Bazinele Neogene Estice

Extremitate E a Bazinului Panonic – fragmenteaza orogenul carpatic (Apuseni) – bazinele patrund sub forma unor intranduri à”bazinele golf neogene vestice”

Spre deosebire de baz Trans acesta are o istorie mult mai recenta, scufundarea lui s-a produs in Miocenul mediu  adica badenian pe cand baz trans este Post Laramic (Cret sup)

Depozite cenozoice mai vechi apar doar in zona Satu-Mare Oradea – legate de functionarea santului Maramures – Szolnok – in rest sunt doar dep incepand cu Miocenul mediu

Apusenii se prezentau probabil ca un arhipelag traversat de bazine à prob a existat legaturi cu baz Transilvaniei

Sufundarea din Baden – fen de extensie insotit de subtierea litosferei si fen de diapirism astenosferic à propice maturarii zacam de horocarburi à bazni cald – neprielnic insa pentru zacam de gaz metan

  1. Bazinul Baii Mari – al Chioarului
  2. Bazinul Simleu – al Slivaniei
  3. Vad – Borod
  4. Beius
  5. Zarand
  6. Faget – in zona culoarului Muresului
  7. Bazinul Lugojului
  8. Bazinul Oravitei

TECTONIC:

Inspre V se trece mai spre interiorul Baz Panonic iar faciesurile devin tot mai fine

Bad apare in multe locuri erodat

Sedimentele se depun transgresiv si discordant peste fundamentul metamorifc (parte a orogenului carpatic), pe alocuri fund prezinta ridicaturi à grosimea sedimentelor este inegala

Tomnatec – Sanicolau à sucufndare, Jimbolia à zona ridicata

In Pontian – tendinta de colmatare a bazinului – de la faciesuri arenitice in alternanta cu argile à faciesuri tot mai arenitice, strate mai subtiri – inmplastinire

Stiva post pontiana – acumulari piemontane

AICI: Geotermalism, Petrol si Gaze

Link catre acest articol.
June 22nd, 2009 | Tag-uri: , , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu

Transilvanidele Muntilor Apuseni

- daca dacidele interne provin din forfecarea cratonului preapulian, transilvanidele provin din evolutia unei arii oceanice legate de Thetysul Transilvan care s-a inchis la finele cretacicului, lansand in urma o cicatrice sau o sutura ofiolitica à Macedonai VARDAR

- Transilvanidele Vestice – Apusenilor:

- Drocea, Metaliferi Trascau nu trec la S de valea Muresului.

- in nord depasesc cu putin valea Ariesului, limikta Vestica este aliniamentul Zam-Zata, separa Highis de Drocea

- prezenta crustei de tip oceanic peste care avem succ calcaroase si terigene deominate de flisuri si Wildflisuri

-deriva din zona de rift

-Cuverturi sedimentare care se caracterizeaza prin :

-sedimentari neritice

-sedimentari pelagice

-elemente tipice de taluz si baza de taluz (flis, viltflis)

=> nota particulara a Transilvanidelor.

Flis = alternanta de pelite/arenite (gresii), conglomrate, etc. (roci tari in alternanta cu roci moi – marne, argila) ;  caracteristica este data de ritmicitatea lor si de absenta/saracirea in macrofosile. Daca acestea apar atunci prezinta semne de redepunere. Se poate gasi nannoplancton si uneori microfauna. Rocile care lipsesc sunt : calcare organogene, carbuni, evaporite.

Wildflis = contine olistolite (endo- si exoolistolite) ; insotesc momentele de paroxism tectonic.

Transilvanide

a) austrice (tectogeneze la mijlocul Cretacicului)  -pana in Alb inf

b) laramice (tectogeneze la sf. Cretacicului)

ofilite :

3 serii magamtice distincte :

1. tholeitica – bazalte pilow lave, corpuri gabroice si mci corpuri de peridotite seprentinizate

2. calco-alcalina – bazalte porfirice, andezite bazaltice, andezite, dacite, riolite in special in unit de Caplanas Techereu

3. spilitica – apare in unit de FENES – bazalte, andezite bazaltoide specifice unui bazin marginal

Cele mai vechi 180 mil ani

Spilitele Callovian –Neocomian

- seriile au fost complicate pritnetr-o seire de intruziuni, Sevarsi, Cerbia, Pietroasa

Link catre acest articol.
June 19th, 2009 | Tag-uri: , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu
Va recomandam :
Info


Site