Abonati-va la noutati:

Despre foraje :

Forar fantani
Utilaje foraj puturi

Zacaminte hidrotermal metasomatice

În cadrul zăcămintelor hidrotermale, cele de substituţie în roci carbonatice sau hidrotermal metasomatice, ocupă un loc important prin concentraţiile de Pb, Zn, Fe, As, Sn, Mn, Au. Aceste zăcăminte sunt asociate frecvent cu alte zăcămintelor hidrotermale (hipo-, mezo- sau epitermale), formându-se în etapa post skarnică.

Procesul de substituţie metasomatică constă într-un interschimb de substanţe între soluţiile hidrotermale şi roca gazdă carbonatică la nivel molecular sau ionic. Acest proces se derulează etapizat astfel încât mineralele metasomatice formate într-un stadiu timpuriu pot fi redizolvate şi antrenate în reacţii noi. Înlocuirea debutează de-a lungul căilor de acces (circulaţie) a soluţiilor hidrotermale (fracturi, goluri, pori) şi se propagă gradat în corpul rocilor gazdă în funcţie de solubilitatea şi permeabilitatea acestora sau de particularităţile lor litologice (granulaţie, litologie) sau chimice. Printre caracterele specifice zăcămintelor hidrometasomatice amintim:

-          conservarea texturilor preexistente prin înlocuirea metasomatică, precum şi formarea de texturi noi;

-          prezenţa relictelor paleosomatice netransformate (nesubstituite) în masa minereului;

-          existenţa mineralelor perfect conturate cristalografic (cristale perfecte, cu dublă terminaţie) ca indivizi solitari în roca carbonatică;

-          forma neregulată a corpurilor de minereu;

-          asocierea genetică cu alte tipuri de mineralizaţii (filoniene, breccia pipe)

Ca mod de prezentare, zăcămintele hidrometasomatice apar sub formă de corpuri masive, foarte rar ca filoane, corpuri neregulate sau zone de impregnaţie.

Exemple clasice în România sunt zăcămintele de la Baia de Arieş – acumulări polimetalice – şi cele din Maramureş – Rodna Veche şi Valea Vinului (Pb-Zn).

  1. Zăcăminte hidrometasomatice polimetalice (Pb-Zn)

Termenul sinonim pentru aceste zăcăminte este cel de zăcăminte de tip Manto

Sunt reprezentate prin corpuri epigenetice masive, uneori cu alură columnară sau filoniană, cu minerale de Ag, Pb, Zn, Cu cantonate în roci carbonatice – calcare, dolomite – situate în apropierea unor corpuri intruzive. Sunt asociate frecvent cu concentraţii polimetalice asociate skarnelor sau cu zăcăminte PC. Mineralogia este complexă şi prezintă o zonalitate exterioară bine conturată, de la Cu-Au – proximal – la Pb-Ag – median şi Zn-Mn – distal.

Doggerul

Doggerul

-dominant carbonatic

-in Hagimas – transgresiv (L.Rosu); roci cu Bositrabuchi, Opelia fusca, Parkinsonia parkinsoni, Hibolites (indicative pentru Bajocian-Batonian).

-in Rarau (V.Tatarca, Culmea Tarnitei) – depozite carbonatice cu belemniti, amoniti si brachiopode

-in Persani apar in special in calcare oolitice (present Amenianul).

-intrerupere in sedimentare, in care sunt prezente depozite caloviene

Calovian – Oxfordianul

-caracter transgresiv

-caracteristica data de depozitele cu radiolari divers colorate

-acestea apar I sinclinalul Haghimas, pe flancul vestiv, iar in Rarau pe valea Tatarca, in apropiere de Pojorata sau in culmea Tarnitei.

-in Persani Calovianul implica gresii cuartitice, calcare detritice cu echinide, gastropode si amoniti.

Malmul

-dominant calcaros

-depozite Kimerigiene si Titoniene

-Kimerigianul implica roci cu numeroase forme de Aptichus si amoniti in care domina Filoceratidele (formatiunea cu Achanticum, bine deschisa in versantul vestic al masivului Ghilcos).

Titonian / Neocomianul

-carbonatic cu unele accidente silicioase, + brecii, gresii (formatiunea de Lunca) ; aceasta apare transgresiv / discordant  peste termenii mai vechi. Stratotipul se gaseste pe Valea Trotusului (Lunca de Sus, Creasta Damucului – Haghimas, Gura Sadovei – Rarau).

-continutul fosil : Piretinide (test lorica), belemniti (Duvalia), amoniti si aptichusi, indicative pentru Titonian / Neocomian.

Jurasicul terminal

-nu apare in Persani

-incepe sa aiba caractere de flis

-Formatiunea de Clifele, de Pojjorata, de Comana sau de Stejaru.

-flisuri loc. la limita Jurasic / Cretacic, alimentate cu materiale provenite din arii surse localizate inspre E.

Cretacicul

-peste stratele de Lunca, datorita miscarii precursoare ale tectogenezei apar faciesuri de viltflis.

Hauterivianul

-caracterul transgresiv

-se depune deasupra metamorficului

-litologie variata, cu roci detritice

-in Sinclinalul Rarau, aceste gresii si conglomerate peste stratele de Lunca = gresii si conglomeratele de Muncelu, care inspre S trec in depozite de flis.

Va recomandam :
Info


Site