apa recoltate din foraj conform specificatiilor tehnice prevazute in normativul I14-76, respectiv DIN 4030-1 and 2.

3. Componentele studiului geotehnic

Studiul geotehnic va fi intocmit conform prescriptiilor tehnice prevazute in Normativul de proiectare – Indicativ NP 074 din 08/05/2007 si SR EN 1997 –1:2008 EUROCODE 7 - privind documentatiile geotehnice pentru constructii. Pentru acoperirea tuturor cerintelor prevazute in standardele si normativele privind intocmirea documentatiilor geotehnice, beneficiarul va pune la dispozitia executantului urmatoarele informatii:

Sistemul structural al constructiei
- tipul de suprastructura/infrastructura;
- dimensiuni ale structuri (regim de inaltime, amprenta la sol);
- eforturi transmise la teren;
- sensibilitatea la tasari a sistemului structural (valoarea maxima a tasarilor admisibile);
- clasa de importanta a cladirii.

3.1. Date generale

Denumirea obiectivului, adresa amplasamentului (pozitionarea pe planul de situatie), clientul, faza si scopul cercetarii, date de tema, lista documentelor tehnice furnizate de client (sau proiectant);

Numele, adresa si calitatea tuturor unitatilor care au participat la efectuarea cercetarii terenului de fundare;

Caracteristicile topografice, geomorfologice, hidrogeologice si seismice ale amplasamentului.

Elaborarea studiului geotehnic se va face cu respectarea prescriptiilor tehnice cuprinse in NP074/2007.

3.2. Sinteza informatiilor obtinute din cercetarea terenului de fundare

Volumul de lucrari realizate;

Metodele, utilajele si aparatura folosite;

Metodele folosite pentru recoltarea, transportul si depozitarea probelor;

Stratificatia pusa in evidenta;

Nivelul apei subterane si caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune);

Caracteristicile de agresivitate ale apei subterane si, eventual, ale unor strate de pamant;

Rezultatele incercarilor in laborator si pe teren;

Fise de stratificatie cuprinzand rezultatele sintetice ale incercarilor de laborator geotehnic;

Diagrame, grafice si tabele cuprinzand rezultatele lucrarilor experimentale;

Planuri de situatie cu amplasarea lucrarilor de cercetare, harti cu particularitatile geologice – tehnice, geotehnice si hidrogeologice ale amplasamentului, sectiuni geologice si geotehnice;

Alte date rezultate din lucrarile intreprinse.

3.3. Evaluarea informatiei geotehnice va cuprinde

Incadrarea amplasamentului intr-o anumita categorie geotehnica, sau a partilor din lucrare in diferite categorii geotehnice;

Analiza si interpretarea datelor lucrarilor de teren si de laborator si a rezultatelor incercarilor, avand in vedere metodele de prelevare, transport si depozitare a probelor precum si caracteristicile aparaturii si ale metodelor de incercare;

Sectiuni (profile) caracteristice ale terenului, cu delimitarea diferitelor formatiuni (strate) pentru care se stabilesc valorile caracteristice si valorile de calcul ai principalilor parametri geotehnici;

Evaluarea stabilitatii generale si locale a terenului pe amplasament;

Adancimea si sistemul de fundare recomandabile;

Evaluarea presiunii conventionale de baza si a capacitatii portante (in cazul fundarii directe);

Evaluarea capacitatii portante a pilotilor si adancimea acestora (in cazul fundarii indirecte)

Calcule de tasari probabile, presiuni critice, verificari ale stabilitatii taluzurilor excavatiilor etc.;

Solutii de imbunatatire a terenului (daca este cazul);

Masuri in cazul fundarii pe pamanturi cu caracteristici speciale: sensibile la umezire, cu umflari si contractii mari, lichefiabile, foarte compresibile, sensibile la inghet, agresive fata de constructii (daca este cazul);

Incadrarea terenurilor in categoriile prevazute de reglementarile referitoare la lucrarile de terasamente;

Recomandari privind tehnologiile de executie a lucrarilor de fundare;

Masuri privind protejarea constructiei impotriva infiltratiilor apei subterane si a ascensiunii capilare, precum si pentru prevenirea antrenarii hidrodinamice din teren;

Masuri pentru protectia primara a betonului din fundatii.

4. Oferta financiara

Nr. crt	Categoria de lucrări	UM	Cantitate	Preţ unitar	Total
1	LUCRARI DE INVESTIGARE DE TEREN
1.1	Lucrari pregatitoare
1.1.1	Mobilizare / Demobilizare	buc
1.2	Execuţie foraje
1.2.1	Execuţie foraje mecanice in sistem roatitv uscat cu coloane de lucru tip HSA cu diametrul 3,25 inch cu adancimea finala de m, cu recoltare continua, inclusiv recoltare probe tulburate, netulburate si SPT	m
1.2.2	Execuţie foraje mecanice in sistem roatitv uscat cu coloane de lucru tip HSA cu diametrul 3,25 inch cu adancimea finala de m, inclusiv recoltare probe tulburate, netulburate si SPT	m
1.2.3	Execuţie foraj mecanic in sistem roatitv uscat cu coloane de lucru tip HSA cu diametrul 3,25 inch cu adancimea finala de m, inclusiv recoltare probe tulburate, netulburate si SPT	m
1.2.4	Execuţie foraje mecanice in sistem roatitv uscat cu coloane de lucru tip HSA cu diametrul 3,25 inch cu adancimea finala de m, inclusiv recoltare probe tulburate, netulburate si SPT	m
1.2.5	Carotaj in platforma betonata	buc
1.2.6	Stand by time	zi
3	TESTE DE LABORATOR GEOTEHNIC – foraje 20 platforme
3.1	Indici fizici	buc
3.2	Distribuţia granulometrică	buc
3.3	Limite de plasticitate	buc
3.4	Rezistenţa la forfecare	buc
3.5	Compresiunea la edometru	buc
3.6	Determinarea agresivităţii apei/sol faţă de betoane şi metale	buc
5	STUDIU GEOTEHNIC
5.1	Elaborare studiu geotehnic in limba romana	buc
5.2	Verificarea studiului geotehnic	buc
	TOTAL (fara TVA)

Nota: Prezenta oferta este valabila timp de x zile de la receptia acesteia.

5. Grafic de executie

Timpul necesar pentru realizarea lucrarilor de foraj cu o instalatie in sistem roatitv uscat cu coloane de lucru tip HSA, cu diametrul 3,25 inch este:

Mobilizare/demobilizare – zile lucratoare;
Lucrari de executie foraje – zile lucratoare;

Timpul necesar pentru intocmirea studiului geotehnic este:

zile lucratoare – efectuarea testelor de laborator;
zile lucratoare – redactarea studiilor;
zile lucratoare – verificarea studiu.

SC Ondrill SRL

Articole asemanatoare :

Apa dulce / potabila

Statistici :

70% din suprafata Pamantului este acoperita de apa.
2% din apa planetei este proaspata / dulce, dar 1,6% din ea este blocata in calotele glaciare si polare, ramanand cu 0,4% pentru supravietuirea omenirii in continuare.
Sunt 7 miliarde de oameni care impart acel 0,4%, dar nu in mod egal.
Distanta medie parcursa de femeile africane pentru a colecta apa: 6,5 Km/zi pentru a cara 44 de kilograme de apa.
O treime din femeile planetei pierd zilnic 200 de milioane de ore colectand apa. Acest lucru este echivalent cu timpul pe care femeile nord-americane il petrec în fiecare zi la cumparaturi.
1 din 6 persoane nu au acces la canalizare .
2,6 miliarde de oameni nu au acces la apă portabila.

