Abonati-va la noutati:

Despre foraje :

Forar fantani
Utilaje foraj puturi

Faciesuri organice

In functie de caracteristicile materiei organice pot fi distinse 2 tipuri principale de faciesuri organice si anume faciesuri humice sau detritice si faciesuri sapropiedice sau antigene.

•Faciesurile humice sau detritice – pot fi in relatie cu transporturile acvatice sau aeriene de tesuturi vegetale, spori, polen si  vitrinit.

•Faciesurile sapropiedice sau antigene – sunt aproape in exclusivitate acvatice, marine sau salmastre, lacustre constituite din material planctonic. Este in general reprezentat prin alge care sunt grupate nediferentiat si au un aspect flocular. Aceste medii apar frecvent lipsite de orice aport detritic, in special humic si se caracterizeaza prin absenta vitrinitului. Sunt asociate faciesurilor evaporitice corespunzand primatelor subdesertice.

Materialul humic este dominat de resturi de plante, spori, polen – caracterizat unei sedimentari active argilo- nisipoase corespunzatoare unor climate umede.

Aceste 2 faciesuri (humic si sapropiedice) se suprapun in anumite limite cu caracteristicile chimice ale kerogenelor rezultate.

Kerogenele sunt constituenti organici ai rocilor sedimentare insolubile in solventi organici si in solventi alcalini. Reprezinta cea mai raspandita forma, la suprafata Pamantului, de prezentare a materiei organice. Ele sunt de aproximativ 1000 de ori mai raspandite decat carbunele si petrolul; si de cca. 50 de ori mai rasp. decat bitumele. Dpdv chimic kerogenele sunt niste complexe macromoleculare de nuclee ciclice condensate legate prin mici lanturi heteroaromatice sau alifatice. In structura lor se mai pot include si lipide. Au o structura dezordonata care se mentine pana in cursul catagenezei. Se mai intalnesc in compozitia lor particule vegetale, o materie cu o structura difuza ce rezulta din degradarea materiei organice si a materiei bituminoasa de natura secundara.

Transformari diagenetice si catagenetice

Bazinele Neogene Vestice (Styrice Noi)

Perioada

Epoca

Varsta

Bazinele Neogene Vestice (Styrice Noi)

Bazinul Baii Mari – Chioarului Bazinul Simleului – Silvaniei

NEOGEN

PLIOCEN

ROMANIAN

DACIAN

MIOCEN

*PONTINAN

- faciesuri arenitice + inaintarea faciesurilor fluvio-lacustre à golirea bazinului si progradarea faciesurilor continentale

- lignit la Sarmasag

- La Dersida – apar zone fluviatile care contin vertebrate: Deinotherium, Anaucus, Pachihiena, Hiparion, Dipoides (castor) ß sf mio. Topiriscus Panonicus

*PANONIAN

- depozite terigene cu intercalatii de cinerite continuare cu andezite cuartifere si Dacite

- pe alocuri faciesuri carbogeneratoare, faune cu Congerii, posibil sa existe si termeni Pontieni

- Chis Baia – flora in sedim diatomitice – lacustru

- monoton litologic pelitic

*SARMATIAN

- trecerea la faciesuri mai salmastrizate: Cardium, Ervidia (moluste)

- activit vulc mai accentuata – cinerite + curgeri de andezite calco-alcaline

- etapa de exondare

Asemanator cu B.M. – lispeste inf mari ale vulcanismului

*BADENIAN

- sdim mai detricitce pe margine, transgresive discordante pe sed mai vechi

- cong si calcare cu alge rosii, mici strate de carbuni fara imp. Econom.

- inspre bazin stratele trec in sedimentatie mai fina

- nivele de tufuri – eruptii – riolite

- fauna bogata in foram si moluste: Pecten, Clamys

- intre bad inf si cel sup exista o discordanta à absenta evaporitelor – lipseste sarea Badeniana

- mai putin marcat de inf vulcanice, funa de moluste

BURDIGALIAN

(Eggenburgian)

AQUITEANIAN

Va multumuim daca ... :
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Google Bookmarks
  • MisterWong
  • StumbleUpon
  • Technorati
  • Twitter
  • LinkedIn
  • Faves
  • FriendFeed
  • Identi.ca
  • MySpace
  • PDF
  • RSS
  • Twitthis
  • Yahoo! Bookmarks
  • Add to favorites
  • BlinkList
  • blogmarks
  • Live
  • Mixx
  • Ping.fm
  • Propeller
  • Reddit
  • Yahoo! Buzz
  • email
Va recomandam :
Info


Site