|
|
1) Zăcăminte de tip Cipru
Sunt constituite din corpuri masive peneconcordante de pirită, calcopirită şi blendă cantonate în bazalte cu texturi de pillow-lave aparţinând părţii superioare a unor secvenţe ofiolitice. Cadrul depoziţional este controlat de prezenţa unor izvoare fierbinţi în grabene axiale ale structurilor ofiolitice aflate în diferite contexte geotectonice majore (oceanic, arc insular, bazin retro-arc). Adesea zăcămintele de tip Cipru (pirită cupriferă) se asociază spaţial la scară regională cu zăcăminte vulcanogene de Fe (tip Lahn Dill).
Corpurile de minereu masiv sunt însoţite de o volbură subverticală subjacentă cu pirită, pirotin, subordonat calcopirită, blendă chiar Au şi Ag, cu textură brecioasă şi frecvente recimentări. Alteraţia este marcată de descompunerea feldspatului în culcuşul corpului masiv şi prezenţa cuarţului, cloritului, uneori illitului şi calcitului.
Localizarea zăcămintelor este controlată litologic de nivelul de pillow-lave şi/sau brecii bazaltice situate deasupra dykeurilor bazice şi tectonic de falii cu caracter local. Foarte rar sulfurile migrează în sedimentele ce acoperă stivele de pillow-lave.
Zăcăminte de referinţă se cunosc în complexul ofiolitic Troodos din insula Cipru, dar şi în ofiolitele din Turcia sau Arabia Saudită.
2) Zăcăminte tip Besshi (Kieslager)
Acest tip de zăcăminte se întâlnesc sub formă de corpuri subţiri concordante de pirită, calcopirită, şi pirotin dispuse în sedimente clastice, tufuri şi brecii mafice. Local se asociază cu şisturi negre şi jaspuri roşii. Cadrul depoziţional este favorizat de existenţa izvoarelor fierbinţi generate de vulcanismul bazaltic, minereul fin granular în care predomină pirita colomorfă şi framboidală fiind intersectat de corpuri discordante cu pirită, calcopirită, blendă, galenă şi calcit provenite din remobilizări.
Acest tip metalogenetic este întâlnit în domenii metamorfice, din această cauză cortegiul alteraţiilor este mai greu de recunoscut; sporadic se semnalează cloritizarea rocilor gazdă. Exemple caracteristice se cunosc în Japonia (Besshi) şi Alpii Orientali.
3) Zăcăminte tip Blackbird (Co-Cu) Citeste mai departe ... (439 words, estimare 1:45 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Zacaminte asociate rocilor bazice extrusive (bazalte) . Citeste mai departe.
- Filoane Au – Ag – Te
Filoane şi corpuri de brecii asociate rocilor alcaline – sienite, monzonite, diorite. Sunt asociate frecvent cu filoane polimetalice şi zăcăminte de tip hidrometasomatic. Se caracterizează printr-o mineralogie complexă, în special datorită telururilor – calverit, silvanit, hessit, coloradoit, petzit, altait etc. alături de care participă minerale comune: pirită, galenă, blendă, tetraedrit, stibin cu gangă de cuarţ cenuşiu, calcit, fluorină, barit, celestin, adular. Alteraţia dominantă este de tip propilitic cu aport deosebit în carbonaţi, iar perifilonian se remarcă faciesul filic. Silicifierea este atipică. Alterarea supergenă intensă a telururilor conduce la îmbogăţiri secundare în Au nativ.
Ex: Cripple Creek (Colorado, SUA).
- Filoane epitermale de cuarţ-alunit-aur (HS)
Filoane şi corpuri de brecii cu Au, pirită, enargit în zone cu alteraţii argilice (avansate) legate genetic de roci felsice – dacite, latite, riodacite, riolite. Asociate frecvent cu zăcăminte tip PC şi se caracterizează printr-o acumulare importantă de alunit. Filoanele şi breciile conţin Au nativ, enargit, pirită, sulfosăruri de Ag, calcopirită, blendă, bornit, telururi la care se adaugă (prin fenomene de oxidare hipogenă ulterioară) calcozin, covelin, luzonit iar în final S nativ. În zonele cu alteraţii hidrotermale de temperaturi ridicate, pe lângă asociaţia clasică reprezentată prin cuarţ+alunit, apar şi corindon, diaspor, andaluzit, zunyite.
