Forajul geologic are ca scop recoltarea de carote forate si aranjarea lor in ladite pentru o descriere litologica facute de un geolog.

carote foraje

Diametrele uzuale de foraj sunt in tabelul de mai jos ( pentru lucrul cu carotiera introductibila si polimer)

La executia forajelor geolgice trebuie tinut seama de :
- natura terenului in care sa va fora ( sedimentar / carbune, roca compacta si / sau fisurata, etc)

-adancimea maxima a unui foraj
- accesul la punctele de foraj
- apa – de multe ori transportul de apa poate costa mai mult de 50 % din pretul forajului)
- locul si momentul predarii laditelor cu carote ( transport, paza, etc)
- costul unor instrumentati in cazul in care apar ( voi detalia in alt articol)

Instalatiile de foraj geologic sunt speciale – cu turatii intre 1000 si 1500 rotatii/ minut,  cu pompe triplex de debit mic si presiune mare, etc. Se foloseste uzual polimer , fara recirculare fluid foraj.

Pentru adancimi mici se poate folosi si carotajul cu tub catotier simplu cu dimensiuni carote uzuale 72 mm ( coroana are 91/72 – o inlocuieste pe cea veche 93/69)

Lista completa de coroane diamantate pentru forajul geologic este urmatoarea : AQ, BQ, NQ, HQ, PQ, BQ3, NQ3, HQ3, PQ3, NQ2, BWG, NWG, HWG, BWF, NWF, HWF, T2 56, T2 66, T2 76, T2 86, T2 101, T6 86, T6 101, T6 116, T6 131, T6 146 – tabele dimensiuni mai jos

Core barrels B

Core barrels T2 , T6

Parametri de foraj geologic mai jos

Forajul geologic – carotaj continuu – parametri e un articol de pe blogul : Forari apa de la Utilaje foraj

O poza haioasa …

Geolog in lucru ....

Atentie !! Geolog … e un articol de pe blogul : Forari apa de la Utilaje foraj

Din pacate incepand cu iulie 2009 Forajele geologice si geotehnice se vor putea executa doar cu autorizatie de constructie.

Mai jos un extras din :

Legea 261 din 7 iulie 2009
privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
Publicat in Monitorul Oficial 493 din 16 iulie 2009 (M. Of. 493/2009)

4. Articolul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«Art. 3. – (1) Constructiile civile, industriale, agricole, cele pentru sustinerea instalatiilor si utilajelor tehnologice, pentru infrastructura de orice fel sau de oricare alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, precum si a reglementarilor privind proiectarea si executarea constructiilor, pentru:
a) lucrari de construire, reconstruire, ………………..
e) lucrari de foraje si excavari necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice si a prospectiunilor geologice, proiectarea si deschiderea exploatarilor de cariere si balastiere, a sondelor de gaze si petrol, precum si a altor exploatari de suprafata, subterane sau subacvatice;
f) lucrari, amenajari si constructii cu caracter provizoriu necesare in vederea ….

Autorizarea executarii lucrarilor de constructii – foraje geologice si geotehnice. e un articol de pe blogul : Forari apa de la Utilaje foraj

A Uniatea Babesti – Iacobo

-proximala Dacidelor Interne

-cunoscut din foraje

-include roci bazice si ultrabazice, acoperite de sectoare carbonatice si pelitice, care revin probabil Jurasicului

B Unit de Botiza – Kricevo

- date din foraje

- formatiuni dominant pelitice, mai rar gresii si deloc lcacare – Aptian – C sup

D Grupul de Magura

- Panzele Leordina si Petrova la N de falia Dragos Voda, Panza Wildflisului la S de aceasta

