Foraje puturi apa mare adancime

De vanzare, instalatie de foraj marca Fraste FS 250.

Fabricatie an 1996
Montata pe un camion MAN 6X6 an 1988.
PERFECT FUNCTIONALA
Are un brat cu care se incarca prajinile de foraj
Ore de functionare REALE 4200 h
Se vinde cu peste 200 m prajini de foraj
Pret 130.000 Euro din UE

Instalatie de foraje puturi apa

Instalatie de forat puturi apa

utilaj forat puturi apa

Cererea
Buna ziua
Ma numesc CUTARE locuiesc in orasul Constanta, si as vrea sa renunt la contractul cu regia autonoma judetana de apa RAJA, si sa forej un put pentru apa menajera si potabila.
Daca se poate as dori sa aflu de la dumneavoastra ce costuri si ce avize sunt necesare pentru a realiza acest proiect.( in prima faza cam cat ar costa forarea putului, cu tot ceea ce mai trebuie-tuburi -etc).
Va multumesc si astept un raspuns.
CUTARE

Raspunsul
Buna ziua d-le CUTARE
Lucrurile (din pacate) nu stau atat de simplu. Exista f multe feluri de foraje de apa la diferite preturi. Zona d-voastra este o zona dificila geologic ( cu calcare, posibil si straturi cu apa sarata din Marea Neagra etc) . Se mai pune problema accesului la locul forarii si multe altele .
Doar ca sa va faceti o idee vedeti mai jos 2 variante de foraj la 80 m –

Varianta 1 electrica – utilaj de foraj mic – dar nu merge decat in soluri moi – la d-voastra daca da in Calcare se OPRESTE
Varianta 2 – instalatie pe camion – merge si in calcare.

oferta foraj Constanta  Read more... (292 words, estimated 1:10 mins reading time)

O poza haioasa …

Geolog in lucru ....

Puteti solicita informatii puturi de apa : aici

Puteti vedea poze cu instalatii de foraj puturi de apa aici : puturi

Puteti vedea FILME cu forarea unui put de apa si nu numai mai jos :

Din pacate incepand cu iulie 2009 Forajele geologice si geotehnice se vor putea executa doar cu autorizatie de constructie.

Mai jos un extras din :

Legea 261 din 7 iulie 2009
privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
Publicat in Monitorul Oficial 493 din 16 iulie 2009 (M. Of. 493/2009)

4. Articolul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«Art. 3. – (1) Constructiile civile, industriale, agricole, cele pentru sustinerea instalatiilor si utilajelor tehnologice, pentru infrastructura de orice fel sau de oricare alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, precum si a reglementarilor privind proiectarea si executarea constructiilor, pentru:
a) lucrari de construire, reconstruire, ………………..
e) lucrari de foraje si excavari necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice si a prospectiunilor geologice, proiectarea si deschiderea exploatarilor de cariere si balastiere, a sondelor de gaze si petrol, precum si a altor exploatari de suprafata, subterane sau subacvatice;
f) lucrari, amenajari si constructii cu caracter provizoriu necesare in vederea ….

Grea intrebare. E ca si cum ai intreba cat costa 1 casa ? Sau o masina ?

Fara sa intru in detalii un foraj de apa COSTA intre 150 RON/metru si 150 euro/metru

Varianta 1 : 150 RON/metru

- costuri deplasare mici

- instalatie de foraj foarte minima actionata electric cu curentul beneficiarului

- diametre mici – sapare max 190 mm , tubare MAX 125 mm

-Adancimi de max max 120 – 150 m

Avantaje : ieftin !! , spatiu necesar mic, deranj mic, debit in general suficient

Dezavantaje : Nu se poate introduce corect margaritar, nu se poate face corect izolare straturi, rezistenta scazuta a tubulatiurii , filtre facute artizanal,  durata dfe ciata scurta – 5- 10 ani, si multe altele mai putin important. Nu sunt posibile in orice tip de soluri , dar merg f bine in Bucuresti, Timisoara, Craiova, Arad, Buzau, Oradea, etc

Varianta 2: 100- 150 eur/m

Utilaje mari , profesionale pentru sapare cu diametre mari de la 215 mm la 444 mm

Tubare cu plastic PVC special pt puturi , cu filtre facute din fabrica  Read more... (256 words, estimated 1:01 mins reading time)

LISTA PROCEDURI / INSTRCTIUNI FORAJE APA

Zăcămintele ce se găsesc în roci (terenuri) metamorfice pot fi asociate metamorfismului (genză metamorfică) sau pot avea geneză diferită dar sunt puse în loc în roci metamorfice.

