|
|
Romania nu este o campie intinsa, care sa fie o zona omogena din punct de vedere geologic, unde straturile acvifere sa fie binecunoscute ( ca si adancimi, debite, calitati ale apei, etc) si mai ales intinzand-se pe suprafete foarte mari . Exista si astfel de zone ( campia Romana, campia de vest) dar asa cum se vede pe harta geologica a Romaniei in foarte multe zone avem dealuri si munti unde din pacate straturile acvifere sunt putin cunoscute si mai ales informatiile despre ele nu se pot extrapola pe suprafete intinse cum e cazul la campie.
 Harta geologica a Romaniei Sa presupunem ca cineva doreste un foraj de alimentare cu apa si se afla intr-o astfel de zona ( pe un deal in panta cu un sol dificil despre care nu se cunosc date geologice)
Intrebare : exista vreo metoda de determinare a straturilor acvifere intr-un anumit punct .
Raspuns : DA ..darrrr – aceste metode sunt geofizice si seismice si pleaca de la cateva zeci de mii de euro si ajung usor la sute de mii de euro, au nevoie de suprafete mari, intinse pt a putea intinde geofoni si electrozi , etc – asa ca mai bine spunem ca NU EXISTA.
Asadar vrem apa intr-un loc despre care nu avem si nu putem afla date despre adancimea, debitul si calitatea strateloc acvifere si nici nu stim natura geologica a terenului.
Ce sa NU facem -
Exista mai multe tehnologii de forare f-ctie de duritatea solului :
- foraj cu noroi bentonitic in soluri moi asa cum se vede in filmul de mai jos : Daca un astfel de utilaj intalneste un sol dur ( roca compacta) forajul se opreste, neexistand nici o posibilitate de sapare in continuare
Foraj in soluri moi Citeste mai departe ... (902 words, 2 images, estimare 3:36 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Foraj hidrologic in zone dificile . Citeste mai departe.
Succesiunea de orizonturi de la suprafata pana la roca pe care s-a format solul, poarta denumirea de profil de sol.
Toate solurile au un orizont A, deoarece nu exista sol fara substanta organica. De asemenea, toate solurile au un orizont C, deoarece ele se formeaza obligatoriu pe un substrat alterat. Pot lipsi orizonturile B sau Cca, in functie de conditiile de mediu.
In zonele de stepa, solurile (cernoziomurile) au un profil de tip Am-A/C-C sau Cca. In silvostepa, unde caracteristice sunt cernoziomurile cambice si cernioziomurile argiloiluviale, profilul de sol este de tip Am-Bv-C si respectiv Am-Bt-C
In areale de padure din zona piemonturilor, dealurilor si podisurilor, predominant cu argiluvisoluri, profilele de sol pot fi de mai multe tipuri: Ao-Bt-C, Ao-El-Bt-C, Ao-Ea-Bt-C, Ao-Bv-C.
In arealele de padure, dar din regiunile montane, se formeaza soluri (cambisoluri, spodosoluri) cu profile de tip Au-Bv-C sau R, Au-Es-Bs(Bhs)-R, etc.
In cazul arealelor afectate de exces de umiditate, de natura freatica, rezulta soluri (lacovisti, soluri gleice) cu profil Am-A/Go-Gr sau Ao-A/Go-Gr, iar in cazul excesului de umiditate datorat stagnarii apei din precipitatii (pseudogleice) cu profil de tip Aow-AoW-BW-C.
Datorita salinizarii se dezvolta soluri cu profil de tip Aosa-Btna-C sau Cgo, Ao-El-Btna-C sau Cgo, etc.
Prin urmare, diferitele soluri, in functie de conditiile de formare prezinta profile cu o anumita succesiune de orizonturi.
Romania
Datorita conditiilor oro-hidrografice (relief, hidrografie), climatice si de vegetatie specifice teritoriului tarii noastre, pe o suprafata relativ restransa, se intalnesc majoritatea solurilor globului pamantesc. Romania prezinta asadar, o diversitate de soluri, de la cele specifice zonelor semiaride la acele soluri intalnite in zonele umede si reci, la care se asociaza soluri determinate de conditiile locale de roca, relief, hidrologie, varsta. Citeste mai departe ... (2250 words, estimare 9:00 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Profilurile de sol in diferite conditii de mediu . Citeste mai departe.
Examinind peretele unei gropi apate in sol se pot observa mai multe straturi sau orizonturi ce se deosebesc unele de altele chiar si numai dupa culoare (dar si dupa compozitie si proprietati fizice). Acestea se numesc orizonturi genetice, deoarece se formeaza si dezvolta treptat, o data cu evolutia procesului de solificare. Totalitatea (succesiunea) de orizonturi genetice, de la suprafata si pana la roca de formare constituie profilul solului.
