|
|
Grea intrebare. E ca si cum ai intreba cat costa 1 casa ? Sau o masina ?
Fara sa intru in detalii un foraj de apa COSTA intre 150 RON/metru si 150 euro/metru
Varianta 1 : 150 RON/metru
- costuri deplasare mici
- instalatie de foraj foarte minima actionata electric cu curentul beneficiarului
- diametre mici – sapare max 190 mm , tubare MAX 125 mm
-Adancimi de max max 120 – 150 m
Avantaje : ieftin !! , spatiu necesar mic, deranj mic, debit in general suficient
Dezavantaje : Nu se poate introduce corect margaritar, nu se poate face corect izolare straturi, rezistenta scazuta a tubulatiurii , filtre facute artizanal, durata dfe ciata scurta – 5- 10 ani, si multe altele mai putin important. Nu sunt posibile in orice tip de soluri , dar merg f bine in Bucuresti, Timisoara, Craiova, Arad, Buzau, Oradea, etc
Varianta 2: 100- 150 eur/m
Utilaje mari , profesionale pentru sapare cu diametre mari de la 215 mm la 444 mm
Tubare cu plastic PVC special pt puturi , cu filtre facute din fabrica
Geofizica, spatiu mare pt margaritar, izolare strate suprafata perfecta, dosar de executie, analize , piesa fund, centrori, margaritar cuartos special, etc etc etc
Adancimi mari si f mari – de la 100 m la 500 m
Durata de viata f mare – 50 – 200 ani
Posibilitatea intretinerii – desnisipare – 1 data la 10-20 ani
Puteti solicita o oferta concreta de pret pentru un foraj ( puturi) apa aici : solicita o oferta foraj
Asa arata un centror pentru foraj :
 Centror tubulatura foraj
|
|
|
|
FISA FORAJULUI |
|
|
|
|
|
FORAJ: COD - NR.:954-F1 |
|
|
Loc. tel.: |
ADANCIME TOTALA: 11,0m |
|
|
|
jud. Timis |
e-mail: |
|
|
|
Anexa: 2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
DATE DESPRE PROIECT |
|
DATE DESPRE FORAJ |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
PROIECT: |
Studiu geotehnic |
DATA FORAJULUI: |
1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
LOCATIE: |
loc. Resita, |
EXECUTANT: |
|
|
|
|
jud. Caras-Severin |
METODA FORAJ: |
mecanic |
|
|
NR. PROIECT: |
/2008 |
PRELEVAREA PROB.: |
carotiera simpla |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
BENEFICIAR: |
|
RECUPERAJ MEDIU: |
80 % |
|
|
|
DESCRIERE FORAJ: |
ing. geol. |
BERBEC-GREUTATE/H: 30 kg, 50 cm |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
coordonate GPS (WGS 84) |
|
|
| Nivelul superior al acviferului |
|
Nivelul hidrostatic |
|
|
|
+226.3 m |
N n/a
|
|
|
|
|
|
COTA FORAJULUI: |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
E n/a
|
|
|
|
|
|
COTA
|
SIMBOL
|
simbol |
DESCRIERE |
|
N10
|
DIAGRAMA FORFECARE |
|
|
APA
|
|
|
|
ADANCIME FATA DE
|
EN ISO |
|
Ic
|
Id
|
|
|
|
PAMANTURI
|
LITOLOGICA |
|
|
|
kPa |
SUBTERANA
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
NMN
|
14688 |
|
PDM |
PDM |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
0
|
|
Mg |
|
|
0 |
|
|
|
|
|
|
|
|
226
|
|
0.0 UMPLUTURA NECOMPACTATA: |
|
1
|
|
0.63
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
eterogena, cu pamant, pietris, nisip, |
|
3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6
|
|
|
|
|
|
|
|
|
fragmente de caramida |
|
|
4
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
-1
|
|
|
|
|
1 |
4
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
225
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3
|
|
|
|
|
|
|
|
-2
|
|
|
|
|
2 |
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
224
|
|
|
-2.2 PIETRIS: MIC CU NISIP |
|
|
3
|
|
|
|
|
|
|
|
clsaFGr |
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
ARGILOS, cafeniu, afanat spre mediu |
|
3
|
|
|
0.27
|
|
|
|
|
|
|
|
3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
indesat, cu oxizi de Fe |
|
|
4
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5
|
|
|
0.42
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7
|
|
|
|
|
|
|
-3
|
|
|
|
|
3 |
7
|
|
|
|
|
|
|
Cl |
|
|
8 Citeste mai departe ... (401 words, 1 image, estimare 1:36 mins timp de citire)
|
|
|
|
|
|
|
Acesta e doar o parte din Fisa unui foraj geotehnic . Citeste mai departe.
