Cerere oferta pret - Foraj Constanta

Cererea
Buna ziua
Ma numesc CUTARE locuiesc in orasul Constanta, si as vrea sa renunt la contractul cu regia autonoma judetana de apa RAJA, si sa forej un put pentru apa menajera si potabila.
Daca se poate as dori sa aflu de la dumneavoastra ce costuri si ce avize sunt necesare pentru a realiza acest proiect.( in prima faza cam cat ar costa forarea putului, cu tot ceea ce mai trebuie-tuburi -etc).
Va multumesc si astept un raspuns.
CUTARE

Raspunsul
Buna ziua d-le CUTARE
Lucrurile (din pacate) nu stau atat de simplu. Exista f multe feluri de foraje de apa la diferite preturi. Zona d-voastra este o zona dificila geologic ( cu calcare, posibil si straturi cu apa sarata din Marea Neagra etc) . Se mai pune problema accesului la locul forarii si multe altele .
Doar ca sa va faceti o idee vedeti mai jos 2 variante de foraj la 80 m -

Varianta 1 electrica – utilaj de foraj mic – dar nu merge decat in soluri moi – la d-voastra daca da in Calcare se OPRESTE
Varianta 2 – instalatie pe camion – merge si in calcare.

oferta foraj Constanta

Ce va recomand :
- Obtineti de la vecini ( pana la 3 km raza) cat mai multe date despre forajele lor – adancime, debite, diametre, pozitia filtrelor, calitatea apei, etc
- Obtineti aceste date de la Apele Romane filiala Constanta – ei au toata arhiva cu forajele din zona d-voastra.

Reveniti la noi cu aceste date pt o oferta concreta.

Cu respect -

SC OnDrill SRL
Timisoara
Romania
TEL/FAX +40.356.26.88.66
========================
Mobil +40.729 24.99.99
Mobil 2 +40.742.20.97.15
========================

Panza de Macin

În esenţă, această unitate structurală constă în încălecarea formaţiunilor antepaleozoice şi paleozoice din Munţii Măcinului peste depozitele Triasicului de la E, în lungul contactului tectonic Luncaviţa – Consul.

Fundament cristalin:

  1. Seria Orliga-Megina – mezomatamorfite – micasituri, ganise si amfibolite care provin dintr-o sursa initiala de material vulcanogen – varsta 400 mil abni posibil si mai veche + metaroci si intruziuni granitice
  2. Seria Boclugea-Priopcea – epimetamorfite – cuartite sericitoase, filite curatitice si cuartite – metamorfism Caledonian

Granitoide – de Megina – metamorfozeaza contactul cu sisturile

Cuvertura Prehercinica:

SILURIAN – transgresiv discordant peste epimetamorfite cu un carcater de flis – filite, calcare si dolomite

DEVONIAN – variat litologic – gresii, silicolite, argilite, calcare dolomitice

Brachiopode, Tantaculiti, rar Trilobiti

CARBONIFER – gros detritic cu remanieri de roci vulcanice – depusi n sistem fluvial – varsta stab pe resturi de Asterocolumbites – strate de Carapelit

Magmatite hercinice – metamorfozeaza la contact fom de carbonifer – granitul de Greci, mai vechi, şi granitul calco – alcalin de Turcoaia, mai nou. Acestea sunt intruzive sau străbat complet stratele de Carapelit, pe care le metamorfozează la contact.

La sud avem elem de sedimetar post hercinic:

Dupa tectogeneza hrcinica formatiunile paleozoice rigidizate si structurate au fost acoperite in TRIASIC si JURASIC de ape à sedimentare de platforma carbonatica

TRIASIC – Calcare fine – Camena

JURASIC – zona devine mai labila – sedimentarea devine mai terigena, turbiditica dupa care iar calcare

Uneori la aceste nivele apar si vulcanite atat acide cat si bazice de varsta Dogger-Malm

Tectonic:

Zona a fost afectata de mai multe orogenze.

Hericnica – structurarea metamorfitelor in cute faliate longitudinal – in zonele axiale apar la zi from cristaline sau depozitele magmatogene iar axele sinclinale conserva From de Carapelit

Ansamblul rezervor ecran

Odata formate in rocile mama, hidrocarburile vor evolua spre nivele poroase si permeabile care alcatuiesc rezervorul – care se gaseste incadrat de nivele impermeabile cu rol de ecran. Acest ansamblu rezervor – ecran este ocupat de nivele acvifere intre care se concentreaza si petrol si gaze.

•Rezervoare

Sunt roci care prezinta riduri, pori si fisuri legate intre ele care permit circularea si concentrarea fluidelor. Caracterele petro-fizice ale acestor roci sunt exprimate prin porozitate si permeabilitate. Acestea sunt rezultatul istoriei geologice a depozitelor, cu precadere a fenomenelor de sedimentare si a fenomenelor de diageneza care le succed.

Caracteristici geologice ale rezervoarelor – se impart in 2 categorii:

1.Rezervoare detritice – in mara lor majoritate silicioase

2.Rez.carbonatice – reprezentate prin calcare si dolomite.

Privind statistic pe plan mondial distributia campurilor gigant de petrol (peste 70 t titei), rezervoarele gazoase cantoneaza cca. 60% din rezervele de titei, iar cele carbonatice 40%. In cazul gazelor procentele sunt si mai mari in favoarea rezervoarelor detritice. Rezervoarele de alte categorii nu reprezinta mai mult de 1% din total.

