PANZA DE VRANCEA (PANZA MARGINALA)

-de regula nu apare la zi

-date din observatiile efectuate asupra unor semiferestre precum: Putna, Humor, Bistritei, Oituzului si Vrancea

-limita vestica este data de conturul de eroziune al fruntii panzei de Tarcau

-limita estica este data de planul de incalecare al acestei panze peste panza subcarpatica

-panza este polifaciala, diferentele de facies fiind mai greu de urmarit din cauza dificltatilor de corelare intre diferitele semiferestre

-in raport cu Tarcaul, aici ponderea flisului este déjà mai redusa => depozitele primesc un caracter molasic

-sursa materialului detritic a fost dominant dinspre Est (platformica)

-si aici se pot separa o serie de formatiuni :

-Aptian/Neocomian in baza

-flis sitos cu argilite negre, microconglomerate calcaroase si accidente silicioase, care poarta denumirea de formatiunea de Streiu.

-Albian/Cenomanian

-aspect de flis vargat

-Turonianul

-isi schimba putin faciesul

-dominat de calcare cu xilexite si intercalatii de sisturi argiloase rosii, bogate in inocerami (formatiunea de Lepsa).

-Senonian/Paleocen

-formatiunea de Casin, dominant marnoasa si argilos bituminoasa, cu unele intercalatii de conglomerate

-Paleoce/Eocen inferior

-apare sub forma unui flis rubanat, tendinta care continua in Eocenul mediu cu un flis grezos-calcaros care inspre S are aceleasi caracteristici ca si panza de Tarcau (facies de tip Calcarul de Doamna)

-Priabonian

-apare formatiunea de Bisericani, cu o litologie similara celei din Panza de Tarcau

-gresia de Lucacesti in Priabonianul superior

-Oligocenul

-identic cu cel din panza de Tarcau

-aici este totusi mult mai bogat in pesti fosili (Gabius elongatus, Clupea, Paleorincus hemorensis)

-similaritati apar si in Miocenul inferior, acestea mergand pana la formatiunea de Goru – Misina

-ai apare o formatiune evaporitica, si anume o formatiune cu sare (Saliferul inferior).  Citeste mai departe ... (1468 words, estimare 5:52 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din Panza de Vrancea (panza marginala). Citeste mai departe.
June 23rd, 2009 | Tag-uri: , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu

Panza de Tarcau

-la E de Panza de Audia

-este deosebit de semnificativa prin volumul rocilor antrenate in sariaj

-se mai numeste si Unitatea Medio-Marginala

-la V este linia de sariaj Audia

-in foraje a putut fi interceptata chiar si sub panza de Teleajan => radacina panzei este undeva mult spre V

-limita estica- apar o serie de intranduri pe linia panzei de Tarcau, care in ansamblu determina un aspect foarte sinuos al acestei frunti de sariaj

-intrandurile sunt rezultatul unor procese erozionale care au format semiferestre si ferestre tectonice

-panza polifaciala, cu heterogenitati care apar transversal si longitudinal

-aceasta neuniformitate => datorita faptului ca sunt doua arii sursa pentru materialul sedimentar ; una carpatica, la vest, si una platformica, inspre est.

-diversificarea se manifesta indeosebi de la nivelul Cuisianului.

-stilul tectonic il da aparitia a numeroase digitatii incalecate dinspre V spre E.

-digitatia gresiei de Tracau

-Ciunget-Zbolna Frumoasa

-de Tazlau

-dig skibelor externe

-in sectoarele vestice succesiunile incep la nivelul cretacicului in vreme ce inspre E ele incep cu formatiuni cenozoice

-aceste variatii sunt vizibile da la un  solz la altul, caracterele mai grosiere aparand in vecinatatea sursei carpatice.

-inspre E avem de-a face cu un material mai fin

-in zona Prahovei terminatiile panzei sunt inecate in depozitele molasei care ar reveni avanfosei interne (sinclinalele Slanic si Drajna).

