Abonati-va la noutati:

Despre foraje :

Puturi forate
Forari fantani
Utilaje foraj puturi
Pompe de caldura geotermale
Piloti forati
Foraje de monitorizare
Apa potabila
Micropiloti

CLASIFICAREA SOLURILOR

sa fie generala, simpla, daschisa pentru toate solurile care pot exista
sa foloseasca pentru cat mai multe utilizari
sa fie obiectiva si sa se sprijine pe caracteristici care sa nu faca obiectul unor opinii divergente
sa fie naturala
sa fie cat mai completa posibil

Clasificarile internationale actuale:

¨      clasificarea americana (“Soil taxonomy”) – Depart. Agriculturii din SUA

¨      clasificarea rusa

¨      clasificarea FAO-UNESCO

¨      [...]

CLASIFICAREA SOLURILOR ROMANIEI

In anul 1980 s-a elaborat Sistemul Roman de Clasificare a Solurilor (S.R.T.S.). Acesta este in vigoare si astazi, fiind insa actualaizat in 2000.

Clasa de sol reprezinta totalitatea solurilor caracterizate printr-un anumit stadiu sau mod de diferentiere a profilului de sol, dar de prezenta unui anume orizont pedogenetic.

Tipul genetic de sol reprezinta o grupa (populatie) de [...]

Ce ii cer inginerului geolog atunci cand il angajez sa-mi verifice un teren pentru construirea locuintei?

Înainte de achiziţionarea unui teren şi construirea unei locuinţe (indiferent de mãrimea acesteia) sunt necesare investigaţii geologice şi geotehnice al cãror scop este sã:

1. punã în evidenţã eventuale prezenţã a unor fenomene de risc cum ar fi:
o instabilitatea localã sau regionalã – alunecãri de teren (ce pot fi potenţiale, iminente, incipiente, în curs de desfãşurare, [...]

Bazinele Neogene Vestice (Styrice Noi)

Bazinul Oravitei – bazin mic, caracteristici asemanatoare cu cele intalinte in celelate bazine.

FORMAREA SI ALCATUIREA PARTII ORGANICE A SOLULUI

Costituentii organici cuprind diferite fractiuni ale materiei organice din sol inclusiv substantele humice si nehumice. Pot fi identificate astfel:

- fractiunile organice vii, care sunt constituite din microorganismele solului, fauna solului si radacinile plantelor, toate acestea reprezentand biomasa solului;

- fractiunile organice moarte care cuprind organisme moarte in curs de descompunere, diferite substante organice cu greutate moleculara [...]

Compozitia minerala a solului. Fractiunea minerala nealterata (componenti alogeni fundamentali)

Partea minerala a solului provine din rocile de la suprafata  litosferei, cunoscute sub numele de roci-mama de soluri (roci-parentale) sau roci de solificare. Aceste roci, initial compacte si dure, prin procese indelungate fizico-mecanice si fizico-chimice, care se desfasoara continuu la suprafata litosferei sub actiunea factorilor climatici, a covorului vegetal si a apelor subterane, sunt transformate [...]

SOLUL: definitie, compozitia solului (mineralogica, organica), proprietatile solului, configuratia solului

Solul: formatiunea naturala cea mai recenta de la suprafata litosferei in care se desfasoara fara intrerupere procese biologice, fiind in permanenta sub actiunea materiei vii: microflora, flora, fauna, microfauna. El este reprezentat printr-o succesiune de strate (orizonturi) care s-au format si se formeaza in permanenta prin transformarea rocilor si materialelor organice, sub actiunea conjugata a [...]

Geotehnica – importanta studiilor de geotehnica in constructii

Geotehnica – importanta studiilor de geotehnica in constructii

Romania, tara in plina dezvoltare unde se construieste mult si tehnic vorbind deplorabil, aici nu se respecta legi, normative , stasuri totul se rezolva din penel si cu bani. Oare trebuie sa asteptam si noi, ca turcii un cutremur pentru a testa locuintele noii construite? [...]

PANZA DE VRANCEA (PANZA MARGINALA)

-de regula nu apare la zi

-date din observatiile efectuate asupra unor semiferestre precum: Putna, Humor, Bistritei, Oituzului si Vrancea

-limita vestica este data de conturul de eroziune al fruntii panzei de Tarcau

-limita estica este data de planul de incalecare al acestei panze peste panza subcarpatica

-panza este polifaciala, diferentele de facies fiind mai greu de urmarit din [...]

