Reprezinta strate care se interpun sub forma unui obstacol deplasarilor de hidrocarburi ce au loc pe directie perpendiculara in raport cu stratul. Ele se opun astfel rocilor rezervor fara ca toate rocile nonrezervor sa fie si roci ecran. Unele dintre ele pot sa functioneze si ca roci mama. Rocile ecran nu sunt neaparat impermeabile la [...]
|
•Rezervoare 1.Rezervoare detritice – in mara lor majoritate silicioase 2.Rez.carbonatice – reprezentate prin calcare si dolomite. REZERVOARELE GAZOASE REZERVOARELE CARBONATATE •Raspandirea si tipurile de roci mama 1.Roci mame argiloase 2.Roci mame silicioase 3.Roci mama calcaroase 4.Roci mama carbunoase •Diferite moduri de migratie primara a.)expulzarea hidrocarburilor din kerogen si roca mama; b.)transferul hidrocarburilor in interiorul rocii mama din aproape in aproape pana la contactul cu seriile mai poroase si permeabile. •Migratia in faza de petrol sau gaz individualizat •Cadrul geologic al migratiei primare In functie de caracteristicile materiei organice pot fi distinse 2 tipuri principale de faciesuri organice si anume faciesuri humice sau detritice si faciesuri sapropiedice sau antigene. •Faciesurile humice sau detritice – pot fi in relatie cu transporturile acvatice sau aeriene de tesuturi vegetale, spori, polen si vitrinit. •Faciesurile sapropiedice sau antigene 1.Caracterizat printr-un raport H/C ridicat ≥ 1,5 [...] Exista 2 ipoteze privind originea hidrocarburilor, si anume minerala si organica. a.)Ipoteza originii minerale b.)Ipoteza originii organice •Principalii constituenti ai materiei organice •Medii si fenomene depozitionale •Fenomene de sedimentare Caract. chimice si in special variatiile diferitilor componenti permit o clasificare a titeiurilor in functie de repartizarea hidrocarburilor pe care le contin (Tissot – Welte) =>urm. tipuri de bruturi: 1.Bruturi parafinice – 2.Bruturile nafteno- parafirice – 3.Bruturile naftonice – 4.Bruturile aromatice – 5.Bruturi aromatice naftonice – -bruturile aromatice intermediare – care corespund unei geneze in medii marine reducatoare; -bruturile nafteno- parafirice si [...] Hidrocarburi •Compozitia chimica a hidrocarburilor Dpdv chimic se disting 3 mari familii: hidricarburi saturate; nesaturate si rasini +asfalturi. A.)Hidrocarburi saturate – includ alcani (parafina). Dpdv cantitativ sunt cele mai imp.elem., iar ca pondere cca. 50-60% din compusii unor bruturi. Aceste hidrocarburi se impart in 3 superfamilii importante: a.)N.Alcani (alcani normali) – b.)Izoalcanii – c.)Cicloalcanii (nafton) – B.)Hidrocarburi nesaturate – C.)Rasinile si Asfalturile – Ne intereseaza energia mediilor depozitionale si aici distingem 2 categorii: a.)substraturile sau fundurile marine de slaba energie b.)substraturile sau fundurile marine de mare energie La scara unui bazin fluctuatiile nivelului marii influenteaza modul de sedimentare si indirect caracterul petrolier. Ca o regula generala perioadele de transgresiune se traduc in bazine prin etape de stabilitate si prin pachete sedimentare relativ subtiri, majoritatea elementelor oprindu-se in acest caz in campiile aluviale. Regresiunile se traduc prin pachete groase de sedimente si printr-o [...] Zacamintele de hidrocarburi sunt rezultatul unor lungi si multiple fenomene sedimentare structurale hidrogeologice care sunt in interdependenta cu tipul de bazin sedimentar si cu tipurile de miscari de subsidenta care il caracterizeaza. Cand nu exista un bazin sedimentar, nu exista hidrocarburi. Aceste acumulari raspund unor mari fenomene geologice si dinamice care se incadreaza in 3 [...] SE affla insinuate intre orogenul N Dobrogean si Plat Moldoveneasca – interpretata ca fiind mai tanara decat plat moldoveneasca 2 sectoare: V – Plat Barladului E – Plat Deltei Dunarii Intre ele se insinueaza (patrunde) un promontoriu (piunten) – orog N Dobrogean – o continuare a acestuia in NV – intre Falia Peceneaga Camena si Falia Sf. Gheorghe Oancea [...] Pe teritoriul tarii noastre apar in jur de 39 de tipuri de sol, grupate in 10 clase. Clasa Molisoluri Clasa cambisoluri, Clasa Spodosoluri, si Clasa Umbrisoluri, impreuna reprezinta alt sfert (25%) si sunt soluri caracteristice regiunilor montane. Cambisolurile reprezinta 19%. Clasa Soluri hidromorfe (3,2%), Clasa Soluri halomorfe (0,8%), Clasa Vertisoluri (1,6%), Clasa Soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate [...] Examinind peretele unei gropi apate in sol se pot observa mai multe straturi sau orizonturi ce se deosebesc unele de altele chiar si numai dupa culoare (dar si dupa compozitie si proprietati fizice). Acestea se numesc orizonturi genetice, deoarece se formeaza si dezvolta treptat, o data cu evolutia procesului de solificare. Totalitatea (succesiunea) de orizonturi [...] Alcatuirea profilului de sol in zonele naturale de soluri din Romania Profilul de sol constituie roca, mai mult sau mai putin masiva, initiala, care in timp, sub actiunea factorilor pedogenetici, a fost diferentiata intr-o serie de straturi numite orizonturi. In functie de natura rocii, de durata si intensitatea factorilor pedogenetici, profilul de sol apare format dintr-o succeriune de orizonturi cu o anumita grosime si insusiri specifice. Natura, [...] - metamorfie intruse de magamtite fie contemporane fie postmetamorfice - varste precambriene eventual paleoz inf. - Peneplenizate - Peste urmeaza cuvertura sedimentare cavasiorizontala cu sinclize si anticlize Plat Moesica - intre orogenul Carpatic si Balcanic definita de Droncev - Falia Peceneaga Camena – o separa de orogenul N dobrogean Sectorul Valah- La vest de Falia intra Moesica [...] |
||
|
224 queries. 1,571 seconds. |
||
inapoi la Site Ondrill
Institutul de hidrologie gospodarire a apelor
Comentati pe Blogul nostru
Web design
Privacy Policy
Sitemap
Foraje
Comentarii recente :