Orizont de sol (pedogenetic) – este un strat, aproximativ paralel cu suprafat terenului, care are o serie de proprietati rezultate din procesul de formare a solului, proprietati ce difera de cele ale stratelor de deasupra si dedesubt. In mod obisnuit, un orizont de sol de separa de cele invecinate prin caracteristice care pot fi observate si eventual masurate in teren cum ar fi: culoarea, textura, structura, consistenta, prezenta sau absenta carbinatilor, a unor neofromatiuni, etc.
Pentru identificare orizonturilor de sol sunt necesare totusi uneori, determinari de laborator pentru completarea sau precizarea observatiilor de teren.
Orizonturile pot fi: minerale sau organice.
Orizontul mineral – orizontul care contine cel mult 35% materie organica, daca parte minerala are peste 60% argila sau cel mult 20%, daca nu contine argila. La continuturi intermediare de argila se admit cantitati proportionale maxime intre 20-35% materie organica.
Orizontul organic – orizontul format deasaupra solului mineral prin acumulare si descompunere de material organic si care contine materie organica peste 20-35% proportional cu cantitatea de argila (v.oriz.min.)
Orizontul diagnostic - orice orizont care constituie un criteriu pentru definirea unitatilor taxonomice din sistemul de clasificare a solurilor. Un astfel de orizont este definit (spre deosebire de un orizont genetic) atat prin caracterele generale de procesul de pedogeneza care l-a creat, cat si prin alte insusiri, exprimate cantitativ (de ex: grosime, continut de materie organica, culoare, etc.) Citeste mai departe ... (739 words, estimare 2:57 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Profilul de sol . Citeste mai departe.
Zona pedo-fito-climatica
|
Solul zonal
|
Alcatuirea profilului
|
Stepa semiarida
|
Solul balan |
Am-A/C-Cca |
| Stepa propriu-zisa |
Cernoziomul |
Am-A/C-C sau Cca |
| Silvostepa |
Cernoziomul cambic
Cernoziomul argiloiluvial |
Am-Bv-C sau Cca
Am-Bt-C sau Cca |
| Forestiera de campie |
Solul brun-roscat |
Ao-Bt-C sau Cca |
| Forestiera de deal si montana inferioara |
Solul brun argiloiluvial
Solul brun luvic
Luvisolul albic |
Ao-Bt-C sau Cca
Ao-El-Bt-C
Ao-Ea-Bt-C |
| Forestiera montana, mijlocie si superioara |
Solul brun eu-mezobazic
Solul brun acid
Solul brun feriiluvial
Podzolul |
Ao-Bv-C
Ao-Bv-C sau R
Aou-Bs-R sau C
Au-Es-Bhs-R sau C |
| Alpina |
Solul humicosilicatic |
Au-A/R-R |
Prima clasificare a fost facuta de catre Gh.Munteanu-Murgoci in anul 1911 si a fost in concordanta cu principiile scolii naturalista ruse.
In anul 1955, C.Chirita a elaborat o noua clasificare, in centrul atentiei punand factorul biologic.
In anul 1962 N.Cernescu a propus o schema de clasificare in care solurile sunt grupate in familii de tipuri genetice. Au fost separate 6 familii de soluri: cernoziomurile, solurile brun-roscate si brune de padure, soluri brune acide, rendzinele pe calacre si pseudorendizenele pe marne, solurile alcaline si saline, solurile de mlastina. La aceste familii au mai fost adaugate 2 grupe deosebite: complexul solurilor de lunca si solurile formate pe depozite scheletice.
In continuare, acumularea de date asupra invelisului de soluri, a condus la o detaliere si diversificare a unitatilor de clasificare, dar si in listele sistematice.
In anul 1980 s-a elaborat Sistemul Roman de Clasificare a Solurilor (S.R.T.S.). Acesta este in vigoare si astazi, fiind insa actualaizat in 2000.
Tipul genetic de sol reprezinta entitatea de baza in SRTS, fiind considerat ca unitate principala in taxonomia solurilor din Romania. Tipurile de sol sunt reunite intr-un rang superior, cu unitati (Taxoni) majore de sol, mai cuprinzatoare, denumite clase de soluri , care pot fi divizate in subunitati, denumite subtipuri de sol.
Clasa de sol reprezinta totalitatea solurilor caracterizate printr-un anumit stadiu sau mod de diferentiere a profilului de sol, dar de prezenta unui anume orizont pedogenetic.
Tipul genetic de sol reprezinta o grupa (populatie) de soluri asemanatoare, separate in cadrul unei clase de soluri, caracterizate printr-un anumit mod specific de manifestare a unuia sau mai multor elemente diagnostice: orizontul diagnostic specific clasei si asocierea lui cu alte orizonturi, trecerea de la sau la orizontul diagnostic specific clasei, manifestarea unor proprietati diagnostice (ex. acvice, salsodice, s.a.) Citeste mai departe ... (1425 words, estimare 5:42 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Clasificarea solurilor Romaniei . Citeste mai departe.
|
|
Institutul de hidrologie gospodarire a apelor
XHTML 1.0 valid
Web design
Optimizare SEO
Privacy Policy
Sitemap
Foraje
English language OnDrill webpage
Comentarii recente :