Panza de Tarcau

-la E de Panza de Audia

-este deosebit de semnificativa prin volumul rocilor antrenate in sariaj

-se mai numeste si Unitatea Medio-Marginala

-la V este linia de sariaj Audia

-in foraje a putut fi interceptata chiar si sub panza de Teleajan => radacina panzei este undeva mult spre V

-limita estica- apar o serie de intranduri pe linia panzei de [...]

Panza de Teleajan

-cea mai interna dintre panzele moldavidelor

-Se mai numeste si panza flisului curbi-cortical

-curbi-cortical=apectul care apare in arenitul unui flis si care dezvolta pe suprafata de strat o structura care imita circumvolutiunile de pe creier.

-constanta a zonei, ce poate fi urmarita din Ucraina pana pe Valea Dambovitei

-limita interna este data de incalecarea ei de catre Panza de [...]

Curs Nr 6 Klippele Pienide

-Locul lor tipic de aparitie este la Poiana Botizei si apar ca o fasie intre Poiana Botizei si Ieud, care se intrerupe intre panzele de Botiza sic cea a vildflisului (Jurasic mediu – Oligocen)

-succesiunea tipica :

-cineride bazice asociate cu jaspuri Calovian – Oxfordian

-calcare in care se gasesc remaniate si prinse blocuri de magmatite bazice (Oxfordian)

-se trece [...]

Vulcanismul Neogen din Muntii Apuseni

-demareaza in Paleocen si se desfasoara pana la nivelul Pontianului

-manifestarile se desfasoara in legatura cu bazinele intramontane, care sunt prinse in loc pe un sistem de fracturi care merge pe directia NV-SE, o directie mostenita din tectogeneza laramica.

-pe parcursul Neogenului astfel de aliniamente de fracturi au fost reactivate odata cu intrarea in subsidenta a unor [...]

Curs nr 4 Transilvanidele Muntilor Apuseni

-deriva din zona de rift

-Cuverturi sedimentare care se caracterizeaza prin :

-sedimentari neritice

-sedimentari pelagice

-elemente tipice de taluz si baza de taluz (flis, viltflis)

Jurasicul

Jurasicul

-incepe cu o succesiune de sisturi argiloase, intre care se disting in mod special argilele patate (Fleckenmergel), la care se mai adauga o serie de gresii asemanatoare cu cele din Unitatea de Bihor (revin Sinemurianului).

-succesiune carbonatica (calcare cenusii si rosiatice), cu o particularitate in zona Moneasa: in baza, in locul argilelor patate si gresiilor apar [...]

Introducere in Geologie

1)      o zona cratonizata veche, care revine unor unitati platformice; acestea sunt in numar de trei:

2)      zone de orogen alpin :

Bazinul Transilvaniei

- cominica putin cu baz Panonic in zona Jugului intercarpatic
- foarajele au dem ca in ubasment apar elemente ale orogenului carpatic si succ mai noi

Doggerul

Doggerul
-dominant carbonatic
-in Hagimas – transgresiv (L.Rosu); roci cu Bositrabuchi, Opelia fusca, Parkinsonia parkinsoni, Hibolites (indicative pentru Bajocian-Batonian).
-in Rarau (V.Tatarca, Culmea Tarnitei) – depozite carbonatice cu belemniti, amoniti si brachiopode
-in Persani apar in special in calcare oolitice (present Amenianul).
-intrerupere in sedimentare, in care sunt prezente depozite caloviene

Norme de protecţie a muncii pentru prospecţiuni şi explorări geologice

Norme de protecţie a muncii pentru prospecţiuni şi explorări geologice
Cuprins

Preambul

1.
Prevederi generale

2.
Prevederi comune pentru activităţile de prospecţiuni şi explorări geologice

2.1.
Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

2.2.
Instruirea personalului

2.3.
Dotarea cu echipament individual de protecţie

2.4.
Organizarea locului de muncă

2.5.
Protecţia împotriva electrocutării

2.6.
Protecţia împotriva incendiilor

2.7.
Protecţia [...]

lucrarea de licenţă a absolventilor de Geologie

STRUCTURA PROPUSĂ

pentru lucrarea de licenţă a absolventilor de Geologie

Cap. I. Introducere.

Cap. II. Metode de studiu.

Cap. III. Geologia regiunii si zonei studiate. 

Capitolul IV. Prezentarea în detaliu a studiului care face obiectul lucrării de licenţă. 

Cap. V. Concluzii.

Cap. VI. Bibliografie.

a. Cărţi

b. Articole, studii etc. publicate în reviste de specialitate:

Va recomandam :
Info


Site