In tarile in curs de dezvoltare:

In fiecare an: 3,6 milioane de oameni mor din cauza unei boli legate de apa. Acest lucru este echivalentul a mortii intregului oras Los Angeles intr-un an.
Mai multe persoane, au telefoane mobile decat toalete.
Un copil moare de boli legate de apa la fiecare 15 secunde.

Diverse statistici :

Un american foloseste circa 9000 litri de apa in fiecare zi
O familie din Africa foloseste circa 20 de litri apa in fiecare zi.
In SUA, se cheltuiesc 61 de milioane de dolari pentru cumpararea de apa imbuteliata in fiecare an.

In casa ta economisirea apei poate ajuta foarte mult:

4 minute taiate de la dus pot economisi 130 l.
Spaland toaleta mai putin se pot economisi aproximativ 30l.
Limitarea consumului de apa imbuteliata.

Banca Mondiala anticipeaza ca pana in 2025 doua treimi din populatia globala va ramane fara apa potabila.

Organizatii care iau masuri:

– TAP Project –ajuta la oferirea de apa curata/potabila in mai mult de 100 de tari.

– Water.org – transforma sute de comunitati din Africa, Asia de Sud si America Centrala. Colaboreaza cu partenerii locali pentru a rezolva problemele legate de apa.

– Clean Water Initiative – va afecta vietile a mai mult de 50.000 de oameni pana in 2013. In 10 ani ei vor furniza apa curata pentru 250000 de oameni.

– Charity Water – 100% din donatii merg in mod direct la finantarea de proiecte de apa. Ajuta la furnizarea de apa curata si proaspata natiunilor in curs de dezvoltare.

Exista o multime de lucruri pe care le poti face pentru a ajuta la potolirea setei lumii.

Aceste statistici au fost gasite pe urmatoarele site-uri :

– http://environment.nationalgeographic.com/environment/freshwater/water-footprint-calculator/

– http://blueplanetnetwork.org/water/facts

– http://water.org/water-crisis/water-facts/water/

– http://eartheasy.com/live_water_saving.htm

– http://www.clearwaterinitiative.org/

– http://tapproject.org/about

– http://articles.nydailynews.com/2011-03-04/entertainment/28669599_1_shopping-perfect-pair-grocery

Created by: www.OnlineAssociatesDegree.com

Articole asemanatoare :

Ce foraj mi se potriveste ?

Acest articol incearca sa-i ajute / indrume pe cei neinitiati in tainele forajului /geologiei pentru a alege / solicita un foraj de alimentare cu apa / hidrogeologic cat mai apropiat de nevoile fiecaruia.

Forajele de alimentare cu apa ( foraje puturi apa cum mai spun unii) dfera intre ele , in principal prin urmatorii parametrii :

Calitate pret viteza

debitul obtinut : de aici se pleaca intotdeauna – una e sa ai nevoie de 2 – 4 m³/zi pentru o casa unifamiliala, alta e sa ai nevoie de 20-40 m³/zi , existand desigur si cazuri cand e nevoie de zeci de metri cubi / ora – irigatii, alimentari cu apa pentru comunitati mari , ferme, etc . Apa nu se gaseste in pamand la orice adancime. Ea sa “aduna” in straturi ( denumite acvifere) . In general, cu cat sapi (forezi) mai adanc ai sanse sa dai de straturi acvifere mai bogate si de o calitate mai buna. Primul acvifer de la suprafata ( denumit si freatic) este nerecomandat in nici o situatie. Apa cantonata in el este provenita din precipitatii si poate fi contaminata in urma spalariii suprafetei solului. Debitul acviferului freatic nu este constant (uneori poate chiar seca complet) , el fiind influentat de regimul precipitatiilor anuale din zona respectiva, in timp ce debitele acviferelor de adancime este constant. Recomandam tuturor sa se orienteze spre foraje cu adancimi > 50 m , evitand in acest fel riscul contaminarii respectivelor acvifere ( care alimenteaza forajul) de activitatea umana si nu numai. Plecand de la debitul necesar, se va alege diametrul de tubare necesar – vedeti si Cum se alege diametrul de tubare ?, apoi diametrul de sapare, adancimea la care se face cimentarea , etc.
adancimea de forare -este foarte importanta, pentru ca f-ctie de aceasta se alege marimea / puterea instalatiei de foraj, se fac comenzile de materiale , filtre, etc. Acviferele de adancime se gasesc la diverse adancimi in diverse locuri din Romania. Este recomandat sa se obtina studii hidrogeologice dar si alte informatii geologice din zona respectiva. Cel mai simplu se obtin date de la beneficiarii unor foraje similare in zona – la ce adancime s-a forat ? Ce debit s-a obtinut ? Ce calitate ( analize fizico chimice si bacteriologice) are apa ? De multe ori pentru un om obisnuit aceste informatii sunt greu de obtinut, si de aceea e neveoie uneori ca firma care va executa forajul sa faca o documentare privind acviferele din zona inainte de a oferta o lucrare.
diametrul de forare / tubare – Plecand de la adancimea de forare si debitul solicitat sau cel estimat a se obtine dintr-o anumita regiune , se va alege diametrul de tubare in f-ctie de diametrul pompei submersibile ce urmeaza a fi folosita in foraj. Este complet gresit sa se solicite tubari cu diametre gigantice 200 mm, uneori chiar 300 mm , cand e nevoie de un foraj casnic. Astfel de diametre sunt necesare doar in zone cu acvifere f puternice ( zeci de m³/h) si care alimenteaza consumatori pe masura.
tehnologia de forare – un factor foarte important , care poate duce la executarea unor foraje de calitate si rapide / eficiente / convenabile ( ca si raport calitate/pret) , sau care dimpotriva poate duce la executarea unor foraje de proasta calitate, durata executiei sa fie una lunga = saptamani , costurile pe masura = foarte mari. Retineti ca un foraj (cu diametrul de tubare ≤ 140 mm) intre 50 si 200 m adancime trebuie executat (tubat) in maxim 3- 4 zile calendaristice indiferent de zona , litologia / duritatea / dificultatea solului . Pentru diametre mai mari acest timp se poate dubla. Daca durata executiei este mai mare inseamna ca : instalatia/ sculele / accesoriile de foraj sau tehnologia de foraj aleasa nu sunt adecvate zonei respective. Mai exact , exista foraj cu noroi bentonitic – care se preteaza in soluri moi si medii ( nisipuri, argile, pietrisuri, pe adancimi mici si bolovanisuri, marne) – astfel de zone fiind campia Romana, campia de Vest, Moldova si foarte putine zone si pe aancimi mici in Transilvania. Pentru soluri medii si tari ( calcare, bolovanisuri, sisturi, diverse alte roci) trebuie folosita tehnologia de foraj cu aer ( un film gasiti aici ) – zona muntoasa din Romania, Dobrogea , cea mai mare parte a Transilvaniei, etc
calitatea materialelor folosite se refera in special la materialul tubulaturii PVC , tipul, latimea, suprafata activa a filtrelor, tipul pietrisului margaritar, modul de executie a izolarilor / cimentarilor , masuratorile hidrogeologice care se executa in foraj etc Puteti citi in detaliu care este Diferenta intre un foraj casnic si unul profesional; sau Cum se face un foraj perfect ?
durata de viata – a unui foraj are legatura cu calitatea executiei dar si cu regimul de exploatare ( ciclurile de pornire/oprire ale pompei submersibile) . Un foraj corect executat si corect exploatat are nevoie de intretinere / desnisipare 1 data la 20…30 ani. Un foraj incorect executat, sau exploatat poate avea nevoie si de desnisipari anuale. Solicitati contractual firmei executante sa va predea parametrii forajelor executate dar si recomandari / indicatii de exploatare . Mai multe aici : Intretinerea unui put forat