Zăcămintele metamorfice grupează două categorii distincte:

1. Zăcăminte metamorfozate, sunt acelea în care mineralizaţia a preexistat metamorfismului, dar a suportat transformări mai mult sau mai puţin intense pe parcursul evenimentului de metamorfism, (recristalizare, modificarea compoziţiei mineralogice), regruparea (concentrarea sau dispersarea componenţilor), fără a se modifica în mod esenţial forma de zăcământ, conţinuturile şi volumul minereului.
2. Zăcăminte metamorfice – grupează corpurile de minereu în care substanţa utilă s-a format pe baza unui suport preexistent (protor) pe parcursul metamorfismului, deci sub influenţa directă a factorilor metamorfici.

A) Zăcăminte asociate metamorfismului regional

1. Tipul Homestake-Au

1. Skarne de recţie sau skarnoide – au compoziţie mineralogică asemănătoare skarnelor dar se formează prin metamorfism regional şi nu prin aport magmatic. Mecanismul lor de formare este cel de difuziune sub formă de reacţii bimetasomatice – benzi de-al ungul contactelor.

Spre deosebire de skarne, skarnoidele nu prezintă zonalitate, sunt mai bogate în Si şi Al (SiO₂, Al₂O₃) şi conţin mai puţin Fe, Mn, Mg şi în special Ca.

1. Sulfuri masive

Se generează prin metamorfozarea unor zăcăminte pre-existente de tipul:  Read more... (296 words, estimated 1:11 mins reading time)

Zăcăminte de Hg în izvoare fierbinţi

Acumulări de cinabru şi pirit sub formă diseminată în sintere silicioase; sunt asociate zăcămintelor aurifere din izvoare fierbinţi; ex. Sulfur bank, California (SUA).

Zăcăminte de Hg tip Almaden

Sunt reprezentate prin corpuri stratoide cu diseminări de cinabru şi mercur nativ în roci vulcanoclastice penecontemporane. Mai apare pirit, calcit, cuarţ. Exemplul tipic este Almaden (Spania).

Zăcăminte de cupru în bazalte – Cu vulcanic în red bed

Grup divers de acumulări metalifere care includ diseminări de cupru nativ şi sulfuri de cupru în zona superioară a unor secvenţe bazaltice subaeriene cu grosimi apreciabile, precum şi în rocile sedimentare acoperitoare. Se consideră că sunt formate în vecinătatea unui paleoecuator; exemple Alaska, Mexic – Boha, regiunea Marilor Lacuri – Calumet, Keweenaw.

? Zăcăminte vulcanogene de magnetit  – tip Kiruna – poziţie incertă

Asociate andezitelor şi trahitelor – corpuri masive de magnetit concordante sau discordante – Kirunavaara, Suedia

Zăcămintele vulcanogene din mediu continental sunt asociate structurilor de rift unde există posibilitatea apariţiei vulcanismului bimodal, bazaltic şi andezitic, care este responsabil de curgeri masive bazaltice – platouri de bazalt şi de curgeri riolitice centrate pe aparate vulcanice sau structuri tip dom.

