Zăcăminte asociate andezitelor şi bazaltelor

Zăcăminte de Hg în izvoare fierbinţi

Acumulări de cinabru şi pirit sub formă diseminată în sintere silicioase; sunt asociate zăcămintelor aurifere din izvoare fierbinţi; ex. Sulfur bank, California (SUA).

Zăcăminte de Hg tip Almaden

Sunt reprezentate prin corpuri stratoide cu diseminări de cinabru şi mercur nativ în roci vulcanoclastice penecontemporane. Mai apare pirit, calcit, cuarţ. Exemplul tipic este Almaden (Spania).

Zăcăminte de cupru în bazalte – Cu vulcanic în red bed

Grup divers de acumulări metalifere care includ diseminări de cupru nativ şi sulfuri de cupru în zona superioară a unor secvenţe bazaltice subaeriene cu grosimi apreciabile, precum şi în rocile sedimentare acoperitoare. Se consideră că sunt formate în vecinătatea unui paleoecuator; exemple Alaska, Mexic – Boha, regiunea Marilor Lacuri – Calumet, Keweenaw.

? Zăcăminte vulcanogene de magnetit  – tip Kiruna – poziţie incertă

Asociate andezitelor şi trahitelor – corpuri masive de magnetit concordante sau discordante – Kirunavaara, Suedia

Link catre acest articol.
October 11th, 2009 | Tag-uri: , , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu

Zacaminte asociate rocilor bazice extrusive (bazalte)

1)      Zăcăminte de tip Cipru

Sunt constituite din corpuri masive peneconcordante de pirită, calcopirită şi blendă cantonate în bazalte cu texturi de pillow-lave aparţinând părţii superioare a unor secvenţe ofiolitice. Cadrul depoziţional este controlat de prezenţa unor izvoare fierbinţi în grabene axiale ale structurilor ofiolitice aflate în diferite contexte geotectonice majore (oceanic, arc insular, bazin retro-arc). Adesea zăcămintele de tip Cipru (pirită cupriferă) se asociază spaţial la scară regională cu zăcăminte vulcanogene de Fe (tip Lahn Dill).

Corpurile de minereu masiv sunt însoţite de o volbură subverticală subjacentă cu pirită, pirotin, subordonat calcopirită, blendă chiar Au şi Ag, cu textură brecioasă şi frecvente recimentări. Alteraţia este marcată de descompunerea feldspatului în culcuşul corpului masiv şi prezenţa cuarţului, cloritului, uneori illitului şi calcitului.

Localizarea zăcămintelor este controlată litologic de nivelul de pillow-lave şi/sau brecii bazaltice situate deasupra dykeurilor bazice şi tectonic de falii cu caracter local. Foarte rar sulfurile migrează în sedimentele ce acoperă stivele de pillow-lave.

Zăcăminte de referinţă se cunosc în complexul ofiolitic Troodos din insula Cipru, dar şi în ofiolitele din Turcia sau Arabia Saudită.

2) Zăcăminte tip Besshi (Kieslager)

Acest tip de zăcăminte se întâlnesc sub formă de corpuri subţiri concordante de pirită, calcopirită, şi pirotin dispuse în sedimente clastice, tufuri şi brecii mafice. Local se asociază cu şisturi negre şi jaspuri roşii. Cadrul depoziţional este favorizat de existenţa izvoarelor fierbinţi generate de vulcanismul bazaltic, minereul fin granular în care predomină pirita colomorfă şi framboidală fiind intersectat de corpuri discordante cu pirită, calcopirită, blendă, galenă şi calcit provenite din remobilizări.

Acest tip metalogenetic este întâlnit în domenii metamorfice, din această cauză cortegiul alteraţiilor este mai greu de recunoscut; sporadic se semnalează cloritizarea rocilor gazdă. Exemple caracteristice se cunosc în Japonia (Besshi) şi Alpii Orientali.

3) Zăcăminte tip Blackbird (Co-Cu)  Citeste mai departe ... (439 words, estimare 1:45 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din Zacaminte asociate rocilor bazice extrusive (bazalte). Citeste mai departe.
October 6th, 2009 | Tag-uri: , , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu

Importanta apelor de zacamant

Caracterul asociat al apelor de zacamant cu hidrocarburile determina importanta lor in formarea zacamintelor, facilitand totodata prospectarea, explorarea si exploatarea acestora. In unele cazuri aceste ape prezinta interes si dpdv economic, putand fi utilizate in extragerea unor elemente utile.

Importanta in formarea zac.

In pozitia lor periferica apele de zacamant inchid petrolul sau gazele in diferite tipuri de capcane, determinand formarea zac. In acelasi timp ele feresc zac.de distrugerea sub actiunea apelor de alta provenienta care pot determina pe langa inundarea lor fenomene avansate de oxidare.

Importanta in prospectare si explorare

Aparitia apelor de zacamant la suprafata sau in sondele de explorare pot conduce gasirea acumularilor de petrol si gaze. Aparitiile la suprafata ale apelor de zacamant ca izvoare sau manifestari legate de activitatea vulcanilor noroiosi dovedesc un proces avansat de distrugere a zac. Acest lucru nu exclude posibilitatea aflarii la adancimi mai mari a unor zacaminte intacte. Pe baza studiului compozitiei chimice a apelor de profunzime pot fi formulate concluzii justeasupra existentei faciesului de petrol, cat si asupra posibilitatii existentei unor acumulari de hidrocarburi. Aparitia apelor de zacamant in sondele de explorare amplasate pe structuri favorabile acumularii hidrocarburilor constituie indicatii sigure pt. gasirea petrolului.

Importanta in expoatare

Apele de zacamant prin presiunea marginala puternica pe care o exercita asupra petrolului si gazelor determina cresterea presiunii zac. favorizand prin aceasta afluxul petrolului si gazelor din sondele de exploatare. Daca aceasta apa face parte dintr-un bazin acvifer alimentat continuu cu apa meteorica, pe masura exploatarii ea va fi impinsa treptat in sus inlocuind petrolul sau gazele care au fost extrase => presiune relativ constanta in tot timpul exploatarii. Cunoasterea compusilor chimici si caracteristicilor fizice ale acestor ape de zacamant permit o exploatare rationala a intregului zac. prin deschiderea si punerea in productie a unor strate cu petrol si gaze bine identificate si corelate intre ele.

Link catre acest articol.
August 4th, 2009 | Tag-uri: , , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu
Va recomandam :
Info


Site