Va recomand sa alegeti cu atentie fiecare parametru , pentru a stii ce cereti unei firme care executa foraje de alimentare cu apa, si pentru a obtine in final ceea ce va trebuieste d-voastra : apa – de calitatea si in cantitatea care aveti nevoie.

Retineti ca folosind o tehnologie de foraj adecvata, materiale de calitate , operatori / sondori cu experienta si accesorii / instrumente moderne se pot executa foraje de calitate rapid, eficient, cu debite mai mult decat satisfacatoare si care nu au nevoie de intretinere multi multi ani de la executie.

Urmarind doar pretul, aveti sansa sa dati peste executanti cu tehnologii de foraj disparute din lumea moderna, cu materiale de calitate indoielnica, care sar (nu executa) multe multe operatii necesare unui foraj de alimentare cu apa corect executat ( din pacate acestea sunt in pamant si nu se vad, si , mai rau, nu pot fi corectate/ efectuate ulterior) . In plus e nevoie sa stati toata ziua dupa ei ( saptamani, luni cateodata) ca au nevoie de una, li se strica alta, dau de o pietricica si e dezastru, etc.

Va recomandam sa apelati la firme serioase , cu instalatii moderne performante , intretinute dpdv tehnic, cu personal ( in general tanar) calificat si motivat , civilizate, oneste care vin cu toate accesoriile si materialele necesare executarii forajului, pregatiti pentru orice surpriza din partea naturii / solului, carora e suficient sa le aratati amplasamentul forajului dupa care puteti pleca in concediu.

Cateva articole ajutatoare :

Cat de complicate sunt forajele de alimentare cu apa ?

Cat costa un foraj de alimentare cu apa ?

http://www.slideshare.net/foraje/fisa-de-executie-foraje

Nu uitati ca orice oferta care o solicitati sa fie insotita de cat mai multe detaliii pentru ca executantul sa va oferteze ce vi se potriveste mai bine.

Articole asemanatoare :

Drilling used equipement for sale:

we offer for sale the following used equipment:

drill baby drill

1.Swivel UPETROM CH 400: 1 unit used in good condition

2.BOP Upetrom double 11 x 10 000 psi: 2 unit used in good condition

3.BOP Upetrom annular 7 /1/16 x 5000 psi: 2 unit used in good condition

4.Pipe rams UPETROM – different size: 8 set NEW

5.Elevators Romania IRI – different size: 17 unit NEW

6.Adapters Cameron and Mc EVOY: 2 pieces used in good condition

7.Valves Mc EVOY different size (80 and 100 mm) 10 000 psi with adapters : 30 pieces

8.SPIDER, made in USA: 1 unit used

9.TSK tongs: 1 set (2 pieces) in working condition

10.Tongs hydraulic: 1 unit used in working condition

11.Drilling bits of different small sizes, made in Russia: 42 unit used in good condition and new

12.Lingers different type, made in Russia: 10 set (20 pieces) NEW

13.Mills and drilling heads – different size, made in Russia: 16 pc. NEW

We can repair equipment and sell it after repair.

If you are interested in the equipment, cost and conditions of sale you can check on ondrill@gmail.com

Articole asemanatoare :

Cat de complicate sunt forajele de alimentare cu apa ?

Din toate punctele de vedere, forajele de apa sunt cele mai complicate foraje (in comparatie cu forajele de pompe de caldura, geologice, geotehnice,etc) . Acest lucru se datoreaza:

complexitatii utilajelor, instalatiilor si accesoriilor folosite / necesare.(instalatie de foraj hidraulica, pompa de noroi, compresor, pompe sbmersibile, motopompe, generatoare, etc)
diversitatii geologice
multitudinii de materiale necesare (bentonita, polimeri, aditivi, tubulatura, filtre, pietris margaritar, peleti bentonitici, ciment, etc)
operatiile necesar a fi executate sunt dificile dpdv tehnic ( saparea, tubarea, introducerea controlata a margaritarului, realizarea ineleleor de izolare / cimentare, desnisiparea, punerea in productie, masurarea parametrilor, etc)
aparatura de masura si control necesara (instrument pentru masurarea nivelului apei in foraje, instrument pentrucontrolul nivelului pietrisului mrgaritar, apometru pentru debite, etc)

Pe langa toate acestea mai apar accidente tehnice şi complicaţii de foraj.

Accidentele tehnice şi complicaţiile întrerup procesul de foraj, cresc durata forajului (din cauza timpului neproductiv), cresc cheltuielile şi există posibilitatea abandonării sondei.

Accidentele presupun întreruperea procesului de foraj, ca urmare a blocării găurii de sondă (nu există acces la talpa sondei).

Complicaţiile sunt evenimente la care gura şi talpa sondei sunt accesibile, cel puţin în stadiul iniţial.

Clasificarea accidentelor tehnice şi complicaţiilor

Accidentele sunt extrem de diverse şi complexe, dar criteriul cel mai sugestiv, este cel care are în vedere natura accidentului şi elementul care a produs accidentul. Accidentele se împart în:

Prinderi de sape
Prinderea garniturii de foraj
Prinderi coloanei de tubare

Ruperi şi smulgeri din filete, prăjini de foraj, burlane.

Deformări transversale, turtiri şi păpuşiri, spargeri.

Rămâneri la talpă de sape
diverse

Complicaţiile se împart în: aflux de fluide în sondă (manifestări şi erupţii)

Influx de fluid de foraj (pierderi de circulaţie)

Prinderi în gaura de sondă

Pot fi prinse sape, garnitura de foraj, coloana de tubare, sau dispozitivele de investigare a găurilor de sondă. Cauzele sunt numeroase:

fluide de foraj necorespunzătoare
în zone cu roci neconsolidate;
în strate cu înclinare mare, rocile sunt deranjate, instabile şi tind să închidă sonda;
reducerea diametrului găurii de sondă (umflarea rocilor şi turtă de colmataj groasă);
lucrul cu debite insuficiente duce la încărcarea cu detritus şi manşonarea sapelor;
utilizarea unor fluide de foraj cu rezistenţă de forfecare şi tixotropie redusă provoacă depunerea detritusului la oprirea circulaţiei;
garnitura de foraj şi coloana de tubare lăsate în sondă nemişcate – apare fenomenul de prindere ca urmare a lipirii coloanei de perete;
forma găurii de sondă
găuri de sondă cu diametrul mai mare decât diametrul sapei – se formează găuri ocnite şi găuri telescopice;
traversarea unor roci cu abrazivitate ridicată – împănarea sapei;
zone deviate – gaură de cheie.

