CLASIFICAREA SOLURILOR

  • sa fie generala, simpla, daschisa pentru toate solurile care pot exista
  • sa foloseasca pentru cat mai multe utilizari
  • sa fie obiectiva si sa se sprijine pe caracteristici care sa nu faca obiectul unor opinii divergente
  • sa fie naturala
  • sa fie cat mai completa posibil

Clasificarile internationale actuale:

¨      clasificarea americana (“Soil taxonomy”) – Depart. Agriculturii din SUA

¨      clasificarea rusa

¨      clasificarea FAO-UNESCO

¨      Romania:

Þ    Gh.Munteanu-Murgoci (1911), majoritatea tipurilor genetice de sol cunoscute azi

Þ    1967 Soc. Nat. Rom. Stiinta Solului – grupare conform caracterului morfogenetic a profilului, expresie a tipului de procese dominante: 10 clase, 20 subclase, 41 tipuri, 82 subtipuri

Þ    1973 – solurile sunt denumite pe baza orizonturilor pedogenetice redefinite si ainsusirilor identificabile si masurabile pe teren (5 tipuri noi de sol)

Þ    2003 – “Sistemul Roman de atxonomie a Solurilor” – imbunatatit ca structura si nomenclatura, tinand seama de noile realizari pe plan mondial si experienta acumulata in stiinta solului.

FORMAREA SI ALCATUIREA PROFILULUI DE SOL

Profilul de sol constituie roca, mai mult sau mai putin masiva, initiala, care in timp, sub actiunea factorilor pedogenetici, a fost diferentiata intr-o serie de straturi numite orizonturi.

-          Fiecare orizont din profilul de sol se noteaza cu o litera mare, la care se adauga uneori si o litera mica, cu care se noteaza unele procese de intensitate mai mica, specifice acestor orizonturi.

-          Unele orizonturi se impart in suborizonturi. Fiecare suborizont se noteaza cu litera mare a orizontului respectiv si cu un indice, in cifre arabe, care arata succesiunea suborizonturilor de la suprafata in adancime. Este foarte importanta citirea, notarea si interpretarea corecta a orizonturilor de sol, pentru a se stabili cu exactitate stadiul si directia de evolutie, pentru a se aprecia corect gradul de fertilitate a solului respectiv.  Citeste mai departe ... (1403 words, estimare 5:37 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din Clasificarea solurilor. Citeste mai departe.
June 27th, 2009 | Tag-uri: , , , , , | Categorii: Geologie, Geotehnica | Lasati un comentariu

CLASIFICAREA SOLURILOR ROMANIEI

Prima clasificare a fost facuta de catre Gh.Munteanu-Murgoci in anul 1911 si a fost in concordanta cu principiile scolii naturalista ruse.

In anul 1955, C.Chirita a elaborat o noua clasificare, in centrul atentiei punand factorul biologic.

In anul 1962 N.Cernescu a propus o schema de clasificare in care solurile sunt grupate in familii de tipuri genetice. Au fost separate 6 familii de soluri: cernoziomurile, solurile brun-roscate si brune de padure, soluri brune acide, rendzinele pe calacre si pseudorendizenele pe marne, solurile alcaline si saline, solurile de mlastina. La aceste familii au mai fost adaugate 2 grupe deosebite: complexul solurilor de lunca si solurile formate pe depozite scheletice.

In continuare, acumularea de date asupra invelisului de soluri, a condus la o detaliere si diversificare a unitatilor de clasificare, dar si in listele sistematice.

In anul 1980 s-a elaborat Sistemul Roman de Clasificare a Solurilor (S.R.T.S.). Acesta este in vigoare si astazi, fiind insa actualaizat in 2000.

Tipul genetic de sol reprezinta entitatea de baza in SRTS, fiind considerat ca unitate principala in taxonomia solurilor din Romania. Tipurile de sol sunt reunite intr-un rang superior, cu unitati (Taxoni) majore de sol, mai cuprinzatoare, denumite clase de soluri , care pot fi divizate in subunitati, denumite subtipuri de sol.

Clasa de sol reprezinta totalitatea solurilor caracterizate printr-un anumit stadiu sau mod de diferentiere a profilului de sol, dar de prezenta unui anume orizont pedogenetic.

Tipul genetic de sol reprezinta o grupa (populatie) de soluri asemanatoare, separate in cadrul unei clase de soluri, caracterizate printr-un anumit mod specific de manifestare a unuia sau mai multor elemente diagnostice: orizontul diagnostic specific clasei si asocierea lui cu alte orizonturi, trecerea de la sau la orizontul diagnostic specific clasei, manifestarea unor proprietati diagnostice (ex. acvice, salsodice, s.a.)  Citeste mai departe ... (1425 words, estimare 5:42 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din Clasificarea solurilor Romaniei. Citeste mai departe.
June 27th, 2009 | Tag-uri: , , | Categorii: Geologie, Geotehnica | Lasati un comentariu

Ce ii cer inginerului geolog atunci cand il angajez sa-mi verifice un teren pentru construirea locuintei?

