OnDrill executa lucrari complexe de foraje puturi, forari fantani, foraje puturi pentru apa, constructii foraje de mica si mare adancime, fantani adanci, denisipari, intretineri puturi, alimentare cu apa, alimentari cu apa, sisteme complete de instalatii, pompe sumersibile, pompe de caldura. Oferim garantie 3 ani.
Cererea
Buna ziua
Ma numesc CUTARE locuiesc in orasul Constanta, si as vrea sa renunt la contractul cu regia autonoma judetana de apa RAJA, si sa forej un put pentru apa menajera si potabila.
Daca se poate as dori sa aflu de la dumneavoastra ce costuri si ce avize sunt necesare pentru a realiza acest proiect.( in prima faza cam cat ar costa forarea putului, cu tot ceea ce mai trebuie-tuburi -etc).
Va multumesc si astept un raspuns.
CUTARE
Raspunsul
Buna ziua d-le CUTARE
Lucrurile (din pacate) nu stau atat de simplu. Exista f multe feluri de foraje de apa la diferite preturi. Zona d-voastra este o zona dificila geologic ( cu calcare, posibil si straturi cu apa sarata din Marea Neagra etc) . Se mai pune problema accesului la locul forarii si multe altele .
Doar ca sa va faceti o idee vedeti mai jos 2 variante de foraj la 80 m -
Varianta 1 electrica – utilaj de foraj mic – dar nu merge decat in soluri moi – la d-voastra daca da in Calcare se OPRESTE
Varianta 2 – instalatie pe camion – merge si in calcare.
Ce va recomand :
- Obtineti de la vecini ( pana la 3 km raza) cat mai multe date despre forajele lor – adancime, debite, diametre, pozitia filtrelor, calitatea apei, etc
- Obtineti aceste date de la Apele Romane filiala Constanta – ei au toata arhiva cu forajele din zona d-voastra.
Reveniti la noi cu aceste date pt o oferta concreta.
Cu respect -
SC OnDrill SRL
Timisoara
Romania
TEL/FAX +40.356.26.88.66
========================
Mobil +40.729 24.99.99
Mobil 2 +40.742.20.97.15
========================
Exista 2 ipoteze privind originea hidrocarburilor, si anume minerala si organica.
a.)Ipoteza originii minerale – se bazeaza in special pe rezultate de laborator care au dus la obtinerea de hidrocarburi prin sinteze minerale (Bertlo in 1866 – a demonstrat posibilitatea obtinerii in lab.a unor carburi metalice din metale alcaline in reactie cu CO2 la temp.si presiuni ridicate). Aceste carburi metalice pot ulterior reactiona cu H2O si => eliberare de actilena din polimerizarea careia in prezenta unui catalizator de Ni => hidrocarburi aromatice similare cu cele din petrolurile naturale. In 1970 se lanseaza teorii asemanatoare – prin formarea petrolului pe baza unor temp.si presiuni mari din scoarta =>sinteze.
b.)Ipoteza originii organice – hidrocarburile i-au nastere in formatiuni sedimentare bogate in materie organica care sunt supuse ulterior unei diageneze si unei catageneze. Astfel de roci se numesc “roci mama”. Materia organica este un constituent minor alcalin al celor mai multe roci sedimentare. Totusi materia este prezenta in diferite cantitati in toate tipurile de sedimente. Materia organica se recunoaste sub forma unor concentrari cand apar depozite de carbuni, acumulari de titeiuri, gaze naturale, nisipuri/ sisturi bituminoase. Dar si mai semnificativ, materia se gaseste in cea mai mare abundenta sub forma unor particule organice fin si discret dispersate in sedimente plastice. In conditii particulare determinate de anumite concentratii, hidrocarburile formate plecand de la aceasta materie organica, parasesc rocile care le-au dat nastere si trec in roci poros permeabile numite “rezervoare”. Acest proces poarta denumirea de migratie primara.
•Principalii constituenti ai materiei organice
Materia organica din sedimente poate proveni din surse foarte diverse care include atat organisme acvatice cat si organisme terestre. Citeste mai departe ...(1045 words, estimare 4:11 mins timp de citire)
Caracteristicile petrolului si gazelor – sunt fluide ce apar fie in stare lichida fie in stare gazoasa. Sunt constituite din hidrocarburi, adica din corpuri compuse din C si H. Au caracteristica de a se dizolva intim unele in altele. Astfel un titei poate contine alcani usori susceptibili de a se separa intr-o faza gazoasa si produse care daca ar fi izolate ar aparea in stare solida (de ex: rasinile si asfaltul pot precipita din hidrocarburi mai solubile si in special din cele aromatice; este vb.de procesul de dizolfatizare a bruturilor).
De asemenea, o scadere a temp.si presiunii poate determina precipitarea parafirelor grele din petrolurile parafirice (ex:zac.din Nigeria si Indonezia). Pornind de la aceste proprietati asociative, petrolul si gazele reprezinta amestecuri in proportii variate de diferite specii de hidrocarburi la care se mai adauga si cateva specii chimice. Ele reprezinta ansambluri complexe care evolueaza in functie de mediul in care se gasesc, se nasc, se transf., se degradeaza si apoi se dispar, reprezentand in fond un stadiu de tranzitie in cadrul ciclului carbonului in natura. Pornindu-se de la analiza unor titeiuri de pe tot Pamantul, au fost separate cca.500 de specii chimice. Dintre acestea mai frecvente sunt 150. Din cele 500, 200 nu sunt hidrocarburi si apar in concentratii f.mici. Aceste specii chimice pot sa apara in concentratii f.mari in unele bruturi grele putin evoluate sau neevoluate.
•Compozitia chimica a hidrocarburilor
Dpdv chimic se disting 3 mari familii: hidricarburi saturate; nesaturate si rasini +asfalturi.
A.)Hidrocarburi saturate – includ alcani (parafina). Dpdv cantitativ sunt cele mai imp.elem., iar ca pondere cca. 50-60% din compusii unor bruturi. Aceste hidrocarburi se impart in 3 superfamilii importante: Citeste mai departe ...(1997 words, estimare 7:59 mins timp de citire)
La scara unui bazin fluctuatiile nivelului marii influenteaza modul de sedimentare si indirect caracterul petrolier. Ca o regula generala perioadele de transgresiune se traduc in bazine prin etape de stabilitate si prin pachete sedimentare relativ subtiri, majoritatea elementelor oprindu-se in acest caz in campiile aluviale. Regresiunile se traduc prin pachete groase de sedimente si printr-o subsidenta ridicata. Pe acest ansamblu si in perioadele de transgresiune se pot acumula cordoane litorale de nisip care pot constitui ulterior capcane stratigrafice de buna calitate. Cresterea nivelului marii carora le corespunde depozitele de argile, marne, evaporite uneori – vor da roci cu caracter de ecran care vor proteja f.bine seriile detritice subdiacente.
•Caracteristicile mediilor depozitionale si ritmurile de sedimentare
Mediile depozitionale care determina faciesurile litologice si trasaturile stratigrafice in bazine vor influenta direct caracteristicile petroliere ale sedimentari. Acest rezultat pe care il vedem la scara unui bazin, deriva din interactiunea unui factor relativ constant de paleotopografie si a unor variabile de scurta periodicitate – hidrodinamica, biodinamica, clima, etc.
Institutul de hidrologie gospodarire a apelor
XHTML 1.0 valid
Web design
Optimizare SEO
Privacy Policy
Sitemap
Foraje
English language OnDrill webpage
Comentarii recente :