Ruperi şi smulgeri

Cauzele acestor accidente sunt:

Solicitări care depăşesc limitele admisibile;
Uzura şi oboseala materialelor;
Defecte ale materialelor în procesul de fabricaţie a produselor finite, defecte ca urmare a utilizării greşite, sau în procesul de transport, manipulare şi depozitare.

Rezolvarea ruperilor şi smulgerilor de prăjini se face cu ajutorul unor instrumente adecvate. Se ia modelul capătului rămas în sondă cu modelul cu plumb. Funcţie de acesta se utilizează instrumente cum sunt: tuta, dornul (cu pălărie), corunca, cârlig de îndreptat.

Pentru extragerea unor piese din sondă se folosesc: păianjenul şi freza magnetică.

Manifestări şi erupţii

Complicaţiile grave sunt erupţiile necontrolate, generate de afluxul de fluide în gaura de sondă. Până fluidul în surplus poate fi evacuat cu odată cu fluidul de foraj, avem o manifestare eruptivă. În momentul când din sondă iese doar fluid provenit din stratele traversate se trece la faza unei erupţii libere. Dacă la gura sondei, ieşirea fluidului nu poate fi ţinută sub control, erupţia se numeşte erupţie liberă necontrolată. Acest tip de manifestare se poate sesiza prin:

Scăderea densităţii fluidului de foraj;

Apariţia de gaze la suprafaţă;

Creşterea nivelului fluidului de foraj în habă sau rezervor;

Reducerea presiunii de lucru la pompe, fluidul fiind antrenat de fluidele din strat.

Pierderi de circulaţie

Pierderea de fluid în diferite strate poate fi : mică (până la 10%), mijlocie (10-50%) şi mare (> 50%). Cauzele pot fi geologice, sau tehnologice (utilizarea unor fluide cu densitate mare, lucrul cu debite mari, reluarea bruscă a circulaţiei după o pauză).

Combaterea unor astfel de fenomene se face prin recondiţionarea fluidului de foraj şi prin metoda blocării. În ultima metodă se folosesc materiale de blocare, amestecate în fluid. Acestea pot fi: materiale fibroase , lamelare, granulare . La această metodă este dificilă curăţirea fluidului de materiale blocante. O metodă eficientă este cimentarea zonei cu pierderi.

Concluzia :

Un foraj de apa nu e o simpla gaura in pamant. E nevoie de cunostinte temeinice din mai multe domenii, experianta dar si dotare tehnica si materiala. Daca toate acestea sunt respectate de un executant ( firma de foraje) , rezultatul obtinut ( forajul de alimentare cu apa) va fi unul de calitate ( debit mare, calitate excelenta/potabila a apei fara contaminari si comunicari intre straturi acvifere ) , durata de executie e scurta , pretul fiind unul competitiv.

Pe de alta parte , daca aveti “ghinionul” sa dati peste o firma fara dotare tehnica sau cu dotare precara(instalatii vechi, neintretinute tehnic, etc), cu probleme in aprovizionarea cu materiale, fara aparatura de masura si control, cu oameni (operatori, sondori, ingineri, geologi, geofizicieni, hidrogeologi, manageri , etc) fara experienta sau nemotivati, aveti toate sansele ca forajul sa dureze mult, sa apara complicatii tehnice , rezultatul sa fie unul nesatisfacator (apa putina, proasta calitativ, etc etc), si, culmea , pretul platit sa fie unul mare. Desigur vi se vor furniza motivatii si explicatii.

Va invitam sa postati experiente avute cu diverse firme de foraj (bune si/sau rele). Daca avet intrebari sau neclaritati, va incurajam sa le postati in comentarii. De asemenea ne puteti trimite articole din domeniu sau conexe si le vom publica pt d-voastra.

Articole asemanatoare :

Oferta limitata de pompe Grundfoss.

Pompe Grundfoss

http://www.grundfos.ro/

Am primit de la unul din partenerii nostrii oferta de pompe de mai jos cu reduceri substantiale de pret . Oferta e valabila un timp limitat / pana la epuizarea stocului.

Daca va intereseaza achizitia unei pompe , va rugam sa ne informati pe pagina de contact.

Denumire	Domeniul de utilizare	Pret lei cu Tva inclus
Grundfos Hidrofor JP Basic 3 Pt	Hidrofor	752
Grundfos Pompa Alpha 2 25-40	Recirculare	588
Grundfos Pompa Alpha 2 25-60	Recirculare	668
Grundfos Pompa JD Basic 2	Pompa pentru Hidrofor	765
Grundfos Pompa Magna 25-100	Recirculare	2323
Grundfos Pompa Magna 25-60	Recirculare	2077
Grundfos Pompa Magna 32-100	Recirculare	1967
Grundfos Pompa Magna 40-100 F	Recirculare	2169
Grundfos Pompa Magna 40-120 F	Recirculare	3173
Grundfos Pompa Magna 65-120F	Recirculare	5075
Grundfos Pompa MQ 3-45	Hidrofor	1857
Grundfos Pompa SQ 2-70	Submersibila	2608
Grundfos Pompa Unilift AP 50	Ape uzate	2478
Grundfos Pompa UP 20-14 Bxu 110	Recirculare	703
Grundfos Pompa UP Basic 25-40	Recirculare	279
Grundfos Pompa UP Basic 25-60	Recirculare	372
Grundfos Pompa UPS 25-80	Recirculare	1131
Grundfos Pompa UPS 40-120	Recirculare	2205

Articole asemanatoare :

Ziua Mondială a Apei - 22 martie

Ziua Mondială a Apei se sărbătorește anual în data de 22 martie.

Ziua mondiala a apei 2012

Stiati ca :

Fara apa nu exista viata ! Apa e sursa vietii.
Mai mult de 1 miliard de oameni nu au acces la o sursa sigura de apa potabila !
70% din suprafata pamantului e acoperita cu apa
70% din corpul uman e apa
Bolile cauzate de proasta calitate a apei omoara zilnic 4100 copi1, 90 % sub 5 ani.

Mai jos aveti o serie de filme cu si despre apa

Pastrati apele curate ( si cele de suprafata si cele de adancime)
Consumati apa responsabil.
Constientizatii si pe cei din jurul vostru despre importanta apei.

Felicitari celor care cu ocazia acestei zile duc o munca de informare, educare.

Articole asemanatoare :

instalatie de foraj hidraulica cu actionare electrica

Va oferim spre vanzare urmatoarea instalatie de foraj hidraulica cu actionare electrica.

Instalatia poate sapa in soluri sedimentare moi si medii pana la adancimi de 150, chiar 200 m adancime cu diametre uzuale de 215 si 250 mm, dar in 2 pasi se poate si cu 311 mm diametru de sapare al forajului.

instalatie de foraj hidraulica electrica noua Romania

Instalatia se vinde complet echipata cu 150 m prajini de foraj 2″3/8 .

