Geologie | Foraje pompe de caldura

Introducere in Geologie

Sandulescu divizeaza structural Romania in 2 zone fundamentale:

1) o zona cratonizata veche, care revine unor unitati platformice; acestea sunt in numar de trei:

i. platforma Moesica (intre falia Peceneaga Camena si falia Pericarpatica- granita cu Bulgaria si Serbia)
ii. platforma Scitica – depres. Barladului, o parte din Delta Dunarii
iii. platforma Est-Europeana (secctorul sud-vestic) ; platforma moldoveneasca

2) zone de orogen alpin :

un orogen carpatic cu dispunere pericratonica
un orogen nord-dobrogean cu pozitie inter-cratonica (Platforma Scitica si Platforma Moesica).

In cadrul orogenului carpatic se disting o serie de structuri dispuse concentric, pornind de la un nucleu aflat in zona de NV.

In clasificarea lui Sandulescu (1984) se disting dinspre interior spre exterior urmatoarele structuri importante :

1) Structura Dacidelor Interne, in care intra:

Unitatea de Bihor
Sistemul Panzelor de Codru
Sistemul Panzelor de Biharia

Structurile sunt rezultate din forfecarea unei parti a cratonului preapulian.

2) Structura Transilvanidelor:

-roci magmatice (ofiolite) bazice si ultrabazice => fund oceanic => cicatricea ofiolitica care marcheaza Tethysul. Cicatricea merge pana in zona Vardar (Macedonia) si in Maramures (Pienidele care continua Transilvanidele, exprimand evolutia oceanului Tethysian).

3) Structura Dacidelor Mediane

-cunoscute in Carpatii Orientali si Sudici, si in anumite parti ale Carpatilor Occidentali Sud-Vestici

-au provenienta continentala, in care vom gasi panze de sariaj: Panza Bucovinica, Panza Sub-Bucovinica si Panza Infra-Bucovinica in Carpatii Orientali si Panza Getica si Panzele Subgetice in Carpatii Sudici.

4) Structura Dacidelor Externe

-Panza de Severin=> Severinidele

-zona oceanica cu evolutie Mezozoica care spre deosebire de structura transilvana a evoluat incomplet, oprindu-se undeva la stadiul Marea Rosie.

5) Structura Moldavidelor

-zona de flis a Moldovei

-sunt structuri care vin in contact direct cu platforma Moldoveneasca, pe care o incaleca. Citeste mai departe ... (2552 words, 37 images, estimare 10:12 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din Introducere in Geologie. Citeste mai departe.

Bazinul Transilvaniei

Perioada	Epoca	Varsta	Bazinul Transilvaniei
			ARIA DE Nord – Vest – impartita in 3 sect: Gilau, Meses si Preluca – separate pe baza unor faune cu moluste	SV Metaliferi	S – intre Bobarca si Porcesti
NEOGEN	PLIOCEN	ROMANIAN
		DACIAN
	MIOCEN	*PONTINAN
		*PANONIAN	- in S dep F de Gusterita care trece in F de Vingrad
		*SARMATIAN	- succ marnoasa F de Iris – estuariana delfini - F de Feleac –concretiunile de Feleac
		*BADENIAN	- cinerite – F de Dej alternante de tuf cu marne bogate in globigerine si orbuline – mare fractura – masif riolitic si ignimbritic – Ciceu - eveniment evaporitic gipsuri Cheia si sare – F de Ocna Dej - sisturi cu radiolari si marne cu pteropode
		BURDIGALIAN (Eggenburgian)	- Eggenburgian – F de Corus – Pecten, Levicardium, Glycimesris (Salatruc, Petrosani) - F de Chechis – moment mai bazinal – marne bogate in foraminifere - Ottnangian – F de Hida – even regresiv, conglomerate à mediu marin
		AQUITEANIAN	à alternanta cont – marin salamastra – fauna cu antracotherii, rinoceri giganti – Indricotherium – inspre Meses si Preluca faciesuri bazinale - F de Santimbru – Mio bazal – lumasele cu Crasostrea - erodate de from de Sebes
PALEOG	OLIGOCE	CHATTIAN	Z– apoi F de Mera stratotip pt Merian – interc marin normale Scutela cu salmastre si episoade continentalizate - migrare dinspre Asia – Rinoceri Rauzotherium à F de Curtuius slamastra à F de Cuciulat X- epi continental F de Moigrad – Entelodon – rinocer gigant Asia - F de Dancu – lacustru mlastinos – Antracotherii, aligatori, testoase, pasari, carbuni la Aghires – Anserine – Palicrex – indifa inf asiatice - F de Gruia – depozite tempestitice dominant arenitice – Corbula – spre int bazinuluiàF de ilenada – sisturi disodilice à alternanta cont – marin salamastra – fauna cu antracotherii, rinoceri giganti – Indricotherium – inspre Meses si Preluca faciesuri bazinale Citeste mai departe ... (963 words, 36 images, estimare 3:51 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din Bazinul Transilvaniei. Citeste mai departe.