REZERVOARELE GAZOASE

Sunt compuse in general din elemente stabile cu o porozitate si permeabilitate destul de omogena de tip intergranular controlata de dimensiunile granulelor si gradul de cimentare. Relatiile dintre porozitate si permeabilitate sunt in general bune, iar diminuarile lor se produc de o maniera regulata fiind dependente de temp. In general avem de a face cu suprafete destul de limitate (sub 260 Km2) si cu grosimi relativ mari. Indiferent de tipul de capcane, rezervoarele gazoase cu extinsie limitata si locala predomina fata de rezervoarele detritice cu caracter continuu. Cea mai mare parte a corpurilor nisipoase prezinta o lungime medie de cca. Km, si un raport L/l de 3:1.

Depozitional avem de a face cu nisipuri eoliene, deltaice, de plaja, de platforma, etc.

Platforma Scitica

Perioada Epoca Varsta Platforma Scitica

1- plat Barlad                                                  2. Zona Delta Dunarii

- patura groasa de loess – Pleistocen terminal – fauna cu mamut - Q – afectat de transgresiuni si regresiuni marine
NEOGEN PLIOCEN ROMANIAN - Dacian terminal Rom – la S de Barlad faune de Beresti si Malusteni  – taxoni comuni cu fauna de tip Copeni – Mastodonti, rinoceri, testoase, maimute, castori, cartita

- urmeaza aprot clastic – stive de pietrisuri pietrisurile de Balabanesti si From de Candesti

- situl de vertebrate de la Tulucesti – cei mai vechi elefanti din Europa – Mamuthus Rumanus

- lacustru – Viviparus
DACIAN - salmastru
MIOCEN *PONTINAN - alternante de arenite si pelite – terminal arenitic cu faune indulcite Viviparus si salamstre cu Prosodacna - subtire
*PANONIAN - Kersonian – 2 faciesuri: 1 deltaic lacustru in E – ridicare, 2 – in V facies mai bazinal salmastru Mactre mici – trece in avanfosa in form de Milcov (campie fluvial)

- Meotian – incepe cu arenite à faciesuri continentale – Hiparioni si gazele cu interferente salamstre dovedite de faunel;e cu congerii

- Meotian – bazinal – Dosiva si Pirenela
*SARMATIAN - asemanator cu plat. Moldoveneasca – Volhilian – arenitic (tectogeneza Moldava)

- Besarabian – In E argile asemanator cu Form. cu Criptomactra Pesanseris -+ calcare si arenite

- In V mai detritic  – imput din orientali

*BADENIAN III- in Baden sup reincepe sedimentarea  – se gaseste pe toate cele 3 platforme! – detritic dar cu anhidrite – cu Limacina III – lispeste Badenianul
BURDIGALIAN

(Eggenburgian)

AQUITEANIAN
PALEOG

OLIGOCE

CHATTIAN
RUPELIAN

EOCEN

PRIABONIAN - Cuisian – Lutetian – calcaros cu numuliti – post Eocen exondare de lunga durata  – erozinue puterinca a formatiunii de top

Platforma Moesica

-          metamorfie intruse de magamtite fie contemporane fie postmetamorfice

-          varste precambriene eventual paleoz inf.

-          Peneplenizate

-          Peste urmeaza cuvertura sedimentare cavasiorizontala cu sinclize si anticlize

Plat Moesica

-          intre orogenul Carpatic si Balcanic definita de Droncev

-          Falia Peceneaga Camena – o separa de orogenul N dobrogean

  1. Sectorul Valah- La vest de Falia intra Moesica (Calarasi-Fierbinti)

3.   Sectorul Central Dobrogean – intre Peceneaga-Camena si Capidava -Ovidiu

  1. Sectorul S Dobrogean – intre falia intramoesica si Capidava = Ovidiu

Sectorul Dobrogei Centrale:

- masiv ridicat sub forma de horst delim de P Camena si Capidava Ovidiu la S

- E ingropata in sedimentele noi ale Marii negre

- NV continua pana sub incalecare P Carpatice

- cunoscuta si sub den de zona sisturilor verzi

- soclul format din metamorfite in faciesul sistrilor verzi

- Falia Dunarii a inceput sa funcioneze in Sramatian si intrerupe continuarea from vezhi inspre NV – la suprafata

Soclul Metamorfic – 1. mezomatamorfite – From de Altin Tepe – micasisturi curatite si amfibolite cu tendinte retromorfe

2. – sisturi verzi – transgresiv discordant peste mezometamorfite – prezinta caractresiticile sedim de tip flis – afectat de un metamofism slab – se pastreaza caracterul primar al depozitelor

- apar varietati litologice  – meta graywake

- afecate proteriozoic terminal si infracambrian

Peste fundament sa depus o cuvertura de sedimente care se pastreaza doar local

JURASIC – transgresiv disc – debuteaza detritica apoi gresii si calcare

Calovian – calcare spatice

Oxfordian – clacare Bioherme – fauna cu amoniti

Pe valea Casimcei se patreaza constructii sub fomra de atoli (Oxdord – Tith ) – aici apar pesteri

Intreaga Doborge centrala este acoperita de loess

Va recomandam :
Info


Site