Înainte de achiziţionarea unui teren şi construirea unei locuinţe (indiferent de mãrimea acesteia) sunt necesare investigaţii geologice şi geotehnice al cãror scop este sã:

1. punã în evidenţã eventuale prezenţã a unor fenomene de risc cum ar fi:
o instabilitatea localã sau regionalã – alunecãri de teren (ce pot fi potenţiale, iminente, incipiente, în curs de desfãşurare, în curs de stabilizare, stabilizate);
o prezenţa unor zone de subsidenţã (scufundare) datorate unor lucrãri ascunse de tipul galerii, puţuri îngropate, pivniţe, construcţii vechi;
o manifestãri ale fenomenelor de sufoziune- pe amplasamentele situate în apropiera cursurilor de apã;
o susceptibilitatea la lichefiere (fenomen ce se poate produce în timpul cutremurelor şi poate produce distrugerea totalã sau parţialã a terenului de fundare);
o inundabilitate;
2. precizeze structura geologicã a terenului pe o adâncime care variazã în funcţie de amploarea construcţiei dorite şi sã semnaleze prezenţa spaţialã a umpluturilor. Acest lucru se realizeazã prin execuţie a minim 2 foraje cu diametre de 5÷15cm şi adâncimi ce depind de regimul de înãlţime şi clasa de importanţã a construcţiei.
3.
Construcţie
Adâncimea minimã de investigare
Parter + etaj (mansardã) – P+1E – 6m
P+2E – 8-10m
P+3÷10E – 10-30m
Pentru fiecare nivel de subsol adâncimea de investigaţie
se suplimenteazã cu înãlţimea preconizatã a subsolului.  Citeste mai departe ... (600 words, estimare 2:24 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din Ce ii cer inginerului geolog atunci cand il angajez sa-mi verifice un teren pentru construirea locuintei?. Citeste mai departe.
June 26th, 2009 | Tag-uri: , , , | Categorii: Geologie, Geotehnica | Lasati un comentariu

Bazinele Neogene Vestice (Styrice Noi)

Perioada

Epoca

Varsta

Bazinele Neogene Vestice (Styrice Noi)
Bazinul Zarand B. Faget B. Lugoj

NEOGEN

PLIOCEN

ROMANIAN

DACIAN

MIOCEN

*PONTINAN

 - prezent - Anancus Avernensis – elefant - carbunos cu acumulari – baogate in pante fosile – Sinersig, Visag

*PANONIAN

 - prezent

*SARMATIAN

 - faciesuri diatomitice – plante si vertebrate: Deinotherium, Listriodon, Decatherium, Alicornops, Comphaterium, Trionix – sarm inf

- diatomite in alt cu lapilite tufuri andezitice si tufuri bentonitizate

 -

*BADENIAN

 - Bad inf – acumulari de bolovanisuri – mici grabene

- Bad sup – roci detritice bogat fosilifere cu intrc cineritice – vulc din Apusenii de Sud

 - fauna de la Costei - pe marginile de bazin – Ezeris sau Delinesti

BURDIGALIAN

(Eggenburgian)

AQUITEANIAN

Bazinul Oravitei – bazin mic, caracteristici asemanatoare cu cele intalinte in celelate bazine.

Link catre acest articol.
June 26th, 2009 | Tag-uri: , , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu

FORMAREA SI ALCATUIREA PARTII ORGANICE A SOLULUI

Costituentii organici cuprind diferite fractiuni ale materiei organice din sol inclusiv substantele humice si nehumice. Pot fi identificate astfel:

- fractiunile organice vii, care sunt constituite din microorganismele solului, fauna solului si radacinile plantelor, toate acestea reprezentand biomasa solului;

- fractiunile organice moarte care cuprind organisme moarte in curs de descompunere, diferite substante organice cu greutate moleculara foarte diversa si substante humice (ce constituie cea mai mare parte a materiei organice din sol).

Una din caracteristicile esentiale ale solului o reprezinta prezenta la suprafata si in interiorul acestuie a materiei organice moarte in diferite stadii de transformare.

Materia organica este rezultatul biocenozei ce s-a dezvoltat progresiv in materialul parental, din care s-a format si a evoluat solul. Cantitatile de materi organica din sol au crescut pe masura ce solul a evoluat, iar biocenozele de plante, animale si microorganisme s-au dezvoltat, realizandu-se continuu echilibre perfecte intre cantitatea de resturi vegetale si humusul acumulat.

Cantitatile de resturi organice din sol sunt variabile, in functie de volumul de biomasa ce se realizeaza in cadrul unor ecosisteme. Astfel, fiecare tip de biocenoza naturala acumuleaza cantitati diferite de materie organica.

-          Sub pajistile cu covor vegetal incheiat, solul acumuleaza anual, partea aeriana a plantelor anuale moarte, la care se aduga radacinile, rizomii si alte resturi subterane. Resturile organice sunt repartizate pe o grosime de peste 100cm (cu o concentrare in primii 40-50cm)

-          In paduri, predomina acumularea de resturi organice la suprafata solului (frunze, ramurele, fragmente de scoarta, seminte) care creeaza o patura continua cunoscuta sub numele de litiera. Grosimea ei e diferita de la un ecosistem la altul, in functie de cantitatea de frunze sau ace moarte depuse annual la suprafata solului, de intensitatea descompunerii acestora, de specia lemnoasa, feritilitatea terenului. Are valori cuprinse intre1-3 cm sub padurile de rasinoase si 3-6cm sub cele de foioase. (O padura viguroasa, bine incheiata din zona temperata lasa annual circa 3-4 tone la hectar).  Citeste mai departe ... (2445 words, estimare 9:47 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din Formarea si alcatuirea partii organice a solului. Citeste mai departe.
June 24th, 2009 | Tag-uri: , , | Categorii: Geologie, Geotehnica | Lasati un comentariu
 
  Older Entries »
Va recomandam :
Info


Site