|
|
Forajul geologic are ca scop recoltarea de carote forate si aranjarea lor in ladite pentru o descriere litologica facute de un geolog.
carote foraje Diametrele uzuale de foraj sunt in tabelul de mai jos ( pentru lucrul cu carotiera introductibila si polimer)
| Denumire |
Diam exterior gaura forata (mm) |
Diametrul probei extrase (mm) |
| AQ |
48 |
27 |
| BQ |
60 |
36.5 |
| NQ |
75.8 |
47.6 |
| HQ |
96 |
63.5 |
| PQ |
122.6 |
85 |
La executia forajelor geolgice trebuie tinut seama de :
- natura terenului in care sa va fora ( sedimentar / carbune, roca compacta si / sau fisurata, etc)
-adancimea maxima a unui foraj
- accesul la punctele de foraj
- apa – de multe ori transportul de apa poate costa mai mult de 50 % din pretul forajului)
- locul si momentul predarii laditelor cu carote ( transport, paza, etc)
- costul unor instrumentati in cazul in care apar ( voi detalia in alt articol)
Instalatiile de foraj geologic sunt speciale – cu turatii intre 1000 si 1500 rotatii/ minut, cu pompe triplex de debit mic si presiune mare, etc. Se foloseste uzual polimer , fara recirculare fluid foraj.
Pentru adancimi mici se poate folosi si carotajul cu tub catotier simplu cu dimensiuni carote uzuale 72 mm ( coroana are 91/72 – o inlocuieste pe cea veche 93/69)
Lista completa de coroane diamantate pentru forajul geologic este urmatoarea : AQ, BQ, NQ, HQ, PQ, BQ3, NQ3, HQ3, PQ3, NQ2, BWG, NWG, HWG, BWF, NWF, HWF, T2 56, T2 66, T2 76, T2 86, T2 101, T6 86, T6 101, T6 116, T6 131, T6 146 – tabele dimensiuni mai jos
Core barrels B Citeste mai departe ... (453 words, 1 image, estimare 1:49 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Forajul geologic – carotaj continuu – parametri . Citeste mai departe.
Exista 2 ipoteze privind originea hidrocarburilor, si anume minerala si organica.
a.)Ipoteza originii minerale – se bazeaza in special pe rezultate de laborator care au dus la obtinerea de hidrocarburi prin sinteze minerale (Bertlo in 1866 – a demonstrat posibilitatea obtinerii in lab.a unor carburi metalice din metale alcaline in reactie cu CO2 la temp.si presiuni ridicate). Aceste carburi metalice pot ulterior reactiona cu H2O si => eliberare de actilena din polimerizarea careia in prezenta unui catalizator de Ni => hidrocarburi aromatice similare cu cele din petrolurile naturale. In 1970 se lanseaza teorii asemanatoare – prin formarea petrolului pe baza unor temp.si presiuni mari din scoarta =>sinteze.
b.)Ipoteza originii organice – hidrocarburile i-au nastere in formatiuni sedimentare bogate in materie organica care sunt supuse ulterior unei diageneze si unei catageneze. Astfel de roci se numesc “roci mama”. Materia organica este un constituent minor alcalin al celor mai multe roci sedimentare. Totusi materia este prezenta in diferite cantitati in toate tipurile de sedimente. Materia organica se recunoaste sub forma unor concentrari cand apar depozite de carbuni, acumulari de titeiuri, gaze naturale, nisipuri/ sisturi bituminoase. Dar si mai semnificativ, materia se gaseste in cea mai mare abundenta sub forma unor particule organice fin si discret dispersate in sedimente plastice. In conditii particulare determinate de anumite concentratii, hidrocarburile formate plecand de la aceasta materie organica, parasesc rocile care le-au dat nastere si trec in roci poros permeabile numite “rezervoare”. Acest proces poarta denumirea de migratie primara.
•Principalii constituenti ai materiei organice
Materia organica din sedimente poate proveni din surse foarte diverse care include atat organisme acvatice cat si organisme terestre. Citeste mai departe ... (1045 words, estimare 4:11 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Originea hidrocarburilor . Citeste mai departe.
STRUCTURA PROPUSĂ [1]
pentru lucrarea de licenţă a absolventilor de Geologie
Cap. I. Introducere. Se precizează localizarea arealului studiat şi obiectivele propuse pentru realizarea lucrării de licenţă.