Actionarea instalatiei este cu motoare electrice de 15 KvA.

Instalatia este in Timisoara si poate fi vazuta chiar si in lucru.

Sasiul pe care este montata este omologat si se poate inmatricula.

Pretul estimativ este de 22.000 eur ( + TVA)

Pentru mai multe informatii nu ezitati sa ne contactati .

instalatie hidraulica de foraj

Articole asemanatoare :

Fluide de foraj

Forajul rotativ se caracterizează prin circulaţia continuă a fluidului de foraj (fluid de circulaţie).

Foraj cu noroi bentonitic

Sistemul care asigură circulaţia fluidului are o parte exterioară (elementele de suprafaţă) şi una interioară (elementele din sondă).
Elementele de suprafaţă sunt: habe sau batale, pompe, manifold, încărcător, furtun de foraj, cap hidraulic, echipament de curăţire a fluidului de foraj. În sondă sistemul cuprinde garnitura de foraj, sapă, spaţiu inelar (garnitură-peretele sondei).
Circuitul normal al fluidului de foraj (circulaţie directă) este: habe-pompă-manifold-încărcător-furtun-cap hidraulic-garnitură de foraj-sapă-spaţiu inelar-echipament de curăţire-habă. Circuitul invers, cu intrarea prin spaţiul inelar şi ieşirea prin garnitura de foraj, poartă numele de circulaţie inversă.

1. Funcţiile noroiului de foraj

Fluidul de foraj îndeplineşte următoarele funcţii:
• Curăţă talpa sondei de detritus şi îl transportă la suprafaţă;
• Menţine detritusul în suspenşie când sonda este oprită;
• Asigură contrapresiunea pe peretele găurii de sondă, împiedicând surparea rocilor friabile, deformarea celor plastice şi împiedică pătrunderea fluidelor din strate în sondă;
• Colmatează peretele sondei, izolând sonda de rocile traversate;
• Răceşte şi lubrifiază sapa şi garnitura de foraj;
• Reduce rezistenţa rocilor prin umectare şi adsorbţie.
Fluidele de foraj trebuie să îndeplinească anumite condiţii:
• Să nu influenţeze rocile traversate, respectiv să nu producă umflarea argilelor, să nu contamineze apele freatice şi să nu blocheze formaţiunile productive;
• Să reziste presiunilor şi temperaturilor din sondă;
• Să nu fie afectate de mineralele solubile (sare, gips), sau de gaze;
• Să nu erodeze şi corodeze echipamentul de foraj;
• Să nu fie toxic şi să nu prezinte pericol de incendiu;
• Să fie uşor de preparat şi de întreţinut;
• Să fie ieftine.
Aceste condiţii sunt îndeplinite în mare măsură de noroaiele de foraj de calitate bună şi de unele fluide de compoziţie specială.

2. Clasificarea şi caracterizarea fluidelor de foraj

Funcţie de compoziţie şi starea fizică, fluidele de foraj se împart în:
1. fluide lichide – sunt pe bază de apă şi pe bază de produse petroliere;
2. fluide gazoase – aer, gaze naturale, sau gaze de eşapament;
3. amestecuri lichid-gaz- noroi aerat, petrol gazat, spumă şi ceaţă.
Fluidele pe bază de apă se împart în: apă (dulce, salină sau cu polimeri) şi noroi de foraj.
5.2.1. Fluide lichide
2.1.1. Apa –fluid de foraj
Apa a fost primul fluid de foraj. Folosirea ei este limitată, din cauza depozitelor traversate. Prezenţa argilelor bentonitice, a unor roci friabile (nisip, siltit), sau a unor săruri, fac imposibilă utilizarea ei. Avantajele apei sunt date de debitele mari cu care se poate lucra şi de curăţirea eficientă a tălpii şi a sapei, ceea ce duce la viteze mari de săpare.
2.1.2. Noroaie de foraj
Noroaiele de foraj sunt cele mai utilizate fluide de foraj. După compoziţie se împart în: noroaie naturale sau netratate, noroaie tratate, noroaie emulsionate.
a. noroiul natural se formează în timpul forajului din apă şi argila dislocată, sau se prepară la suprafaţă din apă şi argile hidratabile şi dispersabile (grupa bentonitelor cu mineral principal montmorillonitul, alături de care mai sunt nontranitul, hectoritul, saponitul). În amestec cu apa, se produce umflarea şi dispersarea particulelor argiloase.
b. noroaiele tratate se obţin din cele naturale prin adăugare de reactivi de reducere a vâscozităţii şi filtraţiei şi materiale de îngreuiere. Şi aceste noroaie sunt sensibile la săruri, dar mult mai puţin.
Reducerea densităţii acestor noroaie se face prin adăugare de apă, dar în acest caz, noroiului îi creşte capacitatea de filtraţie. Este necesar ca noroiul să se îmbogăţească în material coloidal şi se adaugă argilă bentonitică, activată cu carbonat de calciu (trassgel).
Creşterea densităţii noroiului se face prin adăugare de materiale cu densităţi ridicate (barit, hematit, magnetit, galena).
Corectarea vâscozităţii se face prin adăugare de argilă coloidală, sau substanţe macromoleculare hidrofile (creşterea vâscozităţii). Adăugarea de fluidizanţi duce la scăderea vâscozităţii.
c. noroaiele speciale se folosesc atunci când noroaiele tratate nu mai pot fi folosite, datorită contaminării puternice. Acestea pot fi:noroaie inhibitate (inhibate) şi fluide cu conţinut redus de solide argiloase. Din categoria noroaielor inhibate noroiul salin saturat se foloseşte la traversarea masivelor de sare.
d. noroaiele emulsionate se obţin din primele trei tipuri prin adăugare de petrol brut sau motorină, obţinându-se o emulsie de tipul ulei în apă. Sunt rezistente la sărurile contaminante, rezistă bine la temperaturi ridicate şi suportă o încărcare mare cu argilă.
2.1.3.Fluide pe bază de produse petroliere
Din această categorie fac parte fluidele negre, care conţin foarte puţină apă, sau chiar deloc. Fluidul este petrolul brut sau motorina, iar coloidul este asfaltul oxidat natural, sau suflat cu aer. Filtraţia fluidului este aproape nulă, este inert la contaminanţi, rezistent la temperatură şi cu capacitate mare de lubrifiere.
Aceste fluide sunt recomandate la traversarea formaţiunilor argiloase, a celor cu săruri contaminante, la forajul de mare adâncime, la rezolvarea unor accidente tehnice, etc. Dezavantajele constau în: preţul ridicat, pericolul de incendiu şi întreţinerea lor dificilă (măsuri de prevenire a pătrunderii apei).
2.2. Fluide de foraj gazoase
Cel mai folosit fluid gazos este aerul, dar siguranţă mai mare, o dau gazele de la eşapamentul motoarelor cu ardere internă (numai la instalaţiile care funcţionează cu astfel de motoare). La forajul cu gaze se obţin viteze mari de foraj. Ele asigură evacuarea eficientă a detritusului, precum şi răcirea sapei. Forajul cu gaze se aplică în roci stabile, fără fluide sub presiune şi fără acvifere.
2.3. Fluide de foraj amestec lichid-gaz
Pentru forarea în prin acvifere, roci permeabile sau fisurate, se folosesc noroaiele aerate, care se obţin prin injectarea în noroiul de foraj, a aerului comprimat, obţinându-se densităţi diferite ale noroiului. La ieşirea din sondă aerul se separă de noroi.