Profilul de sol constituie roca, mai mult sau mai putin masiva, initiala, care in timp, sub actiunea factorilor pedogenetici, a fost diferentiata intr-o serie de straturi numite orizonturi.
In functie de natura rocii, de durata si intensitatea factorilor pedogenetici, profilul de sol apare format dintr-o succeriune de orizonturi cu o anumita grosime si insusiri specifice. Natura, grosimea si succesiunea orizonturilor reflecta stadiul de evolutie si intensitatea proceselor de solificare.
Fiecare oriizont din profilul de sol se noteaza cu o litera mare, la care se adauga uneori si o litera mica, cu care se noteaza unele procese de intensitate mai mica, specifice acestor orizonturi.
Unele orizonturi se impart in suborizonturi. Fiecare suborizont se noteaza cu litera mare a orizontului respectiv si cu un indice, in cifre arabe, care arata succesiunea suborizonturilor de la suprafata in adancime. Este foarte importanta citirea, notarea si interpretarea corecta a orizonturilor de sol, pentru a se stabili cu exactitate stadiul si directia de evolutie, pentru a se aprecia corect gradul de fertilitate a solului respectiv.
Numarul, felul si succesiunea acestor orizonturi este caracteristic pentru fiecare tip de sol si reprezinta manifestarea concreta a coditiilor de solificare, materializata printr-o serie de procese (fizice, chimice, biologice, etc.) numite procese pedogenetice.
In conditiile diferite de manifestare a factorilor de solificare, procesele de solificare se asociaza intr-un anumit fel, concretizat prin acumularea produselor reziduale ale acestor procese, care imprima solului anumite insusiri.
Procese care determina diferentierea in adancime a solului
Principalele procese gentice care au loc in solurile din Romania, specifice zonei temperate sunt: bioacumularea, argilizarea, argiloiluvierea, podzolirea humico-feriiluviala, gleizarea, pseudogleizarea, salinizarea, alcalizarea, etc.
In functie de conditiile diferite ale mediului, aceste procese au loc cu intensitate diferita si au ca rezulat formarea unor orizonturi caracteristice, eluviale sau iluviale, constituite din substante minerale si organice specifice solului. Cunoasterea acestor procese este necesara pentru a putea defini orizonturile profilului de sol si tipurile de sol. Citeste mai departe ... (3209 words, estimare 12:50 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Formarea si alcatuirea profilului de sol . Citeste mai departe.
- sa fie generala, simpla, daschisa pentru toate solurile care pot exista
- sa foloseasca pentru cat mai multe utilizari
- sa fie obiectiva si sa se sprijine pe caracteristici care sa nu faca obiectul unor opinii divergente
- sa fie naturala
- sa fie cat mai completa posibil
Clasificarile internationale actuale:
¨ clasificarea americana (“Soil taxonomy”) – Depart. Agriculturii din SUA
¨ clasificarea rusa
¨ clasificarea FAO-UNESCO
¨ Romania:
Þ Gh.Munteanu-Murgoci (1911), majoritatea tipurilor genetice de sol cunoscute azi
Þ 1967 Soc. Nat. Rom. Stiinta Solului – grupare conform caracterului morfogenetic a profilului, expresie a tipului de procese dominante: 10 clase, 20 subclase, 41 tipuri, 82 subtipuri
Þ 1973 – solurile sunt denumite pe baza orizonturilor pedogenetice redefinite si ainsusirilor identificabile si masurabile pe teren (5 tipuri noi de sol)
Þ 2003 – “Sistemul Roman de atxonomie a Solurilor” – imbunatatit ca structura si nomenclatura, tinand seama de noile realizari pe plan mondial si experienta acumulata in stiinta solului.