-succesiunea incepe cu depozite care merg din Valngian pana in Cenomanianul inferior; depozitele cu sisturi negre car apar si in Panza de Audia; se pot separa cele trei complexe

-sisturile negre apar la zi doar pe suprafete foarte reduse, in axele unor anticlinale; transformate prin faliere in cute solzi

-asa apar la Suha Mica, la Basca, la Suha Bucovineana sau pe Valea Uzului.  Citeste mai departe ... (1693 words, estimare 6:46 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din Panza de Tarcau. Citeste mai departe.
June 23rd, 2009 | Tag-uri: , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu

Panza de Teleajan

-cea mai interna dintre panzele moldavidelor

-Se mai numeste si panza flisului curbi-cortical

-curbi-cortical=apectul care apare in arenitul unui flis si care dezvolta pe suprafata de strat o structura care imita circumvolutiunile de pe creier.

-constanta a zonei, ce poate fi urmarita din Ucraina pana pe Valea Dambovitei

-limita interna este data de incalecarea ei de catre Panza de Ceahlau (linia lutul rosu)

-inspre exterior aceasta panza incleca peste panza de Audia sau peste Panza de Macla (aliniamentul Telejan)

-portiuni pe care incalecarea dinspre V este foarte ampla => Panza de Teleajan poate veni in contact direct cu Bucovinidele

-forajele au dovedit continuitatea la mari distante inspre vest, pe sub panza de Ceahlau.

-flis de tip binar, de tipul stratelor cu hieroglife, in care diferite nivele se intercaleaza episoade turbiditice, dominate de gresii.

-materialul care compune arenitele este dominat de cuart si mica

-aria sursa ar putea fi o cordiliera aflata inspre vest, asadar o cordiliera care separa bazinul de Tazlau de cel al Panzei de Tarcau.

-incepe la nivelul neocomianului, cu o suita de sisturi argiloase negre, cunoscuta drept formatiunea de Plaiesi.

-in Barremian – Aptian inferior se gasesc alternante intre sisturile argiloase negre si gresii curbicorticale = flisul de Torodej

-din Aptianul superior – Albian vom gasi formatiunea cea mai caracteristica, si anume seria curbicoricala.

-aceasta este formata din gresii carbonatice cu textura curbicorticala ; se mai numeste flis convolut ; gresia este micacee, dezvolta bancuri groase separate de argile verzui ; grosimea poate merge pana la 2500m

-varsta a fost stabilita pe baza de amoniti, belemniti si lamelibranchiate (Puzosia, Hoplites, Neohibolites, Inoceramus).

-in jumatatea sudica a panzei (bazinele raurilor Bistrita si Trotus) apar secvente turbiditice (gresia de Cotumba ; in interiorul ei se gasesc conglomeratele de Letesti).  Citeste mai departe ... (1471 words, estimare 5:53 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din Panza de Teleajan. Citeste mai departe.
June 23rd, 2009 | Tag-uri: , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu

Curs Nr 6 Klippele Pienide

-Locul lor tipic de aparitie este la Poiana Botizei si apar ca o fasie intre Poiana Botizei si Ieud, care se intrerupe intre panzele de Botiza sic cea a vildflisului (Jurasic mediu – Oligocen)

-succesiunea tipica :

-cineride bazice asociate cu jaspuri Calovian – Oxfordian

-calcare in care se gasesc remaniate si prinse blocuri de magmatite bazice (Oxfordian)

-se trece la o sedimentare carbonatica cu forme de aptichusi Kimeridgian – Titonian

-amonitico – rossso (Titonian superior)

-calcare nodulare si brecii (Neocomian) si care intra in calcare de tip Biancone

-marne si situri argiloase (marne de tip Tissalo)

-succesiuni pelagice de tipul argilelor rosii marine care imbraca structurile cuatate mai vechi (Turonian – Maastrichtian)

-sisturi argiloase vargate (Palocen)

-flis cu hieroglife (Eocen)

-gresia de Secatura sub forma unui eveniment turbiditic in care intercalatiile pelitice unt strict subordonate (Oligocen)

-Spre Dacidele Mediane urmeaza grupul de Magura unde se incadreaza panzele de sariaj:

-Leordina

-Petrova

-Vildflisului

Panza de Leordina

-are localizarea cea mai externa, ea sariind cuvertura post-tectonica a dacidelor mediane din carpatii orientali

-succesiunea stratigrafica se refera la cateva formatiuni :

-formatiunea de Dumbrava (Cretacic superior), cu turbidite carbonatice

-formatiunea de Rosalbel. Flis caracteristic in dominanta binara cu intercalatii de argile rosii, uneori cherturi (Paleocen).

