Caract. chimice si in special variatiile diferitilor componenti permit o clasificare a titeiurilor in functie de repartizarea hidrocarburilor pe care le contin (Tissot – Welte) =>urm. tipuri de bruturi:
1.Bruturi parafinice – constituite din mai mult de 50% hidrocarburi saturate si > de 40% parafinice.
Acestea sunt titeiuri usoare cu o densitate de 0.85, uneori cu vascozitate ridicata ce contin sub 10% rasini si asfalturi si sub 1% S. Aici intra bruturile din paleozoicul saharian si din SUA, cele din cretacicul din Gabon si Congo, din tertiarul Libiei si Indoneziei, etc.
2.Bruturile nafteno- parafirice – au un continut de >50% hidrocarburi saturate si < de 40% hidrocarburi parafirice si naftonice. Sunt bruturi sarace in S care mai pot contine intre 5-15 % rasini si asfalturi si intre 25- 40% h.aromatice. Aici apartin unele bruturi din Alberto, din bazinul Paris, Marea Nordului, etc.
3.Bruturile naftonice – au >de 50% hidrocarburi saturate si > de 40 % hidrocarburi naftonice. Se gasesc in zona Golf Coast si in unele parti din zona Marii Nordului.
4.Bruturile aromatice – au in comp. < de 50% hidrocarburi saturate si > de 50% hidrocarburi aromatice (rasini si asfalturi). Contin > de 1%S si corespund titeiurilor degradate, grele si bascoase. Dpdv al prezentei alcanilor putem distinge petroluri aromatice asfaltice care contin < de 25% naftene si sunt bogate in S (ex: bruturile din nisipurile asfaltice de la Atabaska – Canada; petrolurile grele din bazinul Acvitaniei si din Venezuela).
5.Bruturi aromatice naftonice – au > de 25% naften si sarace in S (ex: petrolul din cretacicul din Congo).
Intre titeiurile naftonice si aromatice se mai poate individualiza o clasa : aromatice intermediare, care contin 40-70 % hidrocarburi aromatice si 10-30 % rasini si asfalturi. Acestea sunt grele, au o densitate >0.85 si un continut de S >1 %. (ex:bruturile din jurasicul si cretacicul Orientului apropiat). Citeste mai departe ... (490 words, estimare 1:58 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din
Clasificarea titeiurilor
.
Citeste mai departe.
1.Hidrocarburi
Caracteristicile petrolului si gazelor – sunt fluide ce apar fie in stare lichida fie in stare gazoasa. Sunt constituite din hidrocarburi, adica din corpuri compuse din C si H. Au caracteristica de a se dizolva intim unele in altele. Astfel un titei poate contine alcani usori susceptibili de a se separa intr-o faza gazoasa si produse care daca ar fi izolate ar aparea in stare solida (de ex: rasinile si asfaltul pot precipita din hidrocarburi mai solubile si in special din cele aromatice; este vb.de procesul de dizolfatizare a bruturilor).
De asemenea, o scadere a temp.si presiunii poate determina precipitarea parafirelor grele din petrolurile parafirice (ex:zac.din Nigeria si Indonezia). Pornind de la aceste proprietati asociative, petrolul si gazele reprezinta amestecuri in proportii variate de diferite specii de hidrocarburi la care se mai adauga si cateva specii chimice. Ele reprezinta ansambluri complexe care evolueaza in functie de mediul in care se gasesc, se nasc, se transf., se degradeaza si apoi se dispar, reprezentand in fond un stadiu de tranzitie in cadrul ciclului carbonului in natura. Pornindu-se de la analiza unor titeiuri de pe tot Pamantul, au fost separate cca.500 de specii chimice. Dintre acestea mai frecvente sunt 150. Din cele 500, 200 nu sunt hidrocarburi si apar in concentratii f.mici. Aceste specii chimice pot sa apara in concentratii f.mari in unele bruturi grele putin evoluate sau neevoluate.
•Compozitia chimica a hidrocarburilor
Dpdv chimic se disting 3 mari familii: hidricarburi saturate; nesaturate si rasini +asfalturi.
A.)Hidrocarburi saturate – includ alcani (parafina). Dpdv cantitativ sunt cele mai imp.elem., iar ca pondere cca. 50-60% din compusii unor bruturi. Aceste hidrocarburi se impart in 3 superfamilii importante: Citeste mai departe ... (1997 words, estimare 7:59 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din
Zacaminte de hidrocarburi
.
Citeste mai departe.