1. Zăcăminte asociate riolitelor şi riolitelor cu topaz

-          zăcăminte Au-Ag asociate izvoarelor fierbinţi

-          U – în baza aparatelor vulcanice

-          Sn – tipul Mexican

-          Be, F – tipul Spor

Caracteristici generale:

Riolitele cu topaz sunt la origine lave alcaline cu conţinut mare de silice şi bogate în F (fluorină), care sunt caracterizate prin prezenţa topazului (Al₂ SiO₄ F₂) sub formă de cristale depuse în cavităţi, asociate cu granaţi de Fe şi Mn, pseudobrookit, cuarţ. Astfel de roci se cunosc în Platoul Colorado, Mexic, Mongolia şi Siberia, unde sunt denumite ongonite. Aceste riolite sunt bogate în elemente litofile (Li, Rb, Cs, V, Th, Nb, Ta, Sn, W, Be) şi pot fi denumite în consecinţă riolite cu metale rare.  Read more... (355 words, estimated 1:25 mins reading time)

1. Zăcăminte de sulfuri masive Cu-As-Sb tip Bor, cu enargit

Sunt zăcăminte stratoide sau sub formă columnară de sulfuri şi sulfosăruri de Cu (enargit, luzonit, tetraedrit-tennatit), localizate în roci vulcanice, tufuri şi brecii andezitice asociate genetic şi spaţial zăcămintelor PC.

Exemple: Bor-Yugoslavia, Recsk-Ungaria, Lepanto-Filipine

1. Zăcăminte de sulfuri masive tip Kuroko (Noranda)

Zăcăminte de sulfuri masive de sulfuri de Cu şi Zn localizate în roci vulcanice de regulă riolitice la dacitice dispuse în mediu marin în arcuri insulare, în context tectonic extensional.

Corpurile de minereu conţin o zonă superioară cu pirită, blendă, calcopirită, subordonat pirotin, galenă, barit, tetraedrit, bornit (minereul negru) urmată de zona cu pirită, calcopirită, subordonat blendă, pirotin, magnetit (minereul galben) şi o volbură subjacentă de pirită, calcopirită, chiar aur şi argint. Textura este masivă în zona minereului negru şi galben şi brecioasă şi de impregnaţie în volburi. Neoformaţiunile sunt reprezentate prin zeoliţi, montmorillonit, clorit, sericit. În cazul zăcămintelor metamorfozate au fost identificate cordieritul şi antofilitul spre adâncime şi şisturi grafitoase în acoperişul sistemului metalogenetic.

Zăcămintele se cantonează preferenţial în partea superioară de compoziţie felsică a secvenţei vulcanice sau vulcano-sedimentară, prezentând afinităţi cu porţiunea centrală a vulcanismului riolitic care poate fi brecifiată sau are aspect de dom.  Read more... (211 words, estimated 51 secs reading time)

1)      Zăcăminte de tip Cipru

Sunt constituite din corpuri masive peneconcordante de pirită, calcopirită şi blendă cantonate în bazalte cu texturi de pillow-lave aparţinând părţii superioare a unor secvenţe ofiolitice. Cadrul depoziţional este controlat de prezenţa unor izvoare fierbinţi în grabene axiale ale structurilor ofiolitice aflate în diferite contexte geotectonice majore (oceanic, arc insular, bazin retro-arc). Adesea zăcămintele de tip Cipru (pirită cupriferă) se asociază spaţial la scară regională cu zăcăminte vulcanogene de Fe (tip Lahn Dill).

Corpurile de minereu masiv sunt însoţite de o volbură subverticală subjacentă cu pirită, pirotin, subordonat calcopirită, blendă chiar Au şi Ag, cu textură brecioasă şi frecvente recimentări. Alteraţia este marcată de descompunerea feldspatului în culcuşul corpului masiv şi prezenţa cuarţului, cloritului, uneori illitului şi calcitului.

Localizarea zăcămintelor este controlată litologic de nivelul de pillow-lave şi/sau brecii bazaltice situate deasupra dykeurilor bazice şi tectonic de falii cu caracter local. Foarte rar sulfurile migrează în sedimentele ce acoperă stivele de pillow-lave.

Zăcăminte de referinţă se cunosc în complexul ofiolitic Troodos din insula Cipru, dar şi în ofiolitele din Turcia sau Arabia Saudită.

2) Zăcăminte tip Besshi (Kieslager)  Read more... (437 words, estimated 1:45 mins reading time)