Filoane xenotermale

Separate de Buddington(1935) ca zăcăminte ce se formează la adâncimi mici şi temperaturi mari. Au parageneze extrem de complexe, însumând o gamă largă de minerale de Au, Ag, Sn, W, Pb, Zn, Cu, Sb, As, Hg, Ba cu frecvente telescopări

.

Cadrul tectonic în care apar:

-         margine de placă în mediu continental

-         complexe vulcano-plutonice, asociate unui vulcanism exploziv cu producerea unei fisurări intense şi degajarea violentă a fluidelor, similare cu cele ale zăcămintelor PC; diferenţa constă în manifestarea fisurală (pe aliniamente) nu punctiformă ca în cazul PC.

Din punct de vedere genetic, aceste zăcăminte sunt în relaţie cu dykeuri, corpuri subvulcanice, vulcanite subaeriene, fiind identificate în Centura Circum Pacifică şi cea Cordillerano-Andină. Tipuri:

  1. Filoane polimetalice cu Sn+W

Bolivia, Japonia; zăcământe de referinţă – Llallauga, Oruro, Potosi (Bolivia)

  1. Filoane polimetalice cu W±Mo

a)      tipul peruan: cuarţ+hubnerit+sulfuri şi sulfosăruri; foarte bogat în cuarţ

b)      tipul bolivian: cuarţ+ferberit sau scheelit+stibin

c)      tipul boulder: cuarţ+ferberit; nu are Sb

Modele/tipuri de zăcăminte epitermale

  1. Filoane Au – Ag – Te

Filoane şi corpuri de brecii asociate rocilor alcaline – sienite, monzonite, diorite. Sunt asociate frecvent cu filoane polimetalice şi zăcăminte de tip hidrometasomatic. Se caracterizează printr-o mineralogie complexă, în special datorită telururilor – calverit, silvanit, hessit, coloradoit, petzit, altait etc. alături de care participă minerale comune: pirită, galenă, blendă, tetraedrit, stibin cu gangă de cuarţ cenuşiu, calcit, fluorină, barit, celestin, adular. Alteraţia dominantă este de tip propilitic cu aport deosebit în carbonaţi, iar perifilonian se remarcă faciesul filic. Silicifierea este atipică. Alterarea supergenă intensă a telururilor conduce la îmbogăţiri secundare în Au nativ.

Ex: Cripple Creek (Colorado, SUA).

  1. Filoane epitermale de cuarţ-alunit-aur (HS)

Filoane şi corpuri de brecii cu Au, pirită, enargit în zone cu alteraţii argilice (avansate) legate genetic de roci felsice – dacite, latite, riodacite, riolite. Asociate frecvent cu zăcăminte tip PC şi se caracterizează printr-o acumulare importantă de alunit. Filoanele şi breciile conţin Au nativ, enargit, pirită, sulfosăruri de Ag, calcopirită, blendă, bornit, telururi la care se adaugă (prin fenomene de oxidare hipogenă ulterioară) calcozin, covelin, luzonit iar în final S nativ. În zonele cu alteraţii hidrotermale de temperaturi ridicate, pe lângă asociaţia clasică reprezentată prin cuarţ+alunit, apar şi corindon, diaspor, andaluzit, zunyite.

Exemple: Goldfield şi Summitville (SUA), Iwato (Japonia).

  1. Filoane epitermale tip Creede

Filoane aurifere de tip cuarţ – adular (LS) asociate vulcanismului calc-alcalin sau bimodal. De regulă sunt controlate tectonic de sisteme de fracturi, asociate calderelor sau faliilor inelare (date de efectul punerii în loc a unor corpuri subvulcanice sau de formare a unor structuri breccia pipe de tip diatreme). Minereul constă din galenă, blendă, calcopirit, sulfosăruri de Cu, Ag, Au; pot să apară telururi, arsenopirit. Ganga este reprezentată prin cuarţ, clorit, calcit, rodocrozit, barit, siderit, ankerit, sericit, adular. Filoanele se remarcă prin texturile în benzi, colomorfe şi în geode. Se produc îmbogăţiri neobişnuite la intersecţiile structurilor filoniene, iar zonele de tip stockwek sunt foarte comune. Alteraţia potasică este pervasivă.

Zacaminte filoniene

Introducere

–        plasare în contextul evolutiv al unui sistem vulcano-plutonic şi de evoluţie a procesului de cristalizare – consolidare a camerei magmatice: faza finală de evoluţie a unui sistem magmatic, marcând încheierea activitătii vulcanice.

–        sursa generatoare: fluide meteorice şi cele juvenile;

–        căile de transport: fisuri, fracturi, zone brecifiate.

Importanţa economică:

-          pregnantă până la jumătatea secolului XX;

-          depăşite ca pondere economică de zăcămintele PC şi de sulfuri masive;

-          în prezent se rezumă în special la zăcămintele de metale preţioase.

Tipuri de corpuri de minereu: filoane, structuri columnare, corpuri neregulate, volburi.

Ce sunt filoanele? – Corpuri tabulare de minereu, epigenetice, formate prin umplerea fracturilor, denumite frecvent şi fante filoniene.

Fracturile se pot diviza în două categorii:

-          cu deplasare = falii (importanţă metalogenetică majoră)

-          fără deplasare = diaclaze, fisuri, jointuri (importanţă redusă).

Mecanisme de generare:

-          fracturare tectonică

-          fracturare hidraulică

Elementele principale ale filoanelor:

-          lungime

-          grosime

-          înălţime

-          orientare în spaţiu (direcţie, înclinare)

Delimitate spaţial de culcuş şi acoperiş (pereţi)

Salbanda – zona marginală a filoanelor, de regulă alterată, ce poate fi mineralizată sau sterilă.

Compoziţional se pot separa:

-          filoane metalifere – sulfuri metalice, elemente native şi gangă: carbonaţi, silicaţi, cuarţ, sulfaţi;

-          filoane nemetalifere (magnezit).

În raport cu aşezarea lor faţă de roca gazdă se disting:

-          filoane      – în neck-uri vulcanice;

- în roci sedimentare.

Filoanele pot fi:          – concordante în raport cu stratificaţia rocii gazdă (sau cu elementele                                             de orientare);

- discordante în raport cu startificaţia rocii gazdă;

- de contact.

De obicei filoanele se prezintă organizate sub formă de sisteme filoniene: paralele, conjugate, arborescente, radiare.

Va recomandam :
Info


Site