Pienidele

Perioada

Epoca

Varsta

Pienidele
C Zona Klippelor – P de Botiza

- implica 3 solzi principali in fruntea panzei

 D Grupul de Magura

NEOGEN

MIOCEN

BURDIGALIAN

AQUITANIAN

PALEOG

OLIGOCE

CHATTIAN

RUPELIAN

EOCEN

PRIABONIAN

 - sedimentare de flis form de V Vinului

BARTONIAN

LUTETIAN

 - formatiune de flis – ypret-lutetian

- gesia de SECU Lut-Bart

YPRESIAN

PALEOCE

THANETIAN

 - sisturi argiloase vargate – Paleocen

- episod turbiditic reprezentat de Gresia de SECATURA

SELANDIAN

DANIAN
CRETACIC NEOCRET. SENONONIAN MAASTICHTIAN - marne rosii – turon -Mastrichtian
CAMPANIAN
SANTONIAN
CONIACIAN
TURONIAN
CENOMANIAN
PALEOCRET. ALBIAN - marne si sitrusi argiloase – Barr – Alb
APTIAN
BARREMIAN
NEOCOMIAN HAUTERIVIAN - calcare nodulare si bercii in Neocom – calcare de tip “biancone”
VALANGINIAN
BERRIASIAN
JURASIC MALM TITHONIAN - calcare cu Aptihus – Kimmer -Tith

- calcare nodulare in faciesul Amonitico ROSSO – Tith term
KIMMERIDGIAN
OXFORDIAN - cinerite bazice cu jaspuri – Call-Oxford
DOGGER CALLOVIAN
BATHOVIAN
BAJOCIAN
ALENIAN
LIASIC TOARCIAN
PLEINSBACHIAN
SINEMURIAN
HETTANGIAN

A Uniatea Babesti – Iacobo

-proximala Dacidelor Interne

-cunoscut din foraje

-include roci bazice si ultrabazice, acoperite de sectoare carbonatice si pelitice, care revin probabil Jurasicului

B Unit de Botiza – Kricevo

- date din foraje

- formatiuni dominant pelitice, mai rar gresii si deloc lcacare – Aptian – C sup

D Grupul de Magura  Citeste mai departe ... (347 words, estimare 1:23 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din Pienidele. Citeste mai departe.
October 28th, 2009 | Tag-uri: , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu

Moldavide

Perioada Epoca Varsta Moldavide 1
P flisului Curbicortical P de Macla P de Audia
CRETACIC NEOCRET. SENONONIAN MAASTICHTIAN - sedimentare similara cu P de Tazlau Dupa camp – lacuna de sedimentare
CAMPANIAN
SANTONIAN Form de Zagon – Cen –Sant – Form sisturilor vargate – o serie de pachete dominant argiloase amoniti: Neohibolites, Parahibolites + intercalatii de radiolarite si jaspuri
CONIACIAN -  inocerami si diferite specii de globotruncate
TURONIAN - succ exclusive – Alb-Vrac-Tur – facies particular – flisul de Macla (s de covasna, V Teleajenului si V Dmbovirei

- flis dominant grezos arcozian curbicortical à Turon
CENOMANIAN - Vrac – Cen – marne si argile rosii  à Lutul rosu
3. Complexul gresiilor silicioase – succ tipica de fils binary, exceptie partea bazala care este mai detiritica si din care s-a recoltat Neohibolites

1,2 nu se incadreaza la flis
PALEOCRET. ALBIAN Haut- Barr rezos negru bogat in materie organicasului curbicortical Form de Plaiesti – flis grezos negru bogat in materie organica

Barr – Apt – strate de Toroclej

Apt- Alb- seria curbicorticala -2500 m – Puzosia, hoplites, inocerami – in bazinul Trotusului gresia de Cotumba – cong cu amoniti si inocerami ß Alb  Citeste mai departe ... (752 words, estimare 3:00 mins timp de citire)
2. Complexul sistuos – Apt – Alb – cel mai characteristic, situri alrgiloase negre cu Anahoplites, Neohibolites, Hamites + Inocerami
APTIAN
1. Complexul sferosideritic – Val – Apt – sisturi argiloase negre, marnocalcare feruginoase, concretiuni sideritice, intercalatii de cinerite si accidente silicioase. Fosile: Neocomites, Leopoldia, Chetaniceras
BARREMIAN
NEOCOMIAN HAUTERIVIAN
VALANGINIAN
BERRIASIAN
JURASIC MALM TITHONIAN
KIMMERIDGIAN
OXFORDIAN
DOGGER CALLOVIAN
BATHOVIAN
BAJOCIAN
ALENIAN
Acesta e doar o parte din Moldavide. Citeste mai departe.
October 27th, 2009 | Tag-uri: , , | Categorii: Geologie | 2 comments

Zacaminte metamorfice

Zăcămintele ce se găsesc în roci (terenuri) metamorfice pot fi asociate metamorfismului (genză metamorfică) sau pot avea geneză diferită dar sunt puse în loc în roci metamorfice.

Zăcămintele metamorfice grupează două categorii distincte:

  1. Zăcăminte metamorfozate, sunt acelea în care mineralizaţia a preexistat metamorfismului, dar a suportat transformări mai mult sau mai puţin intense pe parcursul evenimentului de metamorfism, (recristalizare, modificarea compoziţiei mineralogice), regruparea (concentrarea sau dispersarea componenţilor), fără a se modifica în mod esenţial forma de zăcământ, conţinuturile şi volumul minereului.
  2. Zăcăminte metamorfice – grupează corpurile de minereu în care substanţa utilă s-a format pe baza unui suport preexistent (protor) pe parcursul metamorfismului, deci sub influenţa directă a factorilor metamorfici.

