|
|
Zăcămintele ce se găsesc în roci (terenuri) metamorfice pot fi asociate metamorfismului (genză metamorfică) sau pot avea geneză diferită dar sunt puse în loc în roci metamorfice.
Zăcămintele metamorfice grupează două categorii distincte:
- Zăcăminte metamorfozate, sunt acelea în care mineralizaţia a preexistat metamorfismului, dar a suportat transformări mai mult sau mai puţin intense pe parcursul evenimentului de metamorfism, (recristalizare, modificarea compoziţiei mineralogice), regruparea (concentrarea sau dispersarea componenţilor), fără a se modifica în mod esenţial forma de zăcământ, conţinuturile şi volumul minereului.
- Zăcăminte metamorfice – grupează corpurile de minereu în care substanţa utilă s-a format pe baza unui suport preexistent (protor) pe parcursul metamorfismului, deci sub influenţa directă a factorilor metamorfici.
A) Zăcăminte asociate metamorfismului regional
- Tipul Homestake-Au
- Skarne de recţie sau skarnoide – au compoziţie mineralogică asemănătoare skarnelor dar se formează prin metamorfism regional şi nu prin aport magmatic. Mecanismul lor de formare este cel de difuziune sub formă de reacţii bimetasomatice – benzi de-al ungul contactelor.
Spre deosebire de skarne, skarnoidele nu prezintă zonalitate, sunt mai bogate în Si şi Al (SiO2, Al2O3) şi conţin mai puţin Fe, Mn, Mg şi în special Ca.
- Sulfuri masive
Se generează prin metamorfozarea unor zăcăminte pre-existente de tipul:
- Cu – pirit în şisturi verzi; exemple Hercinide Ural şi Caledonide în Scandinavia;
- Kuroko – Cu, Zn în roci vulcanice intermediare bazice şi acide;
Pb-Zn – Mississippi Valley – în roci carbonatice;
Şisturi Cu – Kupferschiefer;
Cu (Pb, Zn, Ni) Besshi – apar exclusiv în context metamorfozat.
B) Zăcăminte asociate metamorfismului de dizlocaţie
Factorii de control, respectiv deformaţii rupturale majore suborizontale, zonele de forfecare, şi litonii a căror compoziţie şi comportament tectonic favorizează orientarea migrării fluidelor metamorfice de-a lungul lor. De exemplu – Broken Hill (Australia), zăcământ Pb-Zn de dimensiuni foarte mari parţial metamorfozat numai în vecinătatea fracturilor.
- Zăcăminte de sulfuri masive Cu-As-Sb tip Bor, cu enargit
Sunt zăcăminte stratoide sau sub formă columnară de sulfuri şi sulfosăruri de Cu (enargit, luzonit, tetraedrit-tennatit), localizate în roci vulcanice, tufuri şi brecii andezitice asociate genetic şi spaţial zăcămintelor PC.
Exemple: Bor-Yugoslavia, Recsk-Ungaria, Lepanto-Filipine
- Zăcăminte de sulfuri masive tip Kuroko (Noranda)
Zăcăminte de sulfuri masive de sulfuri de Cu şi Zn localizate în roci vulcanice de regulă riolitice la dacitice dispuse în mediu marin în arcuri insulare, în context tectonic extensional.
Corpurile de minereu conţin o zonă superioară cu pirită, blendă, calcopirită, subordonat pirotin, galenă, barit, tetraedrit, bornit (minereul negru) urmată de zona cu pirită, calcopirită, subordonat blendă, pirotin, magnetit (minereul galben) şi o volbură subjacentă de pirită, calcopirită, chiar aur şi argint. Textura este masivă în zona minereului negru şi galben şi brecioasă şi de impregnaţie în volburi. Neoformaţiunile sunt reprezentate prin zeoliţi, montmorillonit, clorit, sericit. În cazul zăcămintelor metamorfozate au fost identificate cordieritul şi antofilitul spre adâncime şi şisturi grafitoase în acoperişul sistemului metalogenetic.
Zăcămintele se cantonează preferenţial în partea superioară de compoziţie felsică a secvenţei vulcanice sau vulcano-sedimentară, prezentând afinităţi cu porţiunea centrală a vulcanismului riolitic care poate fi brecifiată sau are aspect de dom.
Zăcăminte de referinţă se cunosc în Japonia (centura şisturilor verzi), Canada şi Tasmania.
I. Asociate rocilor bazice extrusive (bazalte)
1) Zăcăminte de tip Cipru
Sunt constituite din corpuri masive peneconcordante de pirită, calcopirită şi blendă cantonate în bazalte cu texturi de pillow-lave aparţinând părţii superioare a unor secvenţe ofiolitice. Cadrul depoziţional este controlat de prezenţa unor izvoare fierbinţi în grabene axiale ale structurilor ofiolitice aflate în diferite contexte geotectonice majore (oceanic, arc insular, bazin retro-arc). Adesea zăcămintele de tip Cipru (pirită cupriferă) se asociază spaţial la scară regională cu zăcăminte vulcanogene de Fe (tip Lahn Dill).
Corpurile de minereu masiv sunt însoţite de o volbură subverticală subjacentă cu pirită, pirotin, subordonat calcopirită, blendă chiar Au şi Ag, cu textură brecioasă şi frecvente recimentări. Alteraţia este marcată de descompunerea feldspatului în culcuşul corpului masiv şi prezenţa cuarţului, cloritului, uneori illitului şi calcitului.