Cap. II. Metode de studiu. Se descriu metodele aplicate în vederea atingerii obiectivelor propuse: în teren (cartare, localizare, ridicare de profile, metoda de probare, localizarea probelor, imagini foto etc.) şi în laborator (confecţionarea secţiunilor subţiri, prelucrarea materialului paleontologic, granulometrie, analize specifice macroscopice si microscopice, difracţie de raze X, metode spectroscopice, analize termice, microsondă electronică etc. – după caz);
Cap. III. Geologia regiunii si zonei studiate. Sinteză privind cadrul geologic-structural în contextul evolutiv al unei regiuni mai largi (ex: Carpaţii Orientali, Meridionali, Munţii Apuseni, Bazinul Transilvaniei, Bazinul Pannonic etc.). Se pune accent pe contextul structural-tectonic si stratigrafic (în concordantă cu obiectivele lucrării). Se menţionează contribuţiile ştiinţifice anterioare publicate în literatura de specialitate, cu citarea corectă si completă a autorilor. Se va evita simpla preluare de citări din alte lucrări de specialitate si se va pune accent pe examinarea tuturor resurselor bibliografice disponibile.
Zona care intră în obiectivul studiului va fi prezentată într-un subcapitol, respectând acelasi mod de structurare a informatiei. Se prezintă contextul în care urmează să se pună în aplicare metodologia de studiu propusă si modul în care obiectivele propuse vin să completeze informaţia ştiinţifică existentă.
Capitolul IV. Prezentarea în detaliu a studiului care face obiectul lucrării de licenţă. Sunt detaliate într-o succesiune logică metodele utilizate, rezultatele obţinute si interpretarea acestora (acesta fiind capitolul esenţial al lucrării, comisia de evaluare va aprecia modul de însusire a metodologiei de lucru). Capitolul trebuie să conţină, după caz, principalele caracteristici mineralogice, petrografice, de facies, micro- si macro-paleontologice, stuctural-texturale etc. identificate în materialul studiat. Textul trebuie ilustrat cu material grafic reprezentativ (schite de încadrare geologică, diagrame, coloane litologice, sectiuni transversale, fotografii ale mineralelor, rocilor, fosilelor, structurilor, aflorimentelor etc.). Datele obtinute trebuie interpretate în contextul obiectivelor lucrării, făcându-se comparatii cu rezultatele existente în literatura de specialitate si subliniindu-se eventualele noutăti aduse de lucrare. Citeste mai departe ... (560 words, estimare 2:14 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din lucrarea de licenţă a absolventilor de Geologie . Citeste mai departe.
EVOLUŢIA SI POZIŢIA TERITORIULUI ROMÂNIEI IN CADRUL GEOLOGIC STRUCTURAL GENERAL AL EUROPEI
Geologia României cuprinde noţiuni de geologie a teritoriului ţării cu caracter de geologie regională, încadrată în evoluţia continentului european.
Evoluţia geologică regională a scoarţei terestre constă în esenţă în trecerea de la stadiul de geosinclinal sau zonă labilă (mobilă), la stadiul de regiune consolidată şi invers, prefaceri care sunt însoţite de procese tectono – magmatice complexe.
Unele zone au rămas, însă, foarte de timpuriu arii rigide, funcţionând pe parcursul evoluţiei ca regiuni de platformă, care sunt arii largi ale scoarţei terestre rigide, afectate numai de mişcări de translaţiei, rotaţie şi de oscilaţie pe verticală, fără sau cu o cuvertură sedimentară cvasiorizontală. Mai sunt denumite regiuni cratonizate, stabile, fară zone seismice intense şi care nu mai au fost regenerate în mişcări de cutare.
Alte regiuni au evoluat alternativ ca zone rigide şi ca arii geosincinale. De aici posibilitatea de a separa suprafaţa scoarţei în arii structurale de diferite vârste, cele mai recente fiind ale orogenezei alpine.
Pe continentul european se pot delimita arii a căror structură s-a realizat în anumite cicluri orogenice. Pentru reconstituirea prefacerilor pe care le-a suferit pământul românesc şi înţelegerea structurii geologice actuale, interesează, în mod deosebit, ansamblurile arhitectonice în care se încadrează unităţile structurale ale teritoriului României. Astfel se delimitează arii consolidate timpuriu sau de platformă, ce constituie vorlandul Carpaţilor. Acesta este format din regiuni care au suferit transformări profunde până in ciclul orogenic alpin inclusiv. O a doua categorie de regiuni sunt foste zone de platformă care au fost regenerate în orogeneza alpină, devenind unităţile carpatice.
În evoluţia sa, scoarţa terestra parcurge mai multe perioade: Citeste mai departe ... (48868 words, estimare 195:28 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Geologia Romaniei curs . Citeste mai departe.
|
|
Institutul de hidrologie gospodarire a apelor
XHTML 1.0 valid
Web design
Optimizare SEO
Privacy Policy
Sitemap
Foraje
English language OnDrill webpage
Comentarii recente :