• sa fie generala, simpla, daschisa pentru toate solurile care pot exista
• sa foloseasca pentru cat mai multe utilizari
• sa fie obiectiva si sa se sprijine pe caracteristici care sa nu faca obiectul unor opinii divergente
• sa fie naturala
• sa fie cat mai completa posibil

Clasificarile internationale actuale:

¨      clasificarea americana (“Soil taxonomy”) – Depart. Agriculturii din SUA

¨      clasificarea rusa

¨      clasificarea FAO-UNESCO

¨      Romania:

Þ    Gh.Munteanu-Murgoci (1911), majoritatea tipurilor genetice de sol cunoscute azi

Þ    1967 Soc. Nat. Rom. Stiinta Solului – grupare conform caracterului morfogenetic a profilului, expresie a tipului de procese dominante: 10 clase, 20 subclase, 41 tipuri, 82 subtipuri

Þ    1973 – solurile sunt denumite pe baza orizonturilor pedogenetice redefinite si ainsusirilor identificabile si masurabile pe teren (5 tipuri noi de sol)

Þ    2003 – “Sistemul Roman de atxonomie a Solurilor” – imbunatatit ca structura si nomenclatura, tinand seama de noile realizari pe plan mondial si experienta acumulata in stiinta solului.

FORMAREA SI ALCATUIREA PROFILULUI DE SOL

Profilul de sol constituie roca, mai mult sau mai putin masiva, initiala, care in timp, sub actiunea factorilor pedogenetici, a fost diferentiata intr-o serie de straturi numite orizonturi.

-          Fiecare orizont din profilul de sol se noteaza cu o litera mare, la care se adauga uneori si o litera mica, cu care se noteaza unele procese de intensitate mai mica, specifice acestor orizonturi.

-          Unele orizonturi se impart in suborizonturi. Fiecare suborizont se noteaza cu litera mare a orizontului respectiv si cu un indice, in cifre arabe, care arata succesiunea suborizonturilor de la suprafata in adancime. Este foarte importanta citirea, notarea si interpretarea corecta a orizonturilor de sol, pentru a se stabili cu exactitate stadiul si directia de evolutie, pentru a se aprecia corect gradul de fertilitate a solului respectiv.

-          Numarul, felul si succesiunea acestor orizonturi este caracteristic pentru fiecare tip de sol si reprezinta manifestarea concreta a coditiilor de solificare, materializata printr-o serie de procese (fizice, chimice, biologice, etc.) numite procese pedogenetice.

Procese care determina diferentierea in adancime a solului

Principalele procese gentice care au loc in solurile din Romania, specifice zonei temperate sunt:

-          bioacumularea ( A, O si T)

-          argilizarea (Bv)

-          argiloiluvierea (El, Ea si Bt)

-          podzolirea humico-feriiluviala (Es, Bhs si Bs)

-          gleizarea, pseudogleizarea (Go, Gr, W si w)

-          salinizarea, alcalizarea, etc. (sa, sc, na, ac)

ORIZONTURILE PEDOGENETICE

Intre procesul de pedogeneza si conditiile fizico-geografice exista o stransa interdependenta. In functie de durata si intensitatea cu care au actionat factorii de pedogeneza, in profilul de sol au loc anumite procese genetice. Prin predominarea repetata a anumitor procese genetice la anumite niveluri ale profilului de sol, in asa-numitele orizonturi se acumuleaza compusi specifici (minerali, organici, organo-minerali). Aceste orizonturi genetice sunt folosite pentru identificarea si diferentierea, din punct de vedere sistematic a solurilor.

ORIZONTURI COMUNE ALE PROFILULUI DE SOL

O = orizont format prin acumularea la suprafata solului (sau sub un orizont O) de material organic in curs de descompunere, in conditii de drenaj bun.

-       Ol – slab descompus (litiera proaspata)

-       Of – moderat descompus (O de fermentatie)

-       Oh – puternic descompus (O de humificare)

T = orizont format prin acumulare la suprafata solului de material in curs de descompunere, in conditii de drenaj slab:

-       Tf – slab descompus (fibric)

-       Th -  moderat descompus (hemic)

-       Ts -  puternic descompus (sapric)

A = Orizont mineral sau organo-mineral format in partea superioara a solului prin acumulare de materie organica humificata (humus): (sau sub un orizont O)

-       procese intense de alterare a materiei organice si a materialului mineral si o activitate microbiologica intensa

-       formarea unei cantitati mari de humus, uniform raspandita, descrescatoare in adancime

-       Am (molic) – inchis la culoare, structurat in agregate mici si medii, saturat, de peste 20-25 cm grosime.

-       Au (umbric) – inchis la culoare, structurat in agregate mici si medii, nesaturat, de peste 20-25 cm

-       Ao (ocric) – deschis la culoare (saturat si nesaturat) sau prea subtire pentru a fi molic sau umbric.

-       Ay (vertic) – nestructurat (compact) si dur in stare uscata, cand prezinta si crapaturi largi si adanci.