Localizarea zăcămintelor este controlată litologic de nivelul de pillow-lave şi/sau brecii bazaltice situate deasupra dykeurilor bazice şi tectonic de falii cu caracter local. Foarte rar sulfurile migrează în sedimentele ce acoperă stivele de pillow-lave.
Zăcăminte de referinţă se cunosc în complexul ofiolitic Troodos din insula Cipru, dar şi în ofiolitele din Turcia sau Arabia Saudită.
2) Zăcăminte tip Besshi (Kieslager)
Acest tip de zăcăminte se întâlnesc sub formă de corpuri subţiri concordante de pirită, calcopirită, şi pirotin dispuse în sedimente clastice, tufuri şi brecii mafice. Local se asociază cu şisturi negre şi jaspuri roşii. Cadrul depoziţional este favorizat de existenţa izvoarelor fierbinţi generate de vulcanismul bazaltic, minereul fin granular în care predomină pirita colomorfă şi framboidală fiind intersectat de corpuri discordante cu pirită, calcopirită, blendă, galenă şi calcit provenite din remobilizări.
Acest tip metalogenetic este întâlnit în domenii metamorfice, din această cauză cortegiul alteraţiilor este mai greu de recunoscut; sporadic se semnalează cloritizarea rocilor gazdă. Exemple caracteristice se cunosc în Japonia (Besshi) şi Alpii Orientali. Citeste mai departe ... (661 words, estimare 2:39 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Zăcăminte vulcanogene formate în mediu marin . Citeste mai departe.
Caractere:
- adâncime medie, t=200-300oC, presiune mare
- asociere cu roci acide la bazice, puse în loc la nivel hipabisic, subvulcanic
- alteraţii predominant filice
- zonalitate verticală frecventă
- rocile carbonatice sunt hidrotermal metasomatizate, formându-se zăcăminte de sulfuri de Pb, Zn, Ag
- grupare metalogenetică foarte vastă; componenţii principali sunt blenda, galena, calcopirita, pirita
- afiliere-plutonilor (nivel subvulcanic) şi vulcanismului
- geneză: asociate preponderent magmatismului calco-alcalin
- ocurenţe: centurile Circum Pacifică, Cordillerano-Andină, Alpino-Carpato-Himalayană
- mineralogia: sulfuri comune, sulfosăruri de Ag, tetraedrit, Au nativ în cuarţ, carbonaţi, fluorină, barit
- alteraţii: propilitică generalizată şi perifilonian filică±argilică
Exemple: Sadon (Ural), Kolst (Caucaz), Freiberg, Prizbram (Erzgebirge), Coeur d’Alene (Idaho, SUA).
PEGMATITELE – grup de roci tardimagmatice (post magmatice) care apar sub formă de:
- acumulări apicale faţă de intruziuni, formate la sfârşitul solidificării acestora;
- dyke-uri, lentile.
Caracteristic pegmatitelor este cristalizarea largă a constituenţilor datorită fluidităţii magmei reziduale. Mineralele caracteristice sunt numeroase şi se formează sub acţiunea componenţilor volatili acumulaţi în magmă (CO2, HCl, HF, H2S, SO2, HBO3, H2PO4).
Pegmatitele reprezintă un ansamblu petrogenetic complex, format din cristalizarea magmei reziduale şi din depuneri din fluidul pegmatitic, corespunzător fiecărui tip major de rocă magmatică, astfel încât se formează:
- pegmatite granitice (predomină structura grafică, rezultată prin cristalizarea eutectică a cuaţului cu feldspatul potasic);
- pegmatite sienitice;
- pegmatite bazice.
În pegmatite se concentrează prin excelenţă următoarele elemente chimice: Li, Be, B, Zr, Nb, Ta, U, pietre preţioase.
În anul 1940, Fersman remarcă evoluţia polifazică a pegmatitelor:
1. geofaza granitului grafic: 600-700oC;
2. geofaza pegmatoidă: 500-600oC (turmalin, muscovit, topaz, beril);
3. geofaza pneumatolitică: 400-500oC (albit, spodumen);
4. geofaza hidrotermală: < 400oC (sulfuri, zeoliţi, carbonaţi, fluorocarbonaţi).
Pegmatitele mai pot fi considerate produse metasomatice (termeni extremi ai granitizării în procesul de metamorfism şi formate sub acţiunea fluidelor anatectice).
- Pegmatite apomagmatice:
- miascitice (formate prin diferenţiere normală);
- agpaitice (rezultate prin diferenţiere inversă: cazul pegmatitelor din Peninsula Kola ).
- Pegmatite pure:
- nu au suferit modificări compoziţionale în raport cu intruziunea generatoare.
- Pegmatite hibride (desilicatate):
- influenţate de mediul pe care îl stăbat.
Pegmatitele alcătuiesc zăcăminte ale unora din mineralele constituente. În astfel de cazuri aceşti componeneţi minerali pot atinge dimensiuni extrem de mari şi greutăţi de ordinul tonelor.
Exemple: zăcăminte din zone de craton din scutul American, scutul Baltic, scutul African;
- concentraţii exploatabile de feldspat potasic în Rusia, Norvegia, SUA; Citeste mai departe ... (695 words, estimare 2:47 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Zăcăminte asociate pegmatitelor . Citeste mai departe.
|
|
Institutul de hidrologie gospodarire a apelor
XHTML 1.0 valid
Web design
Optimizare SEO
Privacy Policy
Sitemap
Foraje
English language OnDrill webpage
Comentarii recente :