Cat costa un foraj de alimentare cu apa ?

Grea intrebare. E ca si cum ai intreba cat costa 1 casa ? Sau o masina ?

Fara sa intru in detalii un foraj de apa COSTA intre 150 RON/metru si 150 euro/metru

Varianta 1 : 150 RON/metru

- costuri deplasare mici

- instalatie de foraj foarte minima actionata electric cu curentul beneficiarului

- diametre mici – sapare max 190 mm , tubare MAX 125 mm

-Adancimi de max max 120 – 150 m

Avantaje : ieftin !! , spatiu necesar mic, deranj mic, debit in general suficient

Dezavantaje : Nu se poate introduce corect margaritar, nu se poate face corect izolare straturi, rezistenta scazuta a tubulatiurii , filtre facute artizanal,  durata dfe ciata scurta – 5- 10 ani, si multe altele mai putin important. Nu sunt posibile in orice tip de soluri , dar merg f bine in Bucuresti, Timisoara, Craiova, Arad, Buzau, Oradea, etc

Varianta 2: 100- 150 eur/m

Utilaje mari , profesionale pentru sapare cu diametre mari de la 215 mm la 444 mm

Tubare cu plastic PVC special pt puturi , cu filtre facute din fabrica

Geofizica, spatiu mare pt margaritar, izolare strate suprafata perfecta, dosar de executie, analize , piesa fund, centrori, margaritar cuartos special, etc etc etc

Adancimi mari si f mari – de la 100 m la 500 m

Durata de viata f mare – 50 – 200 ani

Posibilitatea intretinerii – desnisipare – 1 data la 10-20 ani

Puteti solicita o oferta concreta de pret pentru un foraj ( puturi) apa aici : solicita o oferta foraj

Asa arata un centror pentru foraj :

Centror tubulatura foraj

Centror tubulatura foraj

Tipuri de capcane si zacaminte

Putem distinge 2 tipuri principale de capcane si zacaminte: structurale si stratigrafice, la care se mai adauga zac.diverse si neclasice.

In realitate aceste criterii structurale, stratigrafice sau de alta natura sunt cel mai adesea strans asociate daca nu chiar combinate, dand capcane complexe (mixte) neputandu-se stabili factorul dominant. Diferite statistici privind repartitia zacamintelor (privind 45 de campuri gigant din America de N si 356 mai imp. din SUA) arata urmatoarele rezultate in procente vizavi de tipurile de zac.:

-zacaminte structurale: in 49% in America de N, 78% in SUA

- zacaminte stratigrafice: 39% in America de N, 11% in SUA

-zacaminte mixte sau combinate: 20% in America de N, 11% in SUA.

Daca se i-a in considerare 266 de campuri gigant din lume, capcanele structurale au un procent de 89% iar cele stratigrafice cca. 10%.

•Clasificarea zacamintelor

Structurale – inchiderea zac.din aceasta categorie este asigurata in principal de criterii structurale, cutari sau falii determinand 2 mari tipuri de capcane:

-prin cutare – unde inchiderea este asigurata de suprafata concava a interfetei rezervor- cuvertura;

-prin falie – constituind direct sau indirect o bariera de impermeabilitate.

Prin cutare (zac.de tip dom sau anticlinal) – sunt cele mai numeroase si mai imp., ele constituind marea majoritate in cadrul campurilor gigant. Sunt cele mai usoare de pus in evidenta atat prin geologia de suprafata cat si prin seismica. Formele capcanelor anticlinal pot fi variate, de la cele mai simple pornind de la f. usoare boltiri, la cele mai complicate, faliate injectate cu sare sau argila. Cauzele formarii lor sunt extrem de diverse: pornind de la formarea de drenaj pana la deformarile complexe dezvoltate de tectonica tangentiala. Fenomenele sedimentare,stratigrafice in special discordantele, pot juca un rol imp.in complicarea acestor structuri.

Rocile mama

O roca mama este un sediment care gazduieste un continut de materie organica si care a dat sau va da nastere unor cantitati considerabile de titei sau gaz.