Exemple: Goldfield şi Summitville (SUA), Iwato (Japonia).
- Filoane epitermale tip Creede
Filoane aurifere de tip cuarţ – adular (LS) asociate vulcanismului calc-alcalin sau bimodal. De regulă sunt controlate tectonic de sisteme de fracturi, asociate calderelor sau faliilor inelare (date de efectul punerii în loc a unor corpuri subvulcanice sau de formare a unor structuri breccia pipe de tip diatreme). Minereul constă din galenă, blendă, calcopirit, sulfosăruri de Cu, Ag, Au; pot să apară telururi, arsenopirit. Ganga este reprezentată prin cuarţ, clorit, calcit, rodocrozit, barit, siderit, ankerit, sericit, adular. Filoanele se remarcă prin texturile în benzi, colomorfe şi în geode. Se produc îmbogăţiri neobişnuite la intersecţiile structurilor filoniene, iar zonele de tip stockwek sunt foarte comune. Alteraţia potasică este pervasivă. Citeste mai departe ... (455 words, estimare 1:49 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Modele/tipuri de zăcăminte epitermale . Citeste mai departe.
Gitologia sau studiul zăcămintelor metalifere este o ramură a geologiei economice şi are ca scop investigarea condiţiilor de formare, legităţilor de distribuţie în timp şi spaţiu, sistematica şi modelarea acumulărilor metalifere. Dată fiind complexitatea obiectului de studiu şi relaţiile de interdependenţă cu domeniul petrografic, respectiv rocile generatoare şi/sau gazdă, a apărut un concept inovator şi totodată integrant cel de Petrometalogenie. Din această perspectivă, cuplul rocă gazdă – minereu este privită ca o entitate petrometalogenetică, idee susţinută de şcoala metalogenetică de la Cluj prin prof. I. Mârza.
Un zăcământ metalifer poate fi privit ca o acumulare sau anomalie a unui element sau a mai multor elemente în scoarţa terestră fiind dată de concentraţia acestora de mai multe zeci, sute sau mii de ori comparativ cu valoarea clark-ului. Zăcământul în sine este constituit din minereu (parte utilă) şi gangă (parte sterilă). Minereul sau corpul de minereu (ore body) reprezintă partea utilă a zăcământului ce se extrage în vederea valorificării sale. Un minereu poate fi monomineral (un singur mineral), cum sunt corpurile de magnetit (Fe) sau de cromit (Cr), sau polimineral (asociaţie de mai multe minerale), caz în care se pot extrage în condiţii de rentabilitate economică unul sau mai multe minerale, respectiv metale (Cu+Pb-Zn sau Au-Ag). Ganga reprezintă partea sterilă a zăcământului, respectiv componenta care nu prezintă importanţă economică dacă se ajunge la stadiul de exploatare. În limbaj minier sau din perspectiva calculelor de rezervă – sarcină definitorie geologului de explorare-exploatare, zăcământul reprezintă o porţiune geometrizată de rocă care se delimitează net de formaţiunile înconjurătoare. Trecerea de la corpul de minereu la rocile gazdă poate fi netă sau gradată.
Structura şi textura minereurilor
Structura minereului se referă la forma, mărimea, modul de întrepătrundere a granulelor minerale. Elementul de referinţă în cazul structurii este granula minerală.
Tipuri de structură: Citeste mai departe ... (493 words, estimare 1:58 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Zăcăminte metalifere . Citeste mai departe.
Intotdeauna zac. de petrol sau gaze sunt insotite de ape cu o mineralizare pronuntata cunoscute sub denumirea de ape de zacamant. Aceste ape sunt considerate fie primare, atunci cand au luat nastere concomitent cu formarea hidrocarburilor, fie secundare cand au suferit modificari ale chimismului initial prin amestec cu alte ape sau prin actiunea reducatoare a hidrocarburilor si a bacteriilor.
•Proprietati fizice – sunt in legatura cu natura lor primara sau sec, fiind influentate si de unele conditii de zacamant.
