Resurse metalifere

Resursele Metalifere sau ştiinţa zăcămintelor metalifere este o ştiintă bine conturată în cadrul ştiinţelor geologice având un domeniu de studiu bine conturat (acumulări naturale de substanţe minerale metalifere) şi o metodologie de studiu specifică (de teren şi de laborator). Abordarea acestei ramure a ştiinţelor geologice necesită cunoştinţe de mineralogie, petrologie, cartografie, geochimie, geologie structurală, precum şi abilitatea de a comunica cu specialişti din domeniul mineritului, forajului şi informaticii.

Resursele minerale în sens larg desemnează acumulări naturale, susceptibile de a fi exploatate, înglobând produse miniere – în special minereuri metalifere, minerale industriale (cuarţ, feldspat), materiale de construcţie (nisip, pietriş etc.), minerale şi roci ornamentale, combustibili minerali solizi (huilă, cărbune brun, lignit etc.) şi lichizi (petrol, gaze naturale), ape subterane termale şi/sau minerale.

Valorificarea resurselor minerale stimulează economia unei ţări (beneficii directe) favorizând încadrarea forţei de muncă şi obţinerea unui profit în urma activităţii desfăşurate, în unele cazuri reprezintă şi o sursă valutară (export). Pe lângă beneficiile directe, beneficiile indirecte legate de activitatea de exploatare a resurselor, de exemplu căi de comunicaţie şi transporturi, industria alimentară şi comerţ, obiective sanitare, construcţii, cultural-sociale contribuie la ridicarea nivelului economic în regiunea în care se desfăşoară o astfel de activitate.

Comparativ cu resursele agricole sau silvice care sunt regenerabile după o perioadă de timp, resursele minerale sunt epuizabile, exploatarea acestora reprezentând o activitate economică ce se derulează în intervale reduse de timp. Din acest motiv exploatarea resurselor minerale solide şi fluide trebuie făcută în mod raţional, în concordanţă cu interesul naţional.

Zăcământul reprezintă o masă de substanţă minerală naturală, mono- sau poliminerală, mono- sau poligenetică ce se poate exploata în condiţii de rentabilitate economică. În literatura de specialitate din România, termenul de zăcământ a fost introdus de Grigore Cobălcescu (1883) care l-a împrumutat din limba franceză „gisement”; aceeaşi noţiune în limbi de circulaţie internaţională: ore deposit (engl.), yacimento (sp.), Erzlagerstätten (germ.), rudnîe mestorojdenie (rus.).

Importanta apelor de zacamant

Caracterul asociat al apelor de zacamant cu hidrocarburile determina importanta lor in formarea zacamintelor, facilitand totodata prospectarea, explorarea si exploatarea acestora. In unele cazuri aceste ape prezinta interes si dpdv economic, putand fi utilizate in extragerea unor elemente utile.

Importanta in formarea zac.

In pozitia lor periferica apele de zacamant inchid petrolul sau gazele in diferite tipuri de capcane, determinand formarea zac. In acelasi timp ele feresc zac.de distrugerea sub actiunea apelor de alta provenienta care pot determina pe langa inundarea lor fenomene avansate de oxidare.

Importanta in prospectare si explorare

Aparitia apelor de zacamant la suprafata sau in sondele de explorare pot conduce gasirea acumularilor de petrol si gaze. Aparitiile la suprafata ale apelor de zacamant ca izvoare sau manifestari legate de activitatea vulcanilor noroiosi dovedesc un proces avansat de distrugere a zac. Acest lucru nu exclude posibilitatea aflarii la adancimi mai mari a unor zacaminte intacte. Pe baza studiului compozitiei chimice a apelor de profunzime pot fi formulate concluzii justeasupra existentei faciesului de petrol, cat si asupra posibilitatii existentei unor acumulari de hidrocarburi. Aparitia apelor de zacamant in sondele de explorare amplasate pe structuri favorabile acumularii hidrocarburilor constituie indicatii sigure pt. gasirea petrolului.

Importanta in expoatare

Apele de zacamant prin presiunea marginala puternica pe care o exercita asupra petrolului si gazelor determina cresterea presiunii zac. favorizand prin aceasta afluxul petrolului si gazelor din sondele de exploatare. Daca aceasta apa face parte dintr-un bazin acvifer alimentat continuu cu apa meteorica, pe masura exploatarii ea va fi impinsa treptat in sus inlocuind petrolul sau gazele care au fost extrase => presiune relativ constanta in tot timpul exploatarii. Cunoasterea compusilor chimici si caracteristicilor fizice ale acestor ape de zacamant permit o exploatare rationala a intregului zac. prin deschiderea si punerea in productie a unor strate cu petrol si gaze bine identificate si corelate intre ele.

Bazinul Petrosani si Hateg

Perioada

Epoca

Varsta

Bazine 1

Bazinul Petrosani

Bazinul HATEG

NEOGEN

MIOCEN

BADENIAN

(langhian – bad inf varsa stan.)

- Bad – pietrisuri si nisipuri cu intercalatii tufacee - Miocen inf Bad si Sarmatian in faciesuri marine si salamastre

BURDIGALIAN

Egenburgian – caracter transgresiv – fosile asem cu F de Corus – Glycimeris, Clamys Giga, Cardiacee, Levicardium

AQUITANIAN

- F. De Lonea cu interc de carbuni neexploatabili

PALEOG

OLIGOCE

CHATTIAN

- sedim se schimba – alternanta de sec salmastre cu sec continentale

- ingresiuni  si regresiuni ale marii – depozite limnice cu carbuni sidep salamastre cu argile si marne si sisturi bituminoase disodiliforme (boag in mat organica)

RUPELIAN

F.de Rascoala – varsta neclara – sistem fluvial – detritic rar interc de clarcare lacustre cu charophite – varsta pe baza unor similit cu trans

EOCEN

polifaciesala

PRIABONIAN

- laegata de africa de nord – anatolia

BARTONIAN

LUTETIAN

YPRESIAN

- depozite rosii continentale lipside de fosile -  apar Embrtitopode – Crivadiaterium Iliescui

PALEOCE

THANETIAN

SELANDIAN

DANIAN

CRETACIC NEOCRET. SENONONIAN MAASTICHTIAN - self esxtern –. De[ozite de flis F de Piu – bazinul a inceput sa functioneze pe spinarea panzei getice – Piggyback, ceea ce explica prezenta flisului

- depozite litorale – zone exondata Mastricht – continental lacustre

1. F de Ciula Densusi – pe rama nordica – depozite a unei campii fluviatile – argile si silturi verzui rosiatice, canale colamtate cu microconglomerate, nivele de pedogeneza marcate de calcrete. – depoztie volcanogele calco-alcaline – tufuir – vulc banatitic din Poiana Rusca

2. Fromatiunea de Sanpetru – asemanatoare cu prima insa aportul vulcanogen nesemnificativ – un degalaj de timp intre ele

CAMPANIAN
Va recomandam :
Info


Site