3. Proprietăţile fluidelor de foraj

Proprietăţile fluidelor de foraj sunt cele care dau calitatea unui fluid de foraj.
1. densitatea crează contrapresiunea asupra depozitelor traversate. Se determină prin cântărire cu cântare specifice.
2. proprietăţile reologice (vâscozitatea, tensiunea de forfecare, tixotropia) caracterizează comportarea fluidului la curgere. Vâscozitatea şi tensiunea de forfecare contribuie la evacuarea detritusului, la colmatarea peretelui sondei, împiedică depunerea detritusului în sondă şi pătrunderea fluidului în roci cu permeabilitate mare. Tixotropia este proprietatea noroaielor de foraj de a forma o structură cu aspect de gel, atunci când este în repaos. Prin agitare structura se distruge şi noroiul devine fluid (sol). Transformarea sol-gel şi gel-sol se poate repeta de o infinitate de ori. La oprirea circulaţiei, fragmentele de detritus sunt prinse în structura gelului, fără să se sedimenteze.
3. capacitatea de filtrare şi de colmatare este proprietatea fluidelor de foraj de a depune pe peretele sondei (colmatare) o crustă solidă (turtă de colmatare), ca urmare a pătrunderii fazei lichide din fluidul de foraj, în rocile traversate (filtrare). Fluidul de calitate are filtrare redusă, iar turta de colmatare este subţire, impermeabilă şi cu mare aderenţă la peretele sondei.
4. conţinutul de nisip se referă la conţinutul în particule solide, care nu a putut fi separat cu mijloacele existente în sondă. Un fluid cu mult nisip are proprietăţi abrazive şi produce uzura componentelor cu care vine în contact.

4. Prepararea fluidelor de foraj

Amestecul apei şi argilei se face fie în sondă, pe cale naturală, fie la suprafaţă cu ajutorul unui mixer. Prima metodă se utilizează atunci când sunt traversate roci cu conţinut mare de bentonită, şi parte din roca dislocată se dispersează în fluid, care apoi este tratat corespunzător. La metoda a doua argila şi apa se amestecă la suprafaţă în amestecătorul hidraulic (mixer).

5. Curăţirea fluidelor de foraj

Curăţirea fluidelor de foraj încărcate cu detritus se face cu echipamente speciale: site vibratoare, hidrocicloane, centrifuge, etc. Sitele vibratoare sunt cele mai utilizate dispozitive de curăţire.

Articole asemanatoare :

Foraje de alimentare cu apa pentru piscicultura.

Tot mai mult in ultimul timp, ne sunt solicitate oferte pentru foraje puturi de apa pentru alimentarea diverselor ferme piscicoledin Romania. Dorim ca acest articol sa ajute pe cei care vor infinta astfel de ferme ( pe bani europeni sau nu).

Foraje pentru acvacultura

In primul rand trebuie ca un specialist in acvacultura sa calculeze necesarul de apa ( debitul) . Acesta e bine sa fie calculat / luna, sau /saptamana, si de la acest necesar sa se imparta la zile, ore, secunde pt a se obtine debitul necesar. Pe langa debit va recomandam sa aflati si ce alte cerinte trebuie sa le indeplineasca apa respectiva , de ex temperatura, continut maxim in diverse substante minerale, etc.

Avand debitul necesar, va trebui sa se intocmeasca un studiu hidrogeologic pentru zona d-voastra. Acest studiu ( se face din birou pe baza de informatii existente in diverse arhive) va estima / aproxima debitele si calitatile diverselor straturi acvifere din zona d-voastra, dar si litologia (duritatea ) solului. Din studiu veti putea deduce f simplu ( cu aproximatie) la ce adancime va trebui forat, ce debit se va putea extrage dintr-un singur foraj, ce alte calitati le are respectiva apa din respectivul acvifer, etc. Veti putea face si un calcul privind fezabilitatea investitiei . In sensul ca veti vedea nivelul dinamic estimat si debitul obtinut, veti putea cauta o pompa submersibila pt acesti parametri si veti putea calcula cat va conmsuma /an pentru un anumit debit pompat. Cu acest studiu puteti cere apoi diverse oferta de foraj de la diverse firme de executie. Toate fiind obligate sa oferteze acelasi lucru. Altfel riscati sa comparati mere cu pere, ( foraje profesionale cu foraje casnice, diverse diametre, filtre, etc)

Acest studiu este oricum obligatoriu a se obtine pentru Avizul de gospodarirea apelor care veti fi obligat sa-l obtineti pt investitia d-voastra. Va recomandam sa apelati la Regia nationala Apele Romane pentru astfel de studii hidrogeologice.

Pe baza studiului , angajati un executant pentru executia unui foraj de explorare/exploatare.

Retineti :

Un foraj de alimenatre cu apa ( complet si corect executat) poate fi exploatat continuu 24h/24 , 365 zile/an
Incercati sa cereti d-voastra adancimea de forare, diametrul de forare , pentru a compara oferte similare.
Nu uitati sa luati in calcul evaporarea din timpul verii.
Cu cat debitul si/sau inaltimea de pompare sunt mai mari, si curentul consumat de o submersibila e mai mare. Faceti un calcul sa vedeti fezabilitatea investitiei.

Articole asemanatoare :

Diferenta intre un foraj casnic si unul profesional; sau Cum se face un foraj perfect ?

Voi incerca in acest articol sa explic diferentele intre executia unui foraj casnic / personal / familial si a unui foraj profesionist / industrial.

Masoara lucrari ascunse.

Saparea gaurii reprezinta dpdv tehnic activitatea cea mai putin importanta. E bine ca ea sa se faca cat mai rapid (2..3 zile daca e posibil) si cu cat mai putine substante adaugate ( bentonita, barita, polimeri, etc) . Desigur unde este posibil. La forajele profesionale trebuie asigurat un spatiu de minim 70 mm pe raza diferenta intre gaura sapata si tubulatura PVC pentru ca pe acolo se va masura nivelul margaritarului, pozitia izolarii cu peleti bentonitici , si tot acolo se va introduce o teava pentru cimentare.

Pe scurt, diferentele majore ( in afara de calitatea materialelor) o reprezinta operatiile care se fac dupa tubare. In timp ce la un foraj casnic dupa tubare se urmareste ( pentru a scadea costurile in principal) ca sa se dea apa limpede cat mai repede, la un foraj profesional aceste operatii pot dura si 1 saptamana.

Aveti mai jos un tabel cu principalele diferente. Desigur ca exista si variante intermediare, in sensul ca se poate face un foraj casnic tubat cu PVC Valrom, dar asta nu are nici o importanta.