Culoarea apelor de zacamant este variata, fiind determinata de natura mineralelor dizolvate, de prezenta unor compusi coloidali, de substanta organica in suspensie sau de amestecul cu alte elemente. Culoarea caracteristica este brun roscat cu diferite nuante, data fiind de acizii naftenici. In prezenta acidului sulfurat este verzui, albastrui. Prin amestec cu alte ape culoarea devine mai deschisa, brun galbui.
Gustul – datorita continutului ridicat in NaCl, apele au un gust pronuntat sarat care poate deveni slab sarat in cazul amestecului cu ape dulci. Prezenta Na2SO4 peste 0,03% sau a MgSO4 peste 0,15% determina gustul amarui al apelor.
Miros – este conditionat de formarea emulsiilor cu petrol sau gaze, si de prezenta acizilor naftenici, caz in care apele de zacamant au un pronuntat miros de petrol. In prezenta S sau a H2S au un miros neplacut.
Temperatura – depinde de adancimea la care se afla zac.si este conditionata de gradientul goetermic. Cunoscand valorile gradientului in conditii locale, masurarea temp.permite stabilirea locului de afluenta in coloanele deteriorate ale sondei.
Densitatea – creste in raport direct cu concentratia si se exprima in grade Beaume sau in g/cm3.
Conductibilitatea electrica – pe masura cresterii concentratiei, apele de zacamant opun o rezistenta tot mai mica trecerii curentului electric. Valoarea scazuta a rezistivitatii apelor de zacamant in raport cu cea a petrolului face posibila in practica carotajului electric detectarea in sonde a stratelor acvifere si petroliere. Citeste mai departe ... (837 words, estimare 3:21 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Apele de zacamant . Citeste mai departe.
Migratia petrolului si gazului constituie o veriga f. imp,dar putin cunoscuta in ceea ce priveste formarea zac. de hidrocarburi. Spre deosebire de migratia primara care e cantitativa, cea secundara se desfasoara in roci permeabile si in zone fracturate. Acestea se combina -> proces continuu. Dupa formarea hidrocarburilor asistam la o perpetua redistribuire determinata de miscarile tectonice care activeaza migratia.
•Motorul si mecanismele migratiei secondare
Dinamica fizica – desi aceste migratii sec.sunt mai bine cunoscute decat migratia primara, iar drenajul campurilor petroliere aflate in productie reprezinta un teren de experienta, totusi mecanismele acestor deplasari raman ipotetice, existand o regula generala legata de zonele de presiune -> din zonele cu presiune ridicata spre zonele cu presiune scazuta.
Titeiul migreaza independent de acvifer pt.ca densitatea titeiului e diferita de cea a apei. Se presupune ca titeiul se deplaseaza sub forma de faza continua in roci permeabile umectate de apa. Deplasarea lenta a acviferului influenteaza migratia hidrocarburilor, gradientii hidraulici putand facilita sau impiedica fenomenele de acumulare in functie de caz. Migratiile sunt de asemenea in relatie cu caracteristicile petrochimice ale rocii rezervor, cu permeabilitatea rezervorului si in functie de presiunea de intrare in roca si de presiunile capilare. Migratiile sunt controlate si de arhitectura bazinului de sedimentare; ele urmeaza de regula istoria geologica a bazinului ce se manifesta prin accentuarea inclinarii stratului si prin variatia presiunilor ce insotesc miscarile de subsidenta sau de ridicare. Orica activitate tectonica isi va pune amprenta asupra fluxului de hidrocarburi, care mai este controlat si de mecanismul genezei si expulzarii altor hidrocarburi noi.
Dinamica chimica – migratiile hidrocarburilor sunt insotite si de o selectie chimica a comp. care este rezultatul unei retentii selective. Pe parcursul migratiei are loc o crestere a procentului de hidrocarbura nepolara, fenomen ce se produce gratie absorbtiei comp. primari pe interfata titei- apa. Datorita circulatiei gazelor vom avea o diminuare in hidrocarburi aromatice si rasini. Citeste mai departe ... (1266 words, estimare 5:04 mins timp de citire)
Acesta e doar o parte din Fluxul de hidrocarburi . Citeste mai departe.
|
|
Institutul de hidrologie gospodarire a apelor
XHTML 1.0 valid
Web design
Optimizare SEO
Privacy Policy
Sitemap
Foraje
English language OnDrill webpage
Comentarii recente :