Doggerul

-dominant carbonatic

-in Hagimas – transgresiv (L.Rosu); roci cu Bositrabuchi, Opelia fusca, Parkinsonia parkinsoni, Hibolites (indicative pentru Bajocian-Batonian).

-in Rarau (V.Tatarca, Culmea Tarnitei) – depozite carbonatice cu belemniti, amoniti si brachiopode

-in Persani apar in special in calcare oolitice (present Amenianul).

-intrerupere in sedimentare, in care sunt prezente depozite caloviene

Calovian – Oxfordianul

-caracter transgresiv

-caracteristica data de depozitele cu radiolari divers colorate

-acestea apar I sinclinalul Haghimas, pe flancul vestiv, iar in Rarau pe valea Tatarca, in apropiere de Pojorata sau in culmea Tarnitei.

-in Persani Calovianul implica gresii cuartitice, calcare detritice cu echinide, gastropode si amoniti.

Malmul

-dominant calcaros

-depozite Kimerigiene si Titoniene

-Kimerigianul implica roci cu numeroase forme de Aptichus si amoniti in care domina Filoceratidele (formatiunea cu Achanticum, bine deschisa in versantul vestic al masivului Ghilcos).

Titonian / Neocomianul

-carbonatic cu unele accidente silicioase, + brecii, gresii (formatiunea de Lunca) ; aceasta apare transgresiv / discordant peste termenii mai vechi. Stratotipul se gaseste pe Valea Trotusului (Lunca de Sus, Creasta Damucului – Haghimas, Gura Sadovei – Rarau).

-continutul fosil : Piretinide (test lorica), belemniti (Duvalia), amoniti si aptichusi, indicative pentru Titonian / Neocomian.

Jurasicul terminal

-nu apare in Persani

-incepe sa aiba caractere de flis

-Formatiunea de Clifele, de Pojjorata, de Comana sau de Stejaru.

-flisuri loc. la limita Jurasic / Cretacic, alimentate cu materiale provenite din arii surse localizate inspre E.

Cretacicul

-peste stratele de Lunca, datorita miscarii precursoare ale tectogenezei apar faciesuri de viltflis.

Hauterivianul

-caracterul transgresiv

-se depune deasupra metamorficului

-litologie variata, cu roci detritice

-in Sinclinalul Rarau, aceste gresii si conglomerate peste stratele de Lunca = gresii si conglomeratele de Muncelu, care inspre S trec in depozite de flis. Citeste mai departe ... (3219 words, 36 images, estimare 12:53 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din Doggerul. Citeste mai departe.

Norme de protecţie a muncii pentru prospecţiuni şi explorări geologice

Cuprins

	Preambul
1.	Prevederi generale
2.	Prevederi comune pentru activităţile de prospecţiuni şi explorări geologice
2.1.	Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă
2.2.	Instruirea personalului
2.3.	Dotarea cu echipament individual de protecţie
2.4.	Organizarea locului de muncă
2.5.	Protecţia împotriva electrocutării
2.6.	Protecţia împotriva incendiilor
2.7.	Protecţia contra exploziilor
2.8.	Aparatură de măsură şi control
2.9.	Instrucţiuni proprii
2.10.	Lucrări de revizii şi reparaţii
2.11.	Controlul preventiv la intrarea în schimb şi predarea, respectiv preluarea schimbului
2.12.	Supravegherea şi controlul desfăşurării procesului de muncă
2.13.	Circulaţia şi transportul persoanelor şi materialelor la suprafaţă
2.14.	Introducerea de noi tehnologii sau echipamente tehnice
3.	Prevederi specifice lucrărilor de prospecţiuni şi explorări geologice
3.1.	Lucrări de prospecţiuni geologice
3.1.1.	Prospecţiuni geologice propriu-zise
3.1.2.	Prospecţiuni seismice pe uscat
3.1.3.	Măsuri de protecţie a muncii la lucrările de împuşcare în prospecţiuni seismice
3.1.3.1.	Confecţionarea şi amorsarea încărcăturilor explozive pentru explozii la suprafaţa solului, în prospecţiuni seismice
3.1.3.2.	Măsuri de protecţie a muncii la lucrările de prospecţiuni seismice pe mare
3.1.4.	Măsuri de protecţie a muncii la lucrările de prospecţiuni gravimetrice şi magnetometrice
3.1.5.	Măsuri de protecţie a muncii la lucrările aerogeofizice
3.1.6.	Măsuri de protecţie a muncii pentru lucrările de prospecţiuni electrometrice
3.1.7.	Măsuri de protecţie a muncii pentru lucrările de prospecţiuni radiometrice
3.1.8.	Măsuri de protecţie a muncii la executarea operaţiilor speciale în găuri de sondă
3.2.	Lucrări ajutătoare