A) Zăcăminte asociate metamorfismului regional

  1. Tipul Homestake-Au
  1. Skarne de recţie sau skarnoide – au compoziţie mineralogică asemănătoare skarnelor dar se formează prin metamorfism regional şi nu prin aport magmatic. Mecanismul lor de formare este cel de difuziune sub formă de reacţii bimetasomatice – benzi de-al ungul contactelor.

Spre deosebire de skarne, skarnoidele nu prezintă zonalitate, sunt mai bogate în Si şi Al (SiO2, Al2O3) şi conţin mai puţin Fe, Mn, Mg şi în special Ca.

  1. Sulfuri masive

Se generează prin metamorfozarea unor zăcăminte pre-existente de tipul:

- Cu – pirit în şisturi verzi; exemple Hercinide Ural şi Caledonide în Scandinavia;

- Kuroko – Cu, Zn în roci vulcanice intermediare bazice şi acide;

Pb-Zn – Mississippi Valley – în roci carbonatice;

Şisturi Cu – Kupferschiefer;

Cu (Pb, Zn, Ni) Besshi – apar exclusiv în context metamorfozat.

B) Zăcăminte asociate metamorfismului de dizlocaţie

Factorii de control, respectiv deformaţii rupturale majore suborizontale, zonele de forfecare, şi litonii a căror compoziţie şi comportament tectonic favorizează orientarea migrării fluidelor metamorfice de-a lungul lor. De exemplu – Broken Hill (Australia), zăcământ Pb-Zn de dimensiuni foarte mari parţial metamorfozat numai în vecinătatea fracturilor.

Link catre acest articol.
October 14th, 2009 | Tag-uri: , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu

Zăcăminte asociate andezitelor şi bazaltelor

Zăcăminte de Hg în izvoare fierbinţi

Acumulări de cinabru şi pirit sub formă diseminată în sintere silicioase; sunt asociate zăcămintelor aurifere din izvoare fierbinţi; ex. Sulfur bank, California (SUA).

Zăcăminte de Hg tip Almaden

Sunt reprezentate prin corpuri stratoide cu diseminări de cinabru şi mercur nativ în roci vulcanoclastice penecontemporane. Mai apare pirit, calcit, cuarţ. Exemplul tipic este Almaden (Spania).

Zăcăminte de cupru în bazalte – Cu vulcanic în red bed

Grup divers de acumulări metalifere care includ diseminări de cupru nativ şi sulfuri de cupru în zona superioară a unor secvenţe bazaltice subaeriene cu grosimi apreciabile, precum şi în rocile sedimentare acoperitoare. Se consideră că sunt formate în vecinătatea unui paleoecuator; exemple Alaska, Mexic – Boha, regiunea Marilor Lacuri – Calumet, Keweenaw.

? Zăcăminte vulcanogene de magnetit  – tip Kiruna – poziţie incertă

Asociate andezitelor şi trahitelor – corpuri masive de magnetit concordante sau discordante – Kirunavaara, Suedia

Link catre acest articol.
October 11th, 2009 | Tag-uri: , , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu

Zăcăminte vulcanogene din mediu continental

Zăcămintele vulcanogene din mediu continental sunt asociate structurilor de rift unde există posibilitatea apariţiei vulcanismului bimodal, bazaltic şi andezitic, care este responsabil de curgeri masive bazaltice – platouri de bazalt şi de curgeri riolitice centrate pe aparate vulcanice sau structuri tip dom.

1. Zăcăminte asociate riolitelor şi riolitelor cu topaz

-          zăcăminte Au-Ag asociate izvoarelor fierbinţi

-          U – în baza aparatelor vulcanice

-          Sn – tipul Mexican

-          Be, F – tipul Spor

Caracteristici generale:

Riolitele cu topaz sunt la origine lave alcaline cu conţinut mare de silice şi bogate în F (fluorină), care sunt caracterizate prin prezenţa topazului (Al2 SiO4 F2) sub formă de cristale depuse în cavităţi, asociate cu granaţi de Fe şi Mn, pseudobrookit, cuarţ. Astfel de roci se cunosc în Platoul Colorado, Mexic, Mongolia şi Siberia, unde sunt denumite ongonite. Aceste riolite sunt bogate în elemente litofile (Li, Rb, Cs, V, Th, Nb, Ta, Sn, W, Be) şi pot fi denumite în consecinţă riolite cu metale rare.

Riolitele productive se individualizează net în comparaţie cu cele neproductive prin caracterul structural-textural, mediul gazdă (roci carbonatice reactive) şi dispunerea pânzei de apă freatică. Diferenţierea riolitelor în productive şi neproductive se referă exclusiv la partea superioară a sistemului deoarece ambele tipuri pot trece în adâncime la zăcăminte porfirice de Mo-W tip Climax sau Urad Henderson, greisene Mo, W, Sn şi pegmatite cu metale rare.

Zăcăminte Au-Ag asociate izvoarelor fierbinţi

Brecii riolitice asociate structurilor vulcanice sau domurilor riolitice, bogate în silice (cuarţ, calcedonie, opal) cu Au, Ag şi sulfuri de As şi Sb. Asociate frecvent filoanelor epitermale cuarţifere (Round Mountain).

Zăcăminte Sn în riolite – tipul mexican

Acumulări de cassiterit sub formă de filoane (vinişoare) în structuri riolitice de tip dom şi zăcăminte reziduale de tip placersuri. Riolitele sunt alcaline şi conţin peste 75% SiO2, tipul clasic de riolite cu topaz (Black Range-SUA, Mexic).  Citeste mai departe ... (357 words, estimare 1:26 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din Zăcăminte vulcanogene din mediu continental. Citeste mai departe.
October 8th, 2009 | Tag-uri: , , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu
 
  Older Entries »
Va recomandam :
Info


Site