Vulcanismul Neogen din Muntii Apuseni

-demareaza in Paleocen si se desfasoara pana la nivelul Pontianului

-manifestarile se desfasoara in legatura cu bazinele intramontane, care sunt prinse in loc pe un sistem de fracturi care merge pe directia NV-SE, o directie mostenita din tectogeneza laramica.

-pe parcursul Neogenului astfel de aliniamente de fracturi au fost reactivate odata cu intrarea in subsidenta a unor portiuni din edificiul Apusenilor.

-aceste subsidente eu generat :

-umpluturi molasice

-edificii vulcanice si subvulcanice insotite de procese metalogenetice

-pe langa directia laramica mostenita, mai exista si o serie de directii prelaramice, fracturi E-V si fracturi perpendiculare pe directia laramica, adica NE-SV.

-in aceste bazine, primele semne incep in Paleocen, cand avem de-a face cu un magnetism :

-acid, riolitic

-calcoalcalin, de tipul andezitelor

-la sud de Valea Muresului, se intalnesc cateva bazalte, andezite si basanite, care sunt interpretate drept rezultate ale unui act de tip hot-spot.

-varstele acestor manifestari merg pana la 40 mil ani (24-40).

-vulcanismul neogen se intinde inspre N pana in apropiere de M. Gilau.

-dezvoltarea cea mai caracteristica se desfasoara inspre V, astfel incat apare foarte bine evidentiat in bazinul Crisului Alb.

-aici sunt cunoscute si varste absolute : 13, 12.4 si 11.2  milioane de ani.

-zona Detunatelor : 7.4 milioane ani, care reprezinta ultimele manifestari (Pontian).

-activitatea demareaza intens la nivelul Badenianului, cand apar termeni riolitici care duc la aparitia unor termeni de tip vulcano-sedimentar.

-ulterior ea a continuat in Sarmatian, in Permian si in Pontian, ultimele manifestari fiind interpretate drept « manifestari intraplaca ».

-procesele intruzive si efuzive sunt precedate de procesele sedimentare

-3 faze individualizate, esalonate temporar. Ele au produs in special roci de tip andezitic si doar subordonat roci de alte tipuri.

-primele produse se intalnesc ca si tufuri riolitice, intercalate in marne Badenian inferioare.  Citeste mai departe ... (1731 words, estimare 6:55 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din Vulcanismul Neogen din Muntii Apuseni. Citeste mai departe.
June 23rd, 2009 | Tag-uri: , , , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu

Curs nr 4 Transilvanidele Muntilor Apuseni

-deriva din zona de rift

-Cuverturi sedimentare care se caracterizeaza prin :

-sedimentari neritice

-sedimentari pelagice

-elemente tipice de taluz si baza de taluz (flis, viltflis)

=> nota particulara a Transilvanidelor.

Flis = alternanta de pelite/arenite (gresii), conglomrate, etc. (roci tari in alternanta cu roci moi – marne, argila) ;  caracteristica este data de ritmicitatea lor si de absenta/saracirea in macrofosile. Daca acestea apar atunci prezinta semne de redepunere. Se poate gasi nannoplancton si uneori microfauna. Rocile care lipsesc sunt : calcare organogene, carbuni, evaporite.

Wildflis = contine olistolite (endo- si exoolistolite) ; insotesc momentele de paroxism tectonic.

Transilvanide

a) austrice (tectogeneze la mijlocul Cretacicului)

b) laramice (tectogeneze la sf. Cretacicului)

a) Transilvanidele austrice

Panza de Izvoarele :

-roci bogate in aptychusi (Lamellaptychus, Laevaptychus), strabatute de roci bazice si de banatite.

Panza de Valea Muntelui

-o acopera pe cea precedenta

-formata din keratofire asociate cu jaspuri si roci carbonatice

-Unitatea de Fenes

-Formatiunea de Fenes (Neocomian-Aptian inf.)

-olistostroma vulcano-sedimentara

-calcaroasa

-secvente de flis

-caractere de megabrecie spre N, cu endolistolite reprezentate prin calcare masive Jurasic sup. (varsta stab. pe rudisti)

-sedimentare tipica de flis (Valea Dosului)

-Formatiunea de Metes (Aptian sup. – Albian inf.)

-sedimentare tipica de wildflis

-in partea inferioara se intalneste olistostroma in care nota    dominanta este data de pelite

-in partea superioara se noteaza frecventa exolistolitelor formate din roci ofiolitice, calcare masive Jurasic superioare, gresii cretacic-inferioare elemente de granodiorite insa niciodata metamorfite => aria sursa inspre sud

Panza de Coltul Trascaului

-in baza se intalnesc metamorfite – sisturi cloritoase, filite strabatute de filoane bazice

-brecii, conglomerate, gresii rosii (Permian)

-Recifi Jurasic sup. – Neocomieni

Panza de Bedeleu – Rametea  Citeste mai departe ... (1383 words, estimare 5:32 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din Curs nr 4 Transilvanidele Muntilor Apuseni. Citeste mai departe.
June 23rd, 2009 | Tag-uri: , , , , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu

Jurasicul

Jurasicul

-incepe cu o succesiune de sisturi argiloase, intre care se disting in mod special argilele patate (Fleckenmergel), la care se mai adauga o serie de gresii asemanatoare cu cele din Unitatea de Bihor (revin Sinemurianului).

-succesiune carbonatica (calcare cenusii si rosiatice), cu o particularitate in zona Moneasa: in baza, in locul argilelor patate si gresiilor apar calcare grezoase;

-in Sinemurianul terminal si Domerian avem calcare nodulare in care gasim o fauna cu grifei, belemniti si brachiopode. Aspectul calcarelor rosii amintesc de faciesul de tip Adnet, insa fauna duce spre Grensten. Rocile calcaroase de la Moneasa sunt materie prima pentru roci ornamentale.

-urmeaza o lacuna de sedimentare si o secventa calcaroasa, Kimmeridgiana

-pentru intervalul Titonian vom gasi o sedimentare de flis.

c) Panza de Seasa-Ferice

-Este mica ca dimensiuni insa este caracterizata de cateva trasaturi definitorii la nivel terminal.

-Triasicul are o baza Scytiana in megafaciesul Werfenian la care se adauga sisturi de Werfen si dolomitul de Sohodol

-pentru intervalul Ladinian-Carnian se trece la calcarul de Rosia (negricios cu nivele dolomitizate cu cherturi), in care sunt intercalate argile bogate in forme de Daonella.

-in Norian se observa sisturi argiloase (de Codru) si calcarul de tip Dachstein, la care se adauga Keuper-ul carpatic.

d) Petecul de acoperire Corbesti

-asemanator cu panza Seasa, pana in Ladinian.

-calcarul de Rosia nu apare in Carnian

-Sfarsitul Carnianului-inceputul Norianului : prezenta hauptdolomitului

-sistemul panzelor de Codru inferioare se incadreaza intr-o sedimentare de self median

B) Panzele de Codru Superioare

-se caracterizeaza prin facies de self exterior si de margine de self.

-aceste succesiuni sunt dominate de faciesuri din ce in ce mai adanci pe masura ce se apropie de Unitatea de Bihor.

a) Panza de Dieva-Batranescu  Citeste mai departe ... (1701 words, estimare 6:48 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din Jurasicul. Citeste mai departe.
June 23rd, 2009 | Tag-uri: , , , , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu
Va recomandam :
Info


Site