Zacaminte exogene

I. Asociate proceselor superficiale sau discontinuităţilor

I.1. REZIDUALE

  • Laterite Ni
  • Laterite bauxitice
  • Bauxite carstice – bauxite care apar în mediu carbonatic (calcaros). Bauxitul poate fi de tip rezidual (lateritic) sau poate fi transportat din exterior. În acest caz materialul originar poate fi de natură vulcanică acidă (tufuri) sau orice alt tip de material sedimentar bogat în Al care a fost ulterior introdus în mediul de depunere (depoziţional). Aceste bauxite predominant gibbsice sunt numite “terra rosa“ fiind cunoscute în Franţa, Italia, Turcia şi Ungaria.

I.2. DETRITICE (neoconsolidate) sau Placersuri

  • Placersuri Au-PGE (Pt) – Sunt zăcăminte în care aurul metale aparţinând grupei Pt apar sub formă de granule, mai rar pepite în nisipuri, pietrişuri, uneori în gresii. Depunerea se produce în momentul scăderii energiei de transport, respectiv pe partea interioară a meandrelor, în zonele bazale ale căderilor de apă, în spatele unor bariere, sau zone cu vegetaţie bogată. Exemple: California, Australia, Rusia.
  • Nisipuri negre titanifere (placersuri cu ilmenit şi alte metale grele): acumulări de metale grele în zona litorală, îmbogăţite prin dezagregare. Apar sub formă de dune sau plaje în regiuni de coastă stabile şi arii sursă situate în proximitate (roci metamorfozate în grad înalt) supuse unei eroziuni intensive şi extensive care asigură aportul de material. Exemple: Australia, Africa de Sud, Noua Zeelandă.

II. Asociate sedimentelor clastice

II.1. ASOCIATE ARGILITELOR  Citeste mai departe ... (366 words, estimare 1:28 mins timp de citire)

  • Kupferschiefer sau şisturi cuprifere
  • Meggen – Ba
  • Pb-Zn sedimentar exhalativ (Rammelsberg) – sulfuri masive de Pb-Zn în şisturi
  • Zăcăminte filoniene de smarald: smaralde care apar în filoane cu dolomit şi plagioclazi în argile negre. Se formează în medii epicontinentale anoxice, în care evaporitele reprezintă sursa unor soluţii saline, iar intruziuni de mici dimensiuni asigură sursa de căldură necesară circulaţiei fluidelor. Controlul mineralizaţiei e dat de falii majore însoţite de falii secundare care generează filoane şi corpuri de brecii tabulare. Ex: Columbia.
Acesta e doar o parte din Zacaminte exogene. Citeste mai departe.
September 27th, 2009 | Tag-uri: , , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu

Filoane teletermale

În grupa zăcămintelor hidrotermale filoniene, pe lângă clasificarea clasică a lui Lindgren, Graton a introdus (1935) două clase suplimentare de zăcăminte: leptotermale (adâncimi medii, temperaturi scăzute) – care nu a rezistat în timp şi respectiv teletermale (adâncimi şi temperaturi foarte scăzute). Deoarece acestea din urmă sunt considerate de alţi cercetători a fi de origine singenetică sedimentară, ne limităm a aminti câteva ocurenţe filoniene de Sb şi As.

  • Zăcăminte Sb – As (Au-Hg) din centuri orogenice asociate vulcanitelor terţiare

Sunt reprezentate prin filoane cu realgar şi auripigment, subordonat stibin, cinabru, pirită, marcasită în gangă cuarţitică, cu fluorin, barit, alunit, sericit, caolinit, de dimensiuni modeste care urmăresc zone de fracturare extensionată, brecifiere şi forfecare. Ocurenţe: SUA (Alaska, Nevada, Oregon), Italia, Grecia, Franţa (insula Corsica), Macedonia – zăcământul Alsar unde pe lângă stibin realgar şi auripigment apar minerale de taliu- vrbait şi lorandit.

  • Zăcăminte Sb – As – Au ± Hg, W

Sunt situate în zone orogenice hercinice şi au de regulă dimensiuni mici fiind cantonate în nivele detritice slab metamorfozate.

Exemple: zăcămâtul La Lucette (Franţa, filonul Georges- cel mai mare zăcământ de Sb la începutul sec XX) – conţinea zone bogate cu alură de coloane verticale cu înălţime de peste 250m, cu conţinuturi mari de Sb şi Au – stibin, arsenopirit, pirit, blendă. În momentul de faţă, ponderea economică majoră pentru Sb îl are China prin ocurenţele de acest tip din provincia antimoniferă Hunan.

