Panzele Supragetice

Perioada Epoca Varsta Panzele Supragetice
1. Panza de Locva 3. Zona M-tilor Poiana Rusca
PERMIAN

CARBON

- F de Lescovita – in baza from ala unui vulc bimodal cu elem acide si bazeice à apoi sisturi clorito sericitoase - Seria de Pades – Carb inf. – in baza dolomite masive sau stratif – terminal depozitele devin mai detritice
DEVON

- Seria de Govajdea – Devon inf. – sisturi sericito cloritice – situri grfitoase cu interc de clacare si dolomite

- Seria de Ghelari – Devon sup. – in baza succ vulc sedimentara apoi o formatiune carbonatica – imp pt minereul de Fe – Hunedoara

SILURIAN

- F de Locva – Ord-Sill – epimetamorfite – in baza sisturi muscovitice si cloritoase, in top o formatiune metabazica cu metagabrouri metadolerite metatufuri - Seria De Batrana – curatite, sisturi sericito grafitoase
ORDOVICI

CAMBR

PRECAMBR `- precam terminal – parcaganise cu clorit – mezometamorfite retromorfe

1. Panza de Locva

Panza interna in apropierea riftului Thetys – in Muntii Lovca-Oraviteti intre Caras si Barzava

Cuprinde doar formatiuni metamorfice

3. Zona M-tilor Poiana Rusca

- intre Poarta de Fier a Transilvaniei si culoarul Muresului

- metamorfite ale seriei de sebes Lotru à epimetamorfite apartinand grupului de Poiana Rusca

- sectoarele sudice sunt acoperite de sedimente neocretacice care mascheaza unele relatii tectonice din zona

Transilvanidele Muntilor Apuseni

- daca dacidele interne provin din forfecarea cratonului preapulian, transilvanidele provin din evolutia unei arii oceanice legate de Thetysul Transilvan care s-a inchis la finele cretacicului, lansand in urma o cicatrice sau o sutura ofiolitica à Macedonai VARDAR

- Transilvanidele Vestice – Apusenilor:

- Drocea, Metaliferi Trascau nu trec la S de valea Muresului.

- in nord depasesc cu putin valea Ariesului, limikta Vestica este aliniamentul Zam-Zata, separa Highis de Drocea

- prezenta crustei de tip oceanic peste care avem succ calcaroase si terigene deominate de flisuri si Wildflisuri

-deriva din zona de rift

-Cuverturi sedimentare care se caracterizeaza prin :

-sedimentari neritice

-sedimentari pelagice

-elemente tipice de taluz si baza de taluz (flis, viltflis)

=> nota particulara a Transilvanidelor.

Flis = alternanta de pelite/arenite (gresii), conglomrate, etc. (roci tari in alternanta cu roci moi – marne, argila) ;  caracteristica este data de ritmicitatea lor si de absenta/saracirea in macrofosile. Daca acestea apar atunci prezinta semne de redepunere. Se poate gasi nannoplancton si uneori microfauna. Rocile care lipsesc sunt : calcare organogene, carbuni, evaporite.

Wildflis = contine olistolite (endo- si exoolistolite) ; insotesc momentele de paroxism tectonic.

Transilvanide

a) austrice (tectogeneze la mijlocul Cretacicului)  -pana in Alb inf

b) laramice (tectogeneze la sf. Cretacicului)

ofilite :

3 serii magamtice distincte :

1. tholeitica – bazalte pilow lave, corpuri gabroice si mci corpuri de peridotite seprentinizate

2. calco-alcalina – bazalte porfirice, andezite bazaltice, andezite, dacite, riolite in special in unit de Caplanas Techereu

3. spilitica – apare in unit de FENES – bazalte, andezite bazaltoide specifice unui bazin marginal

Cele mai vechi 180 mil ani

Spilitele Callovian –Neocomian

- seriile au fost complicate pritnetr-o seire de intruziuni, Sevarsi, Cerbia, Pietroasa

Va recomandam :
Info


Site