Profilurile de sol in diferite conditii de mediu

Succesiunea de orizonturi de la suprafata pana la roca pe care s-a format solul, poarta denumirea de profil de sol.

Toate solurile au un orizont A, deoarece nu exista sol fara substanta organica. De asemenea, toate solurile au un orizont C, deoarece ele se formeaza obligatoriu pe un substrat alterat. Pot lipsi orizonturile B sau Cca, in functie de conditiile de mediu.

In zonele de stepa, solurile (cernoziomurile) au un profil de tip Am-A/C-C sau Cca. In silvostepa, unde caracteristice sunt cernoziomurile cambice si cernioziomurile argiloiluviale, profilul de sol este de tip Am-Bv-C si respectiv Am-Bt-C

In areale de padure din zona piemonturilor, dealurilor si podisurilor, predominant cu argiluvisoluri, profilele de sol pot fi de mai multe tipuri: Ao-Bt-C, Ao-El-Bt-C, Ao-Ea-Bt-C, Ao-Bv-C.

In arealele de padure, dar din regiunile montane, se formeaza soluri (cambisoluri, spodosoluri) cu profile de tip Au-Bv-C sau R, Au-Es-Bs(Bhs)-R, etc.

In cazul arealelor afectate de exces de umiditate, de natura freatica, rezulta soluri (lacovisti, soluri gleice) cu profil Am-A/Go-Gr sau Ao-A/Go-Gr, iar in cazul excesului de umiditate datorat stagnarii apei din precipitatii (pseudogleice) cu profil de tip Aow-AoW-BW-C.

Datorita salinizarii se dezvolta soluri cu profil de tip Aosa-Btna-C sau Cgo, Ao-El-Btna-C sau Cgo, etc.

Prin urmare, diferitele soluri, in functie de conditiile de formare prezinta profile cu o anumita succesiune de orizonturi.

Romania

Datorita conditiilor oro-hidrografice (relief, hidrografie), climatice si de vegetatie specifice teritoriului tarii noastre, pe o suprafata relativ restransa, se intalnesc majoritatea solurilor globului pamantesc. Romania prezinta asadar, o diversitate de soluri, de la cele specifice zonelor semiaride la acele soluri intalnite in zonele umede si reci, la care se asociaza soluri determinate de conditiile locale de roca, relief, hidrologie, varsta.

lucrarea de licenţă a absolventilor de Geologie

STRUCTURA PROPUSĂ [1]

pentru lucrarea de licenţă a absolventilor de Geologie

Cap. I. Introducere. Se precizează localizarea arealului studiat şi obiectivele propuse pentru realizarea lucrării de licenţă.

Cap. II. Metode de studiu. Se descriu metodele aplicate în vederea atingerii obiectivelor propuse:  în teren (cartare, localizare, ridicare de profile, metoda de probare, localizarea probelor, imagini foto etc.) şi în laborator (confecţionarea secţiunilor subţiri, prelucrarea materialului paleontologic, granulometrie, analize specifice macroscopice si microscopice, difracţie de raze X, metode spectroscopice, analize termice, microsondă electronică etc. – după caz);

Cap. III. Geologia regiunii si zonei studiate. Sinteză privind cadrul geologic-structural în contextul evolutiv al unei regiuni mai largi (ex: Carpaţii Orientali, Meridionali, Munţii Apuseni, Bazinul Transilvaniei, Bazinul Pannonic etc.). Se pune accent pe contextul structural-tectonic si stratigrafic (în concordantă cu  obiectivele lucrării). Se menţionează contribuţiile ştiinţifice anterioare publicate în literatura de specialitate, cu citarea corectă si completă a autorilor. Se va evita simpla preluare de citări din alte lucrări de specialitate si se va pune accent pe examinarea tuturor resurselor bibliografice disponibile.

Zona care intră în obiectivul studiului va fi prezentată într-un subcapitol, respectând acelasi mod de structurare a informatiei. Se prezintă contextul în care urmează să se pună în aplicare metodologia de studiu propusă si modul în care obiectivele propuse vin să completeze informaţia ştiinţifică existentă.

Capitolul IV. Prezentarea în detaliu a studiului care face obiectul lucrării de licenţă. Sunt detaliate într-o succesiune logică metodele utilizate, rezultatele obţinute si interpretarea acestora (acesta fiind capitolul esenţial al lucrării, comisia de evaluare va aprecia modul de însusire a metodologiei de lucru). Capitolul trebuie să conţină, după caz, principalele caracteristici mineralogice, petrografice, de facies, micro- si macro-paleontologice, stuctural-texturale etc. identificate în materialul studiat. Textul trebuie ilustrat cu material grafic reprezentativ (schite de încadrare geologică, diagrame, coloane litologice, sectiuni transversale, fotografii ale mineralelor, rocilor, fosilelor, structurilor, aflorimentelor etc.). Datele obtinute trebuie interpretate în contextul obiectivelor lucrării, făcându-se comparatii cu rezultatele existente în literatura de specialitate si subliniindu-se eventualele noutăti aduse de lucrare.

Va recomandam :
Info


Site