-       Ame (molic-eluvial) – am cu acumulari reziduale de cuart

-       Ap (arat) – strat arat (indiferent din orizontul din care provine)

-       Aţ (inţelenit) – strat de suprafata puternic intelenit (cu radacini de plante ierboase)

E = orizont mineral imbogatit in fractiunile de nisip si praf datorita eluvierii de argile, de oxizi de fier si aluminiu, de materie organica sau segregerii de oxizi de fier si mangan. Saracirea in argila se realizeaza prin deplasarea prin sol (orizontal/vertical) fie ca solutie, fie ca suspensie.

- mai sarac in materie organica, mai deschis la culoare

-       El (luvic) – slab sau moderat eluvionat de argila

-       Ea (albic) – intens aluvionat de argila si/sau cu intensa segregare de oxizi.

-       Es (spodic) – intens eluvionat de materie organica si oxizi.

B = orizont mineral sau organo-mineral situat sub un orizont A sau E, in care se constata o alterare a materialului parental insotita sau nu de o imbogatire in argila sau materie organica:

-       pierderea aproape in intregime a structurii initiale a rocilor

-       concentrarea iluviala de argila, substante amorfe din descompunerea materiei organice si compusi deAl cu sau fara fier

-       Bv (cambic) – cu culoare si-sau structura diferita de a materialului parental

-       Bt (argiloiluvial) – cu acumulare apreciabila de argila

-       Btna (natric sau solonetic) – cu acumulare de argila, structura columnara, consistenta tare si saturatie ridicata in Na.

-       Bs, Bh, Bhs (spodic) – cu acumularea apreciabila de sescvioxizi (Bs), d materie organica (Bh) sau ambele (Bhs).

-       By (vertic) – foarte compact, cu fete de alunecare si crapaturi latgi si adanci in stare uscata.

C = orizont mineral format din material neconsolidat, relativ neafectat de procesele de solificare; poate reprezenta sau nu materialul parental al orizonturilor supraiacente.(si material puternic alterat anterior formarii solului, pe care au evoluat solurile

-       situat la partea inferioara a profilului de sol

-       poate fi penetrat de radacini

Cn=necarbonatic

Ck=cu carbonati reziduali

Cca = orizont C cu acumulare de carbonati alcalino-pamantosi (C carbonato-iluvial)

Cpr = orizont C constuit din marne, marne argiloase sau argile marnoase (C pseudorendzinic)

R = orizont (strat) de roca consolidata-compacta continua (nu poate fi sapat); poate avea crapaturi. Aici se includ si straturile de pietris. Poate reprezenta sau nu roca parentala.

Rrz = orizont R constituit din calcare, dolomite si/sai gips sau din fragmente din asemenea roci, sau din roci metamorfice sau magmatice bazice si ultrabazice care prin alterare nu dau material amorf in complexul adsorbtiv.

ORIZONTURI DE HIDROMORFIE SAU DE SALINIZARE INTENSA (asociabile celor de mai sus)

G = orizont de glei (gleizarea=proces pedogenetic ce are loc in conditii de drenaj slab, avand ca rezultat reducerea fierului si altor elemente) fornmat in conditii de saturatie in apa provenita din stratul acvifer.

-       Go – de oxido-reducere, respectiv moderat-puternic gleizat

-       Gr – de reducere, respectiv puternic/complet gleizat

W = orizont de stagnoglei sau pseudoglei format in conditii de saturatie temporara cu apa in partea superioara a solului si care stagneaza pe un strat impermeabil sau greu permeabil

sa = orizont salic caracterizat prin acumulare intensa de saruri usor solubile

na = orizont alcalic sau natric caracterizat prin saturatie mare in Na schimbabil (pest 15%) in complexul coloidal.

ORIZONTURI DE TRANZITIE SI DE ASOCIERE

-       Orizonturi de tranzitie: prezinta o parte din caracterele orizontului supraiacent si o parte a celui subiacent catre care face tranzitia: A/C; A/B; A/G; A/R; A+R. B/D; EB; E+B; E/BW; B/C; B/R; B+R; BG; CG.

-        Orizonturi de asociere: sunt definite prin asocierea caracterelor a doua sau mai multor orizonturi: AW; Aw; Ay; Amsa; Aosc; Btysc; Bna; BW; Bw; Bty; Bvx.

CARACTERISTICI SUPLIMENTARE NOTATE PRIN SUFIXURI

k = prezenta carbonatilor

y = orizont vertic (orizont nestructurat, compact si dur in stare uscata; contractie si gonflare intensa la variatia umiditatii; fete de alunecare)

x = orizont de fragipan (densitate aparenta mare, consistenta dura, friabil)

e = acumulare reziduala de cuart (caracter slab luvic)

g = gleizare slba

w = pseudogleizare slaba-puternica

sc = salinizare slaba-puternica

ac = alcalizare slaba-moderata

l = caracter lamelar (orizontul B din benzi cu material mai fin decat restul masei)

m = caracter melanic ( orizontul Bt cu un suborizont mai inchis, care contrasteaza cu orizonturile adiacente)

f = orizont pedogenetic ingropat

Orizontul desfundat de peste 50 cm grosime, intens deranjat si amestecat “In situ” se noteaza cu litera D