|
– plasare în contextul evolutiv al unui sistem vulcano-plutonic şi de evoluţie a procesului de cristalizare – consolidare a camerei magmatice: faza finală de evoluţie a unui sistem magmatic, marcând încheierea activitătii vulcanice. – sursa generatoare: fluide meteorice şi cele juvenile; – căile de transport: fisuri, fracturi, zone brecifiate. Importanţa economică: - pregnantă până la jumătatea secolului XX; - depăşite [...] Skarnogeneza reprezintă un domeniu interesant prin complexitatea şi varietatea mare a produselor rezultate, la care se adaugă rolul economic prin zăcămintele de Fe, Cu, Pb-Zn, Mo, W, Sn asociate. Skarnogeneza reprezintă o etapă care poate lipsi pe parcursul evoluţiei unui corp magmatic. Prezenţa skarnogenezei este controlată în egală măsură şi de existenţa unui mediu geologic favorabil, [...] PEGMATITELE – grup de roci tardimagmatice (post magmatice) care apar sub formă de: - acumulări apicale faţă de intruziuni, formate la sfârşitul solidificării acestora; Caracteristic pegmatitelor este cristalizarea largă a constituenţilor datorită fluidităţii magmei reziduale. Mineralele caracteristice sunt numeroase şi se formează sub acţiunea componenţilor volatili acumulaţi în magmă (CO2, HCl, HF, H2S, SO2, HBO3, H2PO4). Zăcămintele postmagmatice sunt situate de regulă la periferia magmatitelor (peri-magmatice) şi sunt formate după momentul de consolidare a corpului magmatic (post magmatic). Spre deosebire de componentele rezultate prin ortocristalizare (protomagmatice sau histeromagmatice) care rămân practic “in situ“ sau în anumite cazuri suferă deplasări minore (de exemplu injecţii), componenţii post-magmatici, constituiţi din fluide hidrotermale au o mobilitate [...] În esenţă, această unitate structurală constă în încălecarea formaţiunilor antepaleozoice şi paleozoice din Munţii Măcinului peste depozitele Triasicului de la E, în lungul contactului tectonic Luncaviţa – Consul. Fundament cristalin: Seria Orliga-Megina – mezomatamorfite – micasituri, ganise si amfibolite care provin dintr-o sursa initiala de material vulcanogen – varsta 400 mil abni posibil si mai veche + [...] În decursul formării zăcămintelor de minereuri temperatura şi presiunea fluidelor mineralizante generatoare variază continuu în funcţie de adâncimea la care se situează zăcământul şi în raport cu distanţa faţă de sursa ignee generatoare (camera magmatică) pe care au parcurs-o. Importanţa temperaturii şi presiunii în studiul zăcămintelor a fost recunoscută cu mult timp în urmă. Spre [...] Depunerea minereurilor magmatice Minereurile magmatice rezultă din diferenţierea magmatică, ce va fi discutată ulterior. Se individualizează trei tipuri de depuneri (zăcăminte): 1. Zăcăminte interstratificate 2. Zăcăminte de diseminaţie 3. Zăcăminte masive Un zăcământ metalifer poate fi privit ca o acumulare sau anomalie a unui element sau a mai multor elemente în scoarţa terestră fiind dată de concentraţia acestora de mai multe zeci, sute sau mii de ori comparativ cu valoarea clark-ului. Zăcământul în sine este constituit din minereu (parte utilă) şi gangă (parte sterilă). Minereul sau [...] Resursele minerale în sens larg desemnează acumulări naturale, susceptibile de a fi exploatate, înglobând produse miniere – în special minereuri metalifere, minerale industriale (cuarţ, feldspat), materiale de construcţie (nisip, pietriş etc.), minerale şi roci ornamentale, combustibili minerali solizi (huilă, cărbune brun, lignit etc.) şi lichizi (petrol, gaze naturale), ape subterane termale şi/sau minerale. Consta in continutul ridicat de saruri de Na si K si mai ales de Br si I, care in anumite concentratii pot servii pt. extragerea pe cale industriala a acestor elemente. De remarcat importanta terapeutica a apelor de zacamant utilizate in tratamente balneare. Caracterul asociat al apelor de zacamant cu hidrocarburile determina importanta lor in formarea zacamintelor, facilitand totodata prospectarea, explorarea si exploatarea acestora. In unele cazuri aceste ape prezinta interes si dpdv economic, putand fi utilizate in extragerea unor elemente utile. Importanta in formarea zac. In pozitia lor periferica apele de zacamant inchid petrolul sau gazele in diferite tipuri [...] Caracterizarea facuta de Mrazec in 1922 cum ca apele de zacamant sunt primare si secundare, constituie si o baza pt. studiul originii si genezei acestor ape. Apele primare au origini exclusiv marine. In cursul sedimentarii o parte din apa acestor bazine a fost retinuta in namolurile care se depuneau odata cu substanta organica, fiind izolata [...] Intotdeauna zac. de petrol sau gaze sunt insotite de ape cu o mineralizare pronuntata cunoscute sub denumirea de ape de zacamant. Aceste ape sunt considerate fie primare, atunci cand au luat nastere concomitent cu formarea hidrocarburilor, fie secundare cand au suferit modificari ale chimismului initial prin amestec cu alte ape sau prin actiunea reducatoare a [...] Putem distinge 2 tipuri principale de capcane si zacaminte: structurale si stratigrafice, la care se mai adauga zac.diverse si neclasice. In realitate aceste criterii structurale, stratigrafice sau de alta natura sunt cel mai adesea strans asociate daca nu chiar combinate, dand capcane complexe (mixte) neputandu-se stabili factorul dominant. Diferite statistici privind repartitia zacamintelor (privind 45 de [...] Migratia petrolului si gazului constituie o veriga f. imp,dar putin cunoscuta in ceea ce priveste formarea zac. de hidrocarburi. Spre deosebire de migratia primara care e cantitativa, cea secundara se desfasoara in roci permeabile si in zone fracturate. Acestea se combina -> proces continuu. Dupa formarea hidrocarburilor asistam la o perpetua redistribuire determinata de miscarile [...] |
||
|
214 queries. 1,984 seconds. |
||
inapoi la Site Ondrill
Institutul de hidrologie gospodarire a apelor
Comentati pe Blogul nostru
Web design
Privacy Policy
Sitemap
Foraje
Comentarii recente :