Acesta e doar o parte din Norme de protecţie a muncii pentru prospecţiuni şi explorări geologice. Citeste mai departe.

lucrarea de licenţă a absolventilor de Geologie

STRUCTURA PROPUSĂ [1]

pentru lucrarea de licenţă a absolventilor de Geologie

Cap. I. Introducere. Se precizează localizarea arealului studiat şi obiectivele propuse pentru realizarea lucrării de licenţă.

Cap. II. Metode de studiu. Se descriu metodele aplicate în vederea atingerii obiectivelor propuse: în teren (cartare, localizare, ridicare de profile, metoda de probare, localizarea probelor, imagini foto etc.) şi în laborator (confecţionarea secţiunilor subţiri, prelucrarea materialului paleontologic, granulometrie, analize specifice macroscopice si microscopice, difracţie de raze X, metode spectroscopice, analize termice, microsondă electronică etc. – după caz);

Cap. III. Geologia regiunii si zonei studiate. Sinteză privind cadrul geologic-structural în contextul evolutiv al unei regiuni mai largi (ex: Carpaţii Orientali, Meridionali, Munţii Apuseni, Bazinul Transilvaniei, Bazinul Pannonic etc.). Se pune accent pe contextul structural-tectonic si stratigrafic (în concordantă cu obiectivele lucrării). Se menţionează contribuţiile ştiinţifice anterioare publicate în literatura de specialitate, cu citarea corectă si completă a autorilor. Se va evita simpla preluare de citări din alte lucrări de specialitate si se va pune accent pe examinarea tuturor resurselor bibliografice disponibile.

Zona care intră în obiectivul studiului va fi prezentată într-un subcapitol, respectând acelasi mod de structurare a informatiei. Se prezintă contextul în care urmează să se pună în aplicare metodologia de studiu propusă si modul în care obiectivele propuse vin să completeze informaţia ştiinţifică existentă.

Capitolul IV. Prezentarea în detaliu a studiului care face obiectul lucrării de licenţă. Sunt detaliate într-o succesiune logică metodele utilizate, rezultatele obţinute si interpretarea acestora (acesta fiind capitolul esenţial al lucrării, comisia de evaluare va aprecia modul de însusire a metodologiei de lucru). Capitolul trebuie să conţină, după caz, principalele caracteristici mineralogice, petrografice, de facies, micro- si macro-paleontologice, stuctural-texturale etc. identificate în materialul studiat. Textul trebuie ilustrat cu material grafic reprezentativ (schite de încadrare geologică, diagrame, coloane litologice, sectiuni transversale, fotografii ale mineralelor, rocilor, fosilelor, structurilor, aflorimentelor etc.). Datele obtinute trebuie interpretate în contextul obiectivelor lucrării, făcându-se comparatii cu rezultatele existente în literatura de specialitate si subliniindu-se eventualele noutăti aduse de lucrare. Citeste mai departe ... (565 words, 36 images, estimare 2:16 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din lucrarea de licenţă a absolventilor de Geologie. Citeste mai departe.

Foraje pompe de caldura

Categorii :

Articole recente despre foraje

Admin :

Introducere in Geologie

Bazinul Transilvaniei

Doggerul

Norme de protecţie a muncii pentru prospecţiuni şi explorări geologice

Norme de protecţie a muncii pentru prospecţiuni şi explorări geologice

Cuprins

lucrarea de licenţă a absolventilor de Geologie

Articole recente

Comentarii recente :

Feed ondrill.ro

Archives