Ca si caracteristici :

Are un procentaj de materie organica suficient de ridicat, cuprins intre 0,5- 6%, in functie si de materiile organice continute.

Un procent de materie organica extractabila (mat.org. > 3). Trebuie sa aiba substanta organica sub forma dispersata in masa minerala.

Sedimentologic trebuie sa fie caracterizata de existenta unor laminatii, a unor stratificari sau diasteme, care sa reprezinte zona de intensa concentrare a materiei organice si sa mai aiba de asemenea suprafete de drenaj orizontale sau verticale.

•Raspandirea si tipurile de roci mama

In regiunile de geosinclinal rocile mama sunt legate de faciesul de flis,in vreme ce in regiunile de platforma ele apar ca si intercalatii in seriile de tip “Paralic”. Cea mai mare extensiune sub aspectul grosimii acestor intercalatii apare in zonele marginale ale platformelor apoi in zonele de avanfosa. Rocile mama sunt mai putin raspandite in formatiuni continentale si lipsesc aproape total in zonele abisale. In general depozitele de flis contin roci mame de natura argiloasa + roci mame de natura silicioasa. In zonele de tranzitie de la tipul paralic la cel epicontinental, rocile mama sunt dominant argiloase si subordonat calcaroase. In zonele epicontinentale rocile mama sunt mai restranse cantitativ, dar atunci cand apar sunt de natura calcaroasa si mai rar de natura carbunoasa.

1.Roci mame argiloase – frecvente in toate tipurile de depozite din Paleozoic pana in Tertiar. Ele apar fie asociate cu o serie de zacaminte, fie distincte. Dintre cele asociate:

-stratele de Ohio = sisturi argiloase bituminoase cu resturi de alge si pesti din regiunea M-tii Apalachi (de varsta Devonian sup.) si cu grosimi de cca. 1000m.

SOLUL: definitie, compozitia solului (mineralogica, organica), proprietatile solului, configuratia solului

Solul: formatiunea naturala cea mai recenta de la suprafata litosferei in care se desfasoara fara intrerupere procese biologice, fiind in permanenta sub actiunea materiei vii: microflora, flora, fauna, microfauna. El este reprezentat printr-o succesiune de strate (orizonturi) care s-au format si se formeaza in permanenta prin transformarea rocilor si materialelor organice, sub actiunea conjugata a factorilor fizici, chimici si biologici, in zona de contact a atmosferei cu litosfera.

Solul se intinde pe verticala de la suprafata uscatului si pana la roca dura sau materialul parental.

Grosimea sa poate varia de la cativa centimetri (in regiunile polare, pe varfurile inalte ale muntilor si deserturi) pana la mai multi metri (pe fundul vailor, in campii si in regiunile ecuatoriale).

Rezultand prin actiunea factorilor de mediu, solul este un corp natural care se formeaza si evolueaza la suprafata uscatului, prin dezagregarea si alterarea rocilor, sub actiunea organismelor (vegetale si animale) in diferite conditii de clima si relief.

Solul contine materie vie si in el se petrec procese specifice vietii (asimilatie-dezasimilatie, sinteza-descompunere, inmagazinare si eliberare de energie). In sol se retin si se acumuleaza elementele de nutritie sub forma de substante organice (mai ales sub forma de humus) care se elibereaza treptat, prin mineralizarea acestora. Avand o compozitie chimica complexa si fiind un corp poros, poate fi strabatut usor de radacinile plantelor, retine in el apa si aerul si reprezinta un adevarat rezervor de elemente nutritive. Toate acestea fac ca solul sa capete fata de roca “sterila” din care a provenit, o proprietate noua si anume fertilitatea.

Compozitia solului

Solul este alcatuit dintr-o: – faza solida (constituenti minerali si organici)

- faza lichida (solutia solului)

- faza gazoasa (aer si CO2).

Compozitia mineralogica a solului este in general foarte diversificata.

Va recomandam :
Info


Site