- in sectorul N realtia este de icalecare Pietroasa deasupra Leordinei

PETROVA

- calcare C sup – Paleocen – Form de dumbrava

- flis dinar

- gresii de Stramtura

LEORDINA

- calcare – From de Dumbrava

- flis – paleocen oligocen timpuriu Form de RAZOVLEA

- arenite care apartin gresiei de VORONICIU

P WILDFLISULUI  + P de BOTIZA – zona Klippelor

- flis – arenite + pelite – Form de Poiana – Eocen med si sup

- gresie de Magura oligocena

- Atat Leord cat si Wildflisul sunt incalecate peste invelisul postectonic al Dacidelor Mediane din C Orientali – fapt ce demonastreaza amploarea sariajelor pentrecute in tectogeneza intra BURDIGALIANA – nu se fac remarcate in Baz Trans

Pienidele e un articol de pe blogul : Forari apa de la Utilaje foraj

P flisului Curbicortical (Teleajen)

-cea mai interna dintre panzele moldavidelor

-constanta a zonei, ce poate fi urmarita din Ucraina pana pe Valea Dambovitei

-Se mai numeste si panza flisului curbi-cortical

-curbi-cortical=apectul care apare in arenitul unui flis si care dezvolta pe suprafata de strat o structura care imita circumvolutiunile de pe creier.

-limita interna este data de incalecarea ei de catre Panza de Ceahlau (linia lutul rosu)

-inspre exterior aceasta panza incleca peste panza de Audia sau peste Panza de Macla (aliniamentul Teleajen)

-portiuni pe care incalecarea dinspre V este foarte ampla => Panza de Teleajan poate veni in contact direct cu Bucovinidele

-forajele au dovedit continuitatea la mari distante inspre vest, pe sub panza de Ceahlau.

-flis de tip binar, de tipul stratelor cu hieroglife, in care diferite nivele se intercaleaza episoade turbiditice, dominate de gresii.

-materialul care compune arenitele este dominat de cuart si mica

-aria sursa ar putea fi o cordiliera aflata inspre vest, asadar o cordiliera intre Bazinul D externe si bazinul flisului curbicortical

- zona franotala – fenomene de incatusonare a panzei – segmentul frontal prezenta portiuni rasturnate

- este frecvent solzata – aici pastranduse bine flanucrile inverse

-a fost prima data afectata la sfarsitul cretacicului in faza laramica timpurie, moment in care s-a produs dezlipirea sedimentelor de pe stratul lor primar

- ultima tectogeneza => deformarea panzei si impingerea spre est (tectogeneza strica veche, intraburdigaliana) ;

-depozitele miocene medi sigileaza conturul de eroziune al sariajului.

P de Macla

- Tectogeneza Stirica Veche (intraburdigaliana) – complicare progresiva de la NàS, spre S solzii mai numerosi

P de Audia

- din Ucraina à V Ialomitei (Fieni)

- in V incalecat de P de Macla , Teleajen, in foraje pana sub Ceahlau

- numita si panza siturilor NEGRE- secvente bogate in pelite cu meterial organic – Faciesul SILEZIAN

- acumulare sedimentelor – episoade neaerate care inspre tarm à faciesuri arenitice-oligomictice

- nu avem un flis propriu-zis, flisurile adecevate instalandu-se in vf panzei unde apar ritmicitati tipice

- arenite cu litoclaste de sisturi verzi ß cu originea intr-o cordiliera prelungire a Dobrogei centrale + litoclaste de granodiorite rosii – pozitia cordilierei nu este bine precizata à Cordiliera Cumana

- tectogeneza Stirica veche intraburdigaliana

- dep. PALEOGENE – apar ca petece salvate de la eroziune grezoase in partea nordica

- pachet de gresii – Prisaca Tomnatec pana in Priabonian – in Sud gresii de Siriu

- in N gresii muscovitice 1000 m separate de argile marnoase

- G de Siriu – Intre Covasna si Basca Chiojdului – gresie calcaroasa cu numuliti assiline si inocerami Parapohidiscus (amoniti mari)ß remanieri + sedimentarea inceteaza !!

- in sud avem o serie de solzi ce au o frunte neparalele cu fruntea sariajului à sariajul s-a produs ulterior formarii solzilor

- from ce mai noua care incaleca panza – From de Vinetisu – burd inf la sigilare participand si molasa de doftana burd sup

Moldavide e un articol de pe blogul : Forari apa de la Utilaje foraj