|
|
Romania nu este o campie intinsa, care sa fie o zona omogena din punct de vedere geologic, unde straturile acvifere sa fie binecunoscute ( ca si adancimi, debite, calitati ale apei, etc) si mai ales intinzand-se pe suprafete foarte mari . Exista si astfel de zone ( campia Romana, campia de vest) dar asa cum se vede pe harta geologica a Romaniei in foarte multe zone avem dealuri si munti unde din pacate straturile acvifere sunt putin cunoscute si mai ales informatiile despre ele nu se pot extrapola pe suprafete intinse cum e cazul la campie.
 Harta geologica a Romaniei Sa presupunem ca cineva doreste un foraj de alimentare cu apa si se afla intr-o astfel de zona ( pe un deal in panta cu un sol dificil despre care nu se cunosc date geologice)
Intrebare : exista vreo metoda de determinare a straturilor acvifere intr-un anumit punct .
Raspuns : DA ..darrrr – aceste metode sunt geofizice si seismice si pleaca de la cateva zeci de mii de euro si ajung usor la sute de mii de euro, au nevoie de suprafete mari, intinse pt a putea intinde geofoni si electrozi , etc – asa ca mai bine spunem ca NU EXISTA.
Asadar vrem apa intr-un loc despre care nu avem si nu putem afla date despre adancimea, debitul si calitatea strateloc acvifere si nici nu stim natura geologica a terenului.
Ce sa NU facem -
Exista mai multe tehnologii de forare f-ctie de duritatea solului :
- foraj cu noroi bentonitic in soluri moi asa cum se vede in filmul de mai jos : Daca un astfel de utilaj intalneste un sol dur ( roca compacta) forajul se opreste, neexistand nici o posibilitate de sapare in continuare
Foraj in soluri moi Citeste mai departe ... (902 words, 2 images, estimare 3:36 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Foraj hidrologic in zone dificile . Citeste mai departe.
|
|
|
|
FISA FORAJULUI |
|
|
|
|
|
FORAJ: COD - NR.:954-F1 |
|
|
Loc. tel.: |
ADANCIME TOTALA: 11,0m |
|
|
|
jud. Timis |
e-mail: |
|
|
|
Anexa: 2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
DATE DESPRE PROIECT |
|
DATE DESPRE FORAJ |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
PROIECT: |
Studiu geotehnic |
DATA FORAJULUI: |
1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
LOCATIE: |
loc. Resita, |
EXECUTANT: |
|
|
|
|
jud. Caras-Severin |
METODA FORAJ: |
mecanic |
|
|
NR. PROIECT: |
/2008 |
PRELEVAREA PROB.: |
carotiera simpla |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
BENEFICIAR: |
|
RECUPERAJ MEDIU: |
80 % |
|
|
|
DESCRIERE FORAJ: |
ing. geol. |
BERBEC-GREUTATE/H: 30 kg, 50 cm |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
coordonate GPS (WGS 84) |
|
|
| Nivelul superior al acviferului |
|
Nivelul hidrostatic |
|
|
|
+226.3 m |
N n/a
|
|
|
|
|
|
COTA FORAJULUI: |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
E n/a
|
|
|
|
|
|
COTA
|
SIMBOL
|
simbol |
DESCRIERE |
|
N10
|
DIAGRAMA FORFECARE |
|
|
APA
|
|
|
|
ADANCIME FATA DE
|
EN ISO |
|
Ic
|
Id
|
|
|
|
PAMANTURI
|
LITOLOGICA |
|
|
|
kPa |
SUBTERANA
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
NMN
|
14688 |
|
PDM |
PDM |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
0
|
|
Mg |
|
|
0 |
|
|
|
|
|
|
|
|
226
|
|
0.0 UMPLUTURA NECOMPACTATA: |
|
1
|
|
0.63
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
eterogena, cu pamant, pietris, nisip, |
|
3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6
|
|
|
|
|
|
|
|
|
fragmente de caramida |
|
|
4
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
-1
|
|
|
|
|
1 |
4
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
225
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3
|
|
|
|
|
|
|
|
-2
|
|
|
|
|
2 |
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
224
|
|
|
-2.2 PIETRIS: MIC CU NISIP |
|
|
3
|
|
|
|
|
|
|
|
clsaFGr |
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
ARGILOS, cafeniu, afanat spre mediu |
|
3
|
|
|
0.27
|
|
|
|
|
|
|
|
3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
indesat, cu oxizi de Fe |
|
|
4
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5
|
|
|
0.42
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7
|
|
|
|
|
|
|
-3
|
|
|
|
|
3 |
7
|
|
|
|
|
|
|
Cl |
|
|
8 Citeste mai departe ... (401 words, 1 image, estimare 1:36 mins timp de citire)
|
|
|
|
|
|
|
Acesta e doar o parte din Fisa unui foraj geotehnic . Citeste mai departe.
Putem distinge 2 tipuri principale de capcane si zacaminte: structurale si stratigrafice, la care se mai adauga zac.diverse si neclasice.
In realitate aceste criterii structurale, stratigrafice sau de alta natura sunt cel mai adesea strans asociate daca nu chiar combinate, dand capcane complexe (mixte) neputandu-se stabili factorul dominant. Diferite statistici privind repartitia zacamintelor (privind 45 de campuri gigant din America de N si 356 mai imp. din SUA) arata urmatoarele rezultate in procente vizavi de tipurile de zac.:
-zacaminte structurale: in 49% in America de N, 78% in SUA
- zacaminte stratigrafice: 39% in America de N, 11% in SUA
-zacaminte mixte sau combinate: 20% in America de N, 11% in SUA.