-la nivelul Oligoccenului se intalneste un eveniment turbiditic numit gresia de Voroniciu.

Panza de Petrova

-are o pozitie mai interna unde vom gasi

-formatiunea de Dumbrava (Cretacic superior), cu turbidite carbonatice

-secventa de flis binar Eocen mediu – superior

-eveniment turbiditic (gresia de Stramtura), Priabonian, caracterizat prin dispunere de bancuri massive in teren

Panza Wiltflisului

-afloreaza pe arii extinse care partial poate fi considerate un echivalent al Petrovei; distingem:  Citeste mai departe ... (1453 words, estimare 5:49 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din Curs Nr 6 Klippele Pienide. Citeste mai departe.
June 23rd, 2009 | Tag-uri: , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu

Curs nr 4 Transilvanidele Muntilor Apuseni

-deriva din zona de rift

-Cuverturi sedimentare care se caracterizeaza prin :

-sedimentari neritice

-sedimentari pelagice

-elemente tipice de taluz si baza de taluz (flis, viltflis)

=> nota particulara a Transilvanidelor.

Flis = alternanta de pelite/arenite (gresii), conglomrate, etc. (roci tari in alternanta cu roci moi – marne, argila) ;  caracteristica este data de ritmicitatea lor si de absenta/saracirea in macrofosile. Daca acestea apar atunci prezinta semne de redepunere. Se poate gasi nannoplancton si uneori microfauna. Rocile care lipsesc sunt : calcare organogene, carbuni, evaporite.

Wildflis = contine olistolite (endo- si exoolistolite) ; insotesc momentele de paroxism tectonic.

Transilvanide

a) austrice (tectogeneze la mijlocul Cretacicului)

b) laramice (tectogeneze la sf. Cretacicului)

a) Transilvanidele austrice

Panza de Izvoarele :

-roci bogate in aptychusi (Lamellaptychus, Laevaptychus), strabatute de roci bazice si de banatite.

Panza de Valea Muntelui

-o acopera pe cea precedenta

-formata din keratofire asociate cu jaspuri si roci carbonatice

-Unitatea de Fenes

-Formatiunea de Fenes (Neocomian-Aptian inf.)

-olistostroma vulcano-sedimentara

-calcaroasa

-secvente de flis

-caractere de megabrecie spre N, cu endolistolite reprezentate prin calcare masive Jurasic sup. (varsta stab. pe rudisti)

-sedimentare tipica de flis (Valea Dosului)

-Formatiunea de Metes (Aptian sup. – Albian inf.)

-sedimentare tipica de wildflis

-in partea inferioara se intalneste olistostroma in care nota    dominanta este data de pelite

-in partea superioara se noteaza frecventa exolistolitelor formate din roci ofiolitice, calcare masive Jurasic superioare, gresii cretacic-inferioare elemente de granodiorite insa niciodata metamorfite => aria sursa inspre sud

Panza de Coltul Trascaului

-in baza se intalnesc metamorfite – sisturi cloritoase, filite strabatute de filoane bazice

-brecii, conglomerate, gresii rosii (Permian)

-Recifi Jurasic sup. – Neocomieni

Panza de Bedeleu – Rametea  Citeste mai departe ... (1383 words, estimare 5:32 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din Curs nr 4 Transilvanidele Muntilor Apuseni. Citeste mai departe.
June 23rd, 2009 | Tag-uri: , , , , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu
 
  Older Entries »
Va recomandam :
Info


Site