Link catre acest articol.
September 13th, 2009 | Tag-uri: , , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu

Migratia primara

•Diferite moduri de migratie primara

Nu se poate face o separare a stadiului genezei hidrocarburilor de momentul expulzarii lor din roca mama spre roca rezervor. Momentul de varf al ganazei coincide cu momentul migratiei primare. Exista obisnuinta sa se separe notiunile de migratie primara si migratie secundara.

Prima notiune se refera la momentul ce urmeaza imediat genezei de hidrocarburi, calea fiind de la roca mama (pelitica) spre roca de tip rezervor. Distanta pe care ea se desfasoara este mica, de ordinul m sau zecilor de m.

Migratia secundara se petrece de-a lungul rocii rezervor si in acest caz titeiul poate migra pe distante considerabile si pe parcursul unor perioade destul de lungi de timp.

Aceasta poate fi etapizata:

a.)expulzarea hidrocarburilor din kerogen si roca mama;

b.)transferul hidrocarburilor in interiorul rocii mama din aproape in aproape pana la contactul cu seriile mai poroase si permeabile.

Problema care se pune este cea a precizarii dimensiunilor obiectelor care se deplaseaza si de a le compara cu dimensiunile golurilor scheletului mineral care se cer tranzitate. Hidrocarburile pot avea dimensiuni de la 4  in cazul metanului pana la 50- 100  sau mai mult in cazul compusilor grei. In ceea ce priveste diametrul porilor si microporilor scheletului mineral, acesta este intre 50- 100  pana la o adancime de aproximativ 2000m dupa care diametrul porilor se reduce drastic sub 50 .

In ceea ce priveste miscarea acestor corpuri se pot imiagina diferite mecanisme. Deplasarea are loc sub forma unor solutii moleculare, sub forma unor solutii coloidale si micelare sau are loc sub forma unor faze de titei sau gaz individualizat.  Citeste mai departe ... (925 words, estimare 3:42 mins timp de citire)

Acesta e doar o parte din Migratia primara. Citeste mai departe.
July 27th, 2009 | Tag-uri: , , , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu

Avanfosa Meridionalilor

Perioada Epoca Varsta Avanfosa Meridionalilor
- Cuaternar – pietrisuri – F de Candesti – Mamuthus Rumanus, M Meridionalis – aparitia primelor elephantoidee
NEOGEN PLIOCEN ROMANIAN - dominat de argile, marginal apar si nisipuri

- lacul dacic se contract – in V si N apar zone continentale, vetebrate : Mamuthus, Stephanorincus
DACIAN
MIOCEN *PONTINAN - in E faciesuri mai pelitice argile, silturi: Paradacna, Rodacna, Valencienius

- Tectogeneza Slavonica – faciesuri arenitice : Tauricardium, Didacna, Melanopside si Congerii

- Tect Est Caucazinana – faciesuri arenitice – Philocardium
*PANONIAN - Meotian (pan sup) – imp pt petrol – pe margine tendinta de continentalizare

- 2 nivele cont lacustre cu Unionide intre separate de un pacte salmastru cu Congerii

- Vertebrate – Latetotherium,  Gazela Schlosheri – Codre Rinoceri si tapiri
*SARMATIAN - grezos nisipos – ecouri ale tect Moldave – litologie variata – gresii, clacare oolitice, nisipuri, conglomerate – bogate in mactre – Mactra Caspia, Mactra Bulgarica, Criptomactra

- salinitate scazuta à fragmentarea paratethysului, incepe evolutia lacului Dacic
*BADENIAN - episoade cineritice (echiv Dej) – tufuri rio-dacitice F de Slaic – bogat in seladonit – verde + zeoliti + foraminifere Globigerine

- saliferul superior – caracter mult mai linistit decat saliferul din cuurbura nu dezvolta asa diapire F de Ocnele mari

- marnele cu pteropode si sisturile cu radiolari – Limacina

- faciesuri litorale – conglomerate + calcare de tip Laitha

- inspre V Bad este acoperit cu exceptia ivirii de la Sacel Gorj int-o butoniera
BURDIGALIAN

(Eggenburgian)  Citeste mai departe ... (564 words, estimare 2:15 mins timp de citire)

 - nivel de sare – Saliverul inferior
AQUITEANIAN - o retragere a apelor, nou cilclu de sedimentare
Acesta e doar o parte din Avanfosa Meridionalilor. Citeste mai departe.
June 22nd, 2009 | Tag-uri: , , , | Categorii: Geologie | Lasati un comentariu
Va recomandam :
Info


Site