Ne intereseaza energia mediilor depozitionale si aici distingem 2 categorii:
a.)substraturile sau fundurile marine de slaba energie – care formeaza marne, argile, bancuri carbonatate si medii marine deschise iar in acest caz vom intalni secvente uneori monoton litologice (dar care au procente de materie organica iar uneori, cand conditiile locale o permit, avem medii inchise si se pot forma evaporite a.i. acest grup de roci vor avea ca si caractere comune,pe de o parte o slaba porozitate si o permeabilitate modesta spre mediocra. Astfel de medii coresp. Bazinelor inchise sau celor marginale. Aici se aduna roci pelitice si carbonatice bogate in materie organica de provenienta algala. In mediile inchise pe langa evaporite se aduna si depozite sapropelice. Putem intalnii si argile negre de tip laminitic cu potential petroligen mare si se formeaza in cond. dezvoltarii mari a faunei planctonice cu un nr.limitat de specii si in absenta bentonului. Toate aceste roci se formeaza in cazul unor zone depresionale mai mari sau mai putin profunde de ape stagnante stratificate in conditiile unui peisaj de platforma sau arhipelag carbonatat unde apar recifi.
b.)substraturile sau fundurile marine de mare energie – sunt supuse unei hidrodinamici active si unde sedimentatia este dominata de intinderi grezoase atunci cand avem aport detritic coresp., sau putem avea roci carbonatice bioacumulate. Caracteristicile acestor roci se exprima printr-o porozitate si permeabilitate buna. Dpdv climatic trebuie sa existe un regim de precipitatii moderat si se formeaza roci argiloase care vor conserva bine materia organica.
•Transformari ale mineralelor bogate de subsidenta
Subsidenta are ca rezultat acumularea de pachete de sedimente si compactarea acestora sub sarcina depozitelor supraadiacente. Alte efecte care pot sa apara pe masura “migrarii” sedimentelor sunt cresterea presiunii si temp. care determina declansarea unor procese fizice si chimice a caror rezultat e transf. profunda. Aceasta transformare este legata si de caracterul mediilor depoz. Citeste mai departe ... (1524 words, estimare 6:06 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din
Hidrodinamica
.
Citeste mai departe.
La scara unui bazin fluctuatiile nivelului marii influenteaza modul de sedimentare si indirect caracterul petrolier. Ca o regula generala perioadele de transgresiune se traduc in bazine prin etape de stabilitate si prin pachete sedimentare relativ subtiri, majoritatea elementelor oprindu-se in acest caz in campiile aluviale. Regresiunile se traduc prin pachete groase de sedimente si printr-o subsidenta ridicata. Pe acest ansamblu si in perioadele de transgresiune se pot acumula cordoane litorale de nisip care pot constitui ulterior capcane stratigrafice de buna calitate. Cresterea nivelului marii carora le corespunde depozitele de argile, marne, evaporite uneori – vor da roci cu caracter de ecran care vor proteja f.bine seriile detritice subdiacente.
•Caracteristicile mediilor depozitionale si ritmurile de sedimentare
Mediile depozitionale care determina faciesurile litologice si trasaturile stratigrafice in bazine vor influenta direct caracteristicile petroliere ale sedimentari. Acest rezultat pe care il vedem la scara unui bazin, deriva din interactiunea unui factor relativ constant de paleotopografie si a unor variabile de scurta periodicitate – hidrodinamica, biodinamica, clima, etc.
Zacamintele de hidrocarburi sunt rezultatul unor lungi si multiple fenomene sedimentare structurale hidrogeologice care sunt in interdependenta cu tipul de bazin sedimentar si cu tipurile de miscari de subsidenta care il caracterizeaza. Cand nu exista un bazin sedimentar, nu exista hidrocarburi. Aceste acumulari raspund unor mari fenomene geologice si dinamice care se incadreaza in 3 etape, si anume: 1.tectonica globala; 2.geodinamica bazinelor; 3.mecanisme de sedimentare.
1.La scara placilor litorale putem distinge fenomene la limite divergente, convergente si accidente transformate. In cazul limitelor divergente sunt de retinut marginile continentale de tip atlantic care se caracterizeaza prin existenta unor prisme de sedimentare putin deranjate dpdv tectonic. Limitele convergente coincid cu zonele de sibductie in care interesul pt.petrol poate fi legat de o serie de bazine situate in interiorul cordilierelor sau a bazinelor de tip arc insular. In ambele cazuri vb.de mecanisme complexe in care actioneaza o serie de informatii mecanice. Zonele transformate corespund faliilor transformate care pot genera bazine romboidale cu interes petrolier. Bazinele de sedimentare reflecta in general geodinamica placilor, fara insa a fi obligatoriu legate de aceasta. Ele se pozitioneaza ca unitati tectonice de ordinul II si distingem o serie de bazine de scufundare din zonaele de rift ca si bazine de compresiune de tip geosinclinal asociate zonelor de subductie. Exista exceptii, ca bazinele de sedimentare care apar in arii intracratonice sau o serie de elemente de dinamica compresiva care afecteaza bazinele de tip rift. Fenomenele de sedimentare sunt limitate atat ca arii cat si ca timp. O serie de bazine induc o tendinta sedimentologica si paleogeografica, astfel incat vom avea succesiuni diferite intre bazine de tip geosinclinal si bazinele din zona de platforma. In general bazinele cu subsidenta pronuntata au o tendinta de umplere cu sedimente pelagice, in vreme ce in bazinele mai putin subsidente, tendinta va fi de instalare a unor edificii recifale.
Institutul de hidrologie gospodarire a apelor
XHTML 1.0 valid
Web design
Optimizare SEO
Privacy Policy
Sitemap
Foraje
English language OnDrill webpage
Comentarii recente :