Daca se i-a in considerare 266 de campuri gigant din lume, capcanele structurale au un procent de 89% iar cele stratigrafice cca. 10%.
•Clasificarea zacamintelor
Structurale – inchiderea zac.din aceasta categorie este asigurata in principal de criterii structurale, cutari sau falii determinand 2 mari tipuri de capcane:
-prin cutare – unde inchiderea este asigurata de suprafata concava a interfetei rezervor- cuvertura;
-prin falie – constituind direct sau indirect o bariera de impermeabilitate.
Prin cutare (zac.de tip dom sau anticlinal) – sunt cele mai numeroase si mai imp., ele constituind marea majoritate in cadrul campurilor gigant. Sunt cele mai usoare de pus in evidenta atat prin geologia de suprafata cat si prin seismica. Formele capcanelor anticlinal pot fi variate, de la cele mai simple pornind de la f. usoare boltiri, la cele mai complicate, faliate injectate cu sare sau argila. Cauzele formarii lor sunt extrem de diverse: pornind de la formarea de drenaj pana la deformarile complexe dezvoltate de tectonica tangentiala. Fenomenele sedimentare,stratigrafice in special discordantele, pot juca un rol imp.in complicarea acestor structuri. Citeste mai departe ... (453 words, estimare 1:49 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Tipuri de capcane si zacaminte . Citeste mai departe.
Examinind peretele unei gropi apate in sol se pot observa mai multe straturi sau orizonturi ce se deosebesc unele de altele chiar si numai dupa culoare (dar si dupa compozitie si proprietati fizice). Acestea se numesc orizonturi genetice, deoarece se formeaza si dezvolta treptat, o data cu evolutia procesului de solificare. Totalitatea (succesiunea) de orizonturi genetice, de la suprafata si pana la roca de formare constituie profilul solului.
Orizont de sol (pedogenetic) – este un strat, aproximativ paralel cu suprafat terenului, care are o serie de proprietati rezultate din procesul de formare a solului, proprietati ce difera de cele ale stratelor de deasupra si dedesubt. In mod obisnuit, un orizont de sol de separa de cele invecinate prin caracteristice care pot fi observate si eventual masurate in teren cum ar fi: culoarea, textura, structura, consistenta, prezenta sau absenta carbinatilor, a unor neofromatiuni, etc.
Pentru identificare orizonturilor de sol sunt necesare totusi uneori, determinari de laborator pentru completarea sau precizarea observatiilor de teren.
Orizonturile pot fi: minerale sau organice.
Orizontul mineral – orizontul care contine cel mult 35% materie organica, daca parte minerala are peste 60% argila sau cel mult 20%, daca nu contine argila. La continuturi intermediare de argila se admit cantitati proportionale maxime intre 20-35% materie organica.
Orizontul organic – orizontul format deasaupra solului mineral prin acumulare si descompunere de material organic si care contine materie organica peste 20-35% proportional cu cantitatea de argila (v.oriz.min.)
Orizontul diagnostic - orice orizont care constituie un criteriu pentru definirea unitatilor taxonomice din sistemul de clasificare a solurilor. Un astfel de orizont este definit (spre deosebire de un orizont genetic) atat prin caracterele generale de procesul de pedogeneza care l-a creat, cat si prin alte insusiri, exprimate cantitativ (de ex: grosime, continut de materie organica, culoare, etc.) Citeste mai departe ... (739 words, estimare 2:57 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Profilul de sol . Citeste mai departe.
Rezultatele litologice şi geotehnice în foraje sunt următoarele:
F1 ( + 194,30 ) – executat în partea de nord – est a amplasamentului podului
0,00 – 0,30 m / sol vegetal
0,30 – 6,70 m / nisip argilos, cenuşiu, de îndesare medie
Parametrii geotehnici ai stratului sunt: A0 = 17 %, A = 27 %; Pr. = 31 %; N = 42 %; W = 17,98 %, Ф = 250; γw = 18,5 kN/mc; c = 0,02 Mpa; n = 47 %; e = 0,88; f = 0,30; ID = 34,2; μ= 0,30; Pconv. = 230 Kpa.
6,70 – 7,20 m / nisip de îndesare madie, cu apă
Parametrii geotehnici ai stratului sunt: Ф = 290; γw = 18,80 kN/mc; c = 0,00 Mpa; n = 46 %; e = 0,85; f = 0,30; ID = 37,80; μ= 0,45; Pconv. = 200 Kpa.
7,20 – 10,80 m / praf argilos, cafeniu, plastic vârtos
Parametrii geotehnici ai stratului sunt: A0 = 14 %, A = 26 %; Pr. = 57 %; N = 17 %; W = 22,85 %, Ф = 220; γw = 20,5 kN/mc; c = 0,32 Mpa; n = 44 %; e = 0,79; f = 0,25; M2-3 = 21,92 MPa; μ= 0,30; Pconv. = 250 Kpa.
10,80 – 12,50 m / nisip mediu – grosier cu pietriş mic, rarefiat, sub apă
Parametrii geotehnici ai stratului sunt: N = 94 %, P = 6 %, W = 19,61 %; Ф = 240; γw = 18,00 kN/mc; c = 0,00 Mpa; n = 51 %; e = 1,06; f = 0,35; ID = 17,21 MPa; μ= 0,45; Pconv. = 100 Kpa.
12,50 – 18,30 m / praf argilos, cenuşiu gălbui, plastic vârtos cu trecere la tare Citeste mai departe ... (1354 words, estimare 5:25 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Studiul terenului . Citeste mai departe.
|
|
Institutul de hidrologie gospodarire a apelor
XHTML 1.0 valid
Web design
Optimizare SEO
Privacy Policy
Sitemap
Foraje
English language OnDrill webpage
Comentarii recente :