Originea si geneza apelor de zacamant

Caracterizarea facuta de Mrazec in 1922 cum ca apele de zacamant sunt primare si secundare, constituie si o baza pt. studiul originii si genezei acestor ape. Apele primare au origini exclusiv marine. In cursul sedimentarii o parte din apa acestor bazine a fost retinuta in namolurile care se depuneau odata cu substanta organica, fiind izolata si sustrasa circulatiei. Mrazec denumeste aceste ape ca ape fosile. Pe masura compactarii sedimentelor aceste ape au fost expulzate odata cu hidrocarburile formate din sedimentul initial dand nastere zac. primare in care chimismul acestor ape nu a suferit modificari esentiale, sau zac.secundare a caror ape de zacamant au suferit modificari mari ale chimismului determinate de amestecul cu ape straine (ex: apele petroliere ale Oligocenului din Carpatii Orientali -> ape primare, in Dacianul subcarpatilor -> ape sec.).

In 1938 Macovei face obiectii privind originea marina si spune ca prezenta sarii si a Br din apele de zacamant dovedeste ca petrolul s-a format intr-un mediu marin insa ca acest lucru nu implica provenienta exclusiv marina a apelor de zacamant. Ar fi normal ca aceste ape sa  se gaseasca si in alte sedimente marine in afara celor asociate cu petrolul si gazele dar nu a fost dovedit. Macovei considera ca  in cea mai mare parte apele de zacamant sunt de origine organica fiind formate din materia organica care a dat nastere petrolului si gazelor.

•Clasificarea apelor de zacamant

A.Criteriul chimic

Sarurile continute in apele de zacamant sunt disociate ionic formand in solutie sisteme de cationi si anioni. Dintre cationii cei mai frecventi sunt: H, Na, Mg, Ca, Fe, Mn, etc; iar anionii sunt: Cl, Br, I, radicalii OH, sulfati, carbonati.

Pe baza exprimarii rezultatelor analizelor, conform sistemului cel mai uzual de clasificare a apelor, apele de zacamant pot fi grupate in 2 tipuri principale: apele dure si apele alcaline.

Apele de zacamant

Intotdeauna zac. de petrol sau gaze sunt insotite de  ape cu o mineralizare pronuntata cunoscute sub denumirea de ape de zacamant. Aceste ape sunt considerate fie primare, atunci cand au luat nastere concomitent cu formarea hidrocarburilor, fie secundare cand au suferit modificari ale chimismului initial prin amestec cu alte ape sau prin actiunea reducatoare a hidrocarburilor si a bacteriilor.

•Proprietati fizice – sunt in legatura cu natura lor primara sau sec, fiind influentate si de unele conditii de zacamant.

Culoarea apelor de zacamant este variata, fiind determinata de natura mineralelor dizolvate, de prezenta unor compusi coloidali, de substanta organica in suspensie sau de amestecul cu alte elemente. Culoarea caracteristica este brun roscat cu diferite nuante, data fiind de acizii naftenici. In prezenta acidului sulfurat este verzui, albastrui. Prin amestec cu alte ape culoarea devine mai deschisa, brun galbui.

Gustul – datorita continutului ridicat in NaCl, apele au un gust pronuntat sarat care poate deveni slab sarat in cazul amestecului cu ape dulci. Prezenta Na2SO4 peste 0,03% sau a MgSO4 peste 0,15% determina gustul amarui al apelor.

Miros – este conditionat de formarea emulsiilor cu petrol sau gaze, si de prezenta acizilor naftenici, caz in care apele de zacamant au un pronuntat miros de petrol. In prezenta S sau a H2S au un miros neplacut.

Temperatura – depinde de adancimea la care se afla zac.si este conditionata de gradientul goetermic. Cunoscand valorile gradientului in conditii locale, masurarea temp.permite stabilirea locului de afluenta in coloanele deteriorate ale sondei.

Densitatea – creste in raport direct cu concentratia si se exprima in grade Beaume sau in g/cm3.

Conductibilitatea electrica – pe masura cresterii concentratiei, apele de zacamant opun o rezistenta tot mai mica trecerii curentului electric. Valoarea scazuta a rezistivitatii apelor de zacamant in raport cu cea a petrolului face posibila in practica carotajului electric detectarea in sonde a stratelor acvifere si petroliere.

Va recomandam :
Info


Site