Nr. Crt.	Operatie	Foraj casnic	Foraj profesional	De unde apar diferentele
1	Deplasare, transport, logistica, org santier	ieftin	putin mai scump	Instalatiile de foraj pt forajul profesional cu diametru mai mare de sapare au costuri de deplasare si operare mai mari
2	Sapare	ieftin	putin mai scump	Saparea cu un diametru mai mare presupune timp si costuri un pic mai mari.
3	Tubare	ieftin	scump	La forajele casnice se foloseste tubulatura PVC de protectie cu filtre facute artizanal, in timp ce la cele profesionale se foloseste tubulatura Valrom cu filtre din fabrica de 4..5 ori mai scumpe.
4	Piesa de fund	zero	cost	La forajele casnice se practica taierea si impreunarea in forma de varf ascutit a tubulaturii PVC
5	Centrori	zero	cost	Neutilizarea lor poate duce la imposibilitatea filtrarii corecte a nisipurilor fine din stratele acvifere
6	Pietris margaritar	f ieftin	f scump	un metru cub de sort 2-4 sau 4-8 la o balastiera costa 30 lei in timp ce 1 metru cub de pietris cuartos costa 130 euro plus transportul de la distante mari.
7	Introducere margaritar	zero	scump	Introducerea controlata a margaritarului ( masurarea in permanenta a nivelului la care a ajuns) este esentiala pt reusita oricarui foraj.
8	Inel izolare peleti bentonitici	zero	scump	Sunt f multe firme de foraj care nici nu au auzit de asa ceva.
9	Cimentare	zero sau f ieftin	scump, chiar f scump uneori	La forajele casnice se practica golirea de la spuprafata a unui amestec de lapte de ciment. Nu exista nici o garantie / masuratoare care sa ne arate ca a ajuns acolo unde trebuie. La forajele profesionale se injecteaza printr-o teava laterala care se introduce pana deasupra inelului de peleti bentonitici.
10	Pauza priza ciment	zero	scump	Stationare 2 zile pt intarire cimentare costa
11	Desnisipare	ieftin	mai scump	Desnisiparea se face cu aer lift concentric sau excentric pe fiecare portiune de filtru in parte, cu monitorizarea turbiditatii . La unele foraje poate dura si 1 saptamana. Uzual diureaza 1..2 zile.
12	Pompari	ieftin	putin mai scump	Se pompeaza apa in regim variabil pana la limpezire. Se masoara anumiti parametri ai apei cu aparatura.
13	Stabilire parametri foraj	zero	f scump	Se folosesc mai multe pompe mai multe zile pt a determina debitul maxim al forajului, dar si 3 debite intermediare.
14	Intocmire documentatie	zero sau f ieftin	mai scump
15	Refacere amplasament	zero sau f ieftin	mai scump sau f scump uneori
16	Sapare si montare camin	ieftin	mai scump	La forajele profesionale caminul e mult mai mare pt ca vin montate diverse echipamente acolo.

Atrag atentia asupra urmatoarelor operatii/materiale :

- folosirea centrorilor – cel putin 2 , unul sub si unul deasupra zonei filtrelor.

- folosirea pietrisului margaritar cuartos cu granulatie corespunzatoare stratelor acvifere traversate

- introducerea controlata a acestui pietris,, mai bine zis masurarea in permanenta a nivelului acestuia. E operatia care garanteaza succesul unui foraj. Prea putin nisip inseamna filtru neacoperit , si sanse f mari ca forajul sa dea nisip continuu. Prea mult inseamna comunicare cu stratele superioare, cu sanse de contaminare a apei din foraj , dar si punerea in comunicatie a 2 acvifere, lucru daunator. Desigur ca se poate calcula volumul de pietris necesar a se introduce, dar aceste calcule sunt doar orientative. Gaura de foraj nu e un cilindru perfect, pot fi zone care se strang in jurul forajului ( intra mai putin pietris) , cum pot fi zone de caverne unde intra f mult pietris. Am intalnit cazuri cand din calcul iesea 1 metru cub si abia cu 5 mc s-a trecut deasupra filtrelor, dar si cazuri cand in loc de 3 mc a fost suficient unul. F important e sa se masoare nivelul pietrisului.

- izolarea cu peleti bentonitici. Se asteapta min 2 ore dupa aceea pana la cimentare.

- cimentarea pe toata lungimea forajului cu reteta de lapte de ciment si bentonita corecta care sa asigure o intarire lenta a cimentului. E o operatie complicata tehnic ( se face printr-o coloana suplimentara introdusa prin spatiu liber din exteriorul tubulatrii PVC). E si foarte costisitoare. Nu e corect ca acel spatiu sa se umple cu pietris. Desi stratul de jos deschis cu filtre in foraj e izolat, prin acel pietris se pun in comunicare straturile de deasupra, lucru incorect ( dpdv legal) pt mama natura.

- desnisiparea si masuratorle de debit – sunt la randul lor operatii complicate care necesita pe langa unelte ( compresor, generator, pompe) si diverse instrumente de masura.

Astept cu nerabdare comentariile / intrebarile voastre.

Articole asemanatoare :

Prăjini de foraj

Garnitura de foraj

În procesul de foraj, instrumentele de dislocare sunt antrenate în mişcare, cu ajutorul garniturii de foraj. La forajul executat cu circulaţie de fluid, garnitura este formată din prăjini tubulare, asamblate prin filete.

Funcţiile garniturii de foraj sunt:

prajini de foraj 300x86 Prăjini de foraj

Prajina de foraj

Transmite mişcarea de rotaţie de la suprafaţă la sapă;
Asigură prin propria greutate, apăsarea pe sapă, pentru dislocarea rocii;
Asigură canalele de circulaţie pentru fluidul de foraj. Fluidul curat, circulă spre talpa sondei, prin interiorul prăjinilor, iar al doilea canal, exterior (între prăjină şi peretele sondei), permite reîntoarcerea fluidului, încărcat cu detritus;
Constituie ansamblul de introducere şi extragere din talpa sondei a instrumentelor de dislocare şi a sculelor speciale;
Asigură efectuarea operaţiilor auxiliare: carotaj mecanic, probare de strate, instrumentaţii.

Construcţia garniturii de foraj

Garnitura de foraj este formată din: prăjini grele, prăjini de foraj, prăjina de antrenare, racorduri şi reducţii. Prăjinile grele se află la parte inferioară a garniturii, prăjina de antrenare, la partea superioară, iar între ele sunt prăjinile de foraj, ele având lungimea cea mai mare în garnitură.

Prăjini grele

Prăjinile grele realizează prin greutatea proprie apăsarea pe sapă şi menţin prin rigiditatea lor verticalitatea găurii, evitând devierea. Ele se montează deasupra sapei sau carotierei şi pot asigura 70-80% din apăsarea pe sapă.

Prăjinile grele sunt de două tipuri: obişnuite şi speciale.

Prăjinile grele obişnuite, sunt tuburi cilindrice cu peretele gros, construite în variantele:mufă-cep, mufă-mufă şi cep-cep. Diametrele nominale sunt cuprinse între 3 1/8 ” şi 11″. În aceste cazuri pentru îmbinare se folosesc racorduri cep sau mufă. Sunt confecţionate din oţel aliat, crom-molibden, sau crom-nichel. După confecţionare sunt tratate termic. Cele de diametru mare pot fi confecţionate din oţel carbon.

Prăjinile grele speciale sunt utilizate pentru prevenirea devierii găurii de sondă. Acestea au o rigiditate mai mare şi reduc flambajul prăjinilor.