FORMAREA SI ALCATUIREA PROFILULUI DE SOL
Profilul de sol constituie roca, mai mult sau mai putin masiva, initiala, care in timp, sub actiunea factorilor pedogenetici, a fost diferentiata intr-o serie de straturi numite orizonturi.
- Fiecare orizont din profilul de sol se noteaza cu o litera mare, la care se adauga uneori si o litera mica, cu care se noteaza unele procese de intensitate mai mica, specifice acestor orizonturi.
- Unele orizonturi se impart in suborizonturi. Fiecare suborizont se noteaza cu litera mare a orizontului respectiv si cu un indice, in cifre arabe, care arata succesiunea suborizonturilor de la suprafata in adancime. Este foarte importanta citirea, notarea si interpretarea corecta a orizonturilor de sol, pentru a se stabili cu exactitate stadiul si directia de evolutie, pentru a se aprecia corect gradul de fertilitate a solului respectiv. Citeste mai departe ... (1403 words, estimare 5:37 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Clasificarea solurilor . Citeste mai departe.
Norme de protecţie a muncii pentru prospecţiuni şi explorări geologice
Cuprins
|
Preambul |
| 1. |
Prevederi generale |
| 2. |
Prevederi comune pentru activităţile de prospecţiuni şi explorări geologice |
| 2.1. |
Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă |
| 2.2. |
Instruirea personalului |
| 2.3. |
Dotarea cu echipament individual de protecţie |
| 2.4. |
Organizarea locului de muncă |
| 2.5. |
Protecţia împotriva electrocutării |
| 2.6. |
Protecţia împotriva incendiilor |
| 2.7. |
Protecţia contra exploziilor |
| 2.8. |
Aparatură de măsură şi control |
| 2.9. |
Instrucţiuni proprii |
| 2.10. |
Lucrări de revizii şi reparaţii |
| 2.11. |
Controlul preventiv la intrarea în schimb şi predarea, respectiv preluarea schimbului |
| 2.12. |
Supravegherea şi controlul desfăşurării procesului de muncă |
| 2.13. |
Circulaţia şi transportul persoanelor şi materialelor la suprafaţă |
| 2.14. |
Introducerea de noi tehnologii sau echipamente tehnice |
| 3. |
Prevederi specifice lucrărilor de prospecţiuni şi explorări geologice |
| 3.1. |
Lucrări de prospecţiuni geologice |
| 3.1.1. |
Prospecţiuni geologice propriu-zise |
| 3.1.2. |
Prospecţiuni seismice pe uscat |
| 3.1.3. |
Măsuri de protecţie a muncii la lucrările de împuşcare în prospecţiuni seismice |
| 3.1.3.1. |
Confecţionarea şi amorsarea încărcăturilor explozive pentru explozii la suprafaţa solului, în prospecţiuni seismice |
| 3.1.3.2. |
Măsuri de protecţie a muncii la lucrările de prospecţiuni seismice pe mare |
| 3.1.4. |
Măsuri de protecţie a muncii la lucrările de prospecţiuni gravimetrice şi magnetometrice |
| 3.1.5. |
Măsuri de protecţie a muncii la lucrările aerogeofizice |
| 3.1.6. |
Măsuri de protecţie a muncii pentru lucrările de prospecţiuni electrometrice |
| 3.1.7. |
Măsuri de protecţie a muncii pentru lucrările de prospecţiuni radiometrice |
| 3.1.8. |
Măsuri de protecţie a muncii la executarea operaţiilor speciale în găuri de sondă |
| 3.2. |
Lucrări ajutătoare |
Acesta e doar o parte din Norme de protecţie a muncii pentru prospecţiuni şi explorări geologice . Citeste mai departe.
|
|
Comentarii recente :