Prăjini de foraj

Prăjinile de foraj sunt tuburi din oţel, aluminiu, sau aliaje uşoare (cu titan). Pentru mărirea capacităţii de rezistenţă la îmbinări, capetele lor sunt îngroşate (ramforsate). Tăierea filetului în acest caz nu slăbeşte rezistenţa prăjinii.

Diametrul nominal al prăjinilor de foraj corespunde diametrului exterior al corpului prăjinii şi este cuprins între 60,3mm (2 3/8 in) şi 168,3mm (6 5/8 in).Pentru fiecare diametru pot exista de la una la patru grosimi de perete.

Îmbinarea prăjinilor se face cu ajutorul racordurilor speciale. Racordul este format din dintr-un cep special montat la un capăt al prăjinii şi o mufă specială, montată la celălalt capăt al acesteia. Mufa şi cepul special au filet cu pasul mare, pentru înşurubare-deşurubare în timp relativ scurt. Racordurile speciale pot fi: înfiletate şi sudate, funcţie de modul cum sunt fixate la capătul prăjinilor. Prăjinile de foraj cu racorduri înfiletate au la capete cepuri cu filet normal, cu conicitatea şi pasul, mai mici decât la filetele speciale.

Prăjinile cu racorduri sudate sunt cele mai utilizate. Se renunţă astfel la filetul normal, mărunt, al cepului prăjinii, care produce mai multe inconveniente. Se sudează racordul de corpul prăjinii.

Prăjini de antrenare

Acest tip de prăjini fac legătura între garnitura de foraj şi capul hidraulic. Prăjina primeşte mişcarea de rotaţie de la masa rotativă, prin intermediul unor piese adaptoare. Pentru a putea primi mişcarea, prăjinile de antrenare au corpul profilat la exterior. În secţiune transversală au formă de pătrat, hexagon, octogon, etc. Cele mai folosite sunt cele pătrate şi hexagonale (pentru sonde de mare adâncime). Racordurile fac corp comun cu corpul prăjinii. Filetele de la parte superioară a prăjiniilor de antrenare au sensul invers filetelor din garnitură, pentru a evita deşurubarea.

Reducţii

Reducţiile permit legătura dintre prăjinile de foraj de dimensiuni diferite, sau dintre prăjini şi diferite scule de foraj, sau cu prăjina de antrenare şi prăjina grea. Sunt tuburi scurte (400-700mm), cu filet cep-cep, mufă-cep, sau mufă-mufă.

Solicitările garniturii de foraj

În procesul de foraj, garnitura este supusă unor solicitări variate funcţie de metoda de foraj aplicată, condiţiile din sondă, sau tipul de operaţie efectuat. Solicitările pot acţiona simultan sau separat.

La forajul rotativ asupra garniturii acţionează următoarele solicitări:

Întindere axială, produsă de: propria greutate, presiunea în interior ca urmare a circulaţiei fluidului, frecarea de peretele sondei, forţele de inerţie, etc.;
Compresiune axială, consecinţă a forţei de apăsare pe sapă, a frecării de peretele sondei la introducerea garniturii şi a forţelor de inerţie;
Răsucire, sub acţiunea momentului ce trebuie transmis sapei;
Încovoiere, generată de schimbarea direcţiei găurii de sondă, acţiunea forţelor centrifuge la rotirea garniturii;
Presiune interioară, de la circulaţia fluidului;
Presiune exterioară, dacă garnitura este goală (fără fluid);
Oscilaţii longitudinale, de răsucire şi transversale, create de acţiunea sapei în talpă şi de imperfecţiunile garniturii.

În perioada de exploatare prăjinile de foraj sunt supuse unor controale care constau în verificarea stării racordurilor speciale, a filetelor, a diametrului exterior şi interior, a rectilinităţii şi a rezistenţei.

Articole asemanatoare :

Instrumente de dislocare cu destinaţie specială

sape de foraj

Sapa şpiţ (sapa cu vârf) se obţine dintr-o sapă coadă de peşte, subţire, căreia i se taie colţurile lamelor.

Acest tip de sapă se foloseşte la corectarea găurilor de sondă cu neregularităţi, sau curăţirea sondelor în care au avut loc surpări. Se foloseşte şi la frezatea şiului după cimentare, pentru continuarea forajului.

Sapa cu lame elicoidale se utilizează la devierea voluntară a găurilor de sondă.

Lărgitoarele sunt folosite pentru mărirea diametrului găurii de sondă. Pot fi cu lame (pentru roci slabe) şi cu role, pentru rocile tari.

Cauta

Categorii :

Cele mai comentate :

Despre foraje :

Link-uri

Studii de caz :

1. Alimentarea unei case unifamiliale.

2. Alimentarea unei comunitati locale etc.

3. Foraje pentru irigatii in agricultura

4. Alimentarea cu apa a unei pensiuni

Articole asemanatoare :

Cat de sanatoase sunt apele minerale din Romania?

Articole asemanatoare :

Va multumim si d-voastra pentru toate comentariile.

Am incercat si vom incerca sa raspundem direct/email sau chiar pe blog la intrebarile / solicitarile d-voastra.

Articole asemanatoare :

Pompe si Sisteme de Pompare

Reparatii Pompe si Sisteme de Pompare

Articole asemanatoare :

Articole asemanatoare :

Va multumim tuturor (clienti, furnizori, parteneri, concurenti) pentru increderea acordata si pentru colaborarea din 2012.

Ne dorim si va dorim un an 2013 plin de succese ! Craciun Fericit si un An Nou mai bun!

Pe perioada sarbatorilor va recomandam sa studiati :

Articole asemanatoare :

Acordul de mediu

Tipurile de studii pentru protecţia mediului necesare obţinerii acordului de mediu:

Articole asemanatoare :

OFERTA TEHNICA

STUDIU GEOTEHNIC

1. Lucrari de investigatie de teren

2. Teste de laborator geotehnic

3. Componentele studiului geotehnic

4. Oferta financiara

Articole asemanatoare :

Statistici :

Banca Mondiala anticipeaza ca pana in 2025 doua treimi din populatia globala va ramane fara apa potabila.

Articole asemanatoare :

Acest articol incearca sa-i ajute / indrume pe cei neinitiati in tainele forajului /geologiei pentru a alege / solicita un foraj de alimentare cu apa / hidrogeologic cat mai apropiat de nevoile fiecaruia.

Articole asemanatoare :

Articole asemanatoare :

Concluzia :

Articole asemanatoare :

Articole asemanatoare :

Articole asemanatoare :

Va oferim spre vanzare urmatoarea instalatie de foraj hidraulica cu actionare electrica.

Articole asemanatoare :

1. Funcţiile noroiului de foraj

2. Clasificarea şi caracterizarea fluidelor de foraj

3. Proprietăţile fluidelor de foraj

4. Prepararea fluidelor de foraj

5. Curăţirea fluidelor de foraj

Articole asemanatoare :

Articole asemanatoare :

Articole asemanatoare :

Garnitura de foraj

Solicitările garniturii de foraj

Articole asemanatoare :

Articole asemanatoare :

Aflati toate noutatile :

Articole recente

Comentarii recente :