Doggerul

Doggerul

-dominant carbonatic

-in Hagimas – transgresiv (L.Rosu); roci cu Bositrabuchi, Opelia fusca, Parkinsonia parkinsoni, Hibolites (indicative pentru Bajocian-Batonian).

-in Rarau (V.Tatarca, Culmea Tarnitei) – depozite carbonatice cu belemniti, amoniti si brachiopode

-in Persani apar in special in calcare oolitice (present Amenianul).

-intrerupere in sedimentare, in care sunt prezente depozite caloviene

Calovian – Oxfordianul

-caracter transgresiv

-caracteristica data de depozitele cu radiolari divers colorate

-acestea apar I sinclinalul Haghimas, pe flancul vestiv, iar in Rarau pe valea Tatarca, in apropiere de Pojorata sau in culmea Tarnitei.

-in Persani Calovianul implica gresii cuartitice, calcare detritice cu echinide, gastropode si amoniti.

Malmul

-dominant calcaros

-depozite Kimerigiene si Titoniene

-Kimerigianul implica roci cu numeroase forme de Aptichus si amoniti in care domina Filoceratidele (formatiunea cu Achanticum, bine deschisa in versantul vestic al masivului Ghilcos).

Titonian / Neocomianul

-carbonatic cu unele accidente silicioase, + brecii, gresii (formatiunea de Lunca) ; aceasta apare transgresiv / discordant  peste termenii mai vechi. Stratotipul se gaseste pe Valea Trotusului (Lunca de Sus, Creasta Damucului – Haghimas, Gura Sadovei – Rarau).

-continutul fosil : Piretinide (test lorica), belemniti (Duvalia), amoniti si aptichusi, indicative pentru Titonian / Neocomian.

Jurasicul terminal

-nu apare in Persani

-incepe sa aiba caractere de flis

-Formatiunea de Clifele, de Pojjorata, de Comana sau de Stejaru.

-flisuri loc. la limita Jurasic / Cretacic, alimentate cu materiale provenite din arii surse localizate inspre E.

Cretacicul

-peste stratele de Lunca, datorita miscarii precursoare ale tectogenezei apar faciesuri de viltflis.

Hauterivianul

-caracterul transgresiv

-se depune deasupra metamorficului

-litologie variata, cu roci detritice

-in Sinclinalul Rarau, aceste gresii si conglomerate peste stratele de Lunca = gresii si conglomeratele de Muncelu, care inspre S trec in depozite de flis.

-in Sinclinalul Haghimas sist. este asemanatoare.

-conglomerate de Chicera, care inspre S trec intr-un flis calcaros-grezos

Barremian – Aptian

-formeaza umplutura sinclinaleor marginale; facies de flis cu trecere la viltflis; prezinta olistolite, cu litologie foarte variata.

-varsta viltflisului – amoniti (Neohibolites) sau foraminifere mari (paleorbitolina).

-viltflisul este prezent si in Persani (matrice argiloasa in care sunt prinse exolistolite

Alovianul

-include depozite de flis care reprezinta stingerea viltflisului precedent ; treptat trec la aspectul unei cuverturi post-tectonice, asadar depozite alcatuite din ritmuri de gresii cu hieroglife, argile, gresii silicioase (Rarau, Zona Izvorul Alb, Haghimas –Zona axiala dintre Bistricioara si V. trotusului).

-in Persani  albianul este diferit ; apare in facies predominant conglomeratic, cu pana peste 1000m grosime

Panza Sub- Bucovinica

-se poate observa in special pe flancul estic al sinclinalului marginal, in aria Rodna –Mestecanis, unde apar la zi de sub fruntea panzei precedente

-in rest, se mai cunoaste din ferestre tectonice (Valea Putnei, Tomesti) sau din unele semiferestre (Delnita).

-metamorfitele apartin seriei de Bretila, unor echivalente ale seriilor de Rebra si Tulghes (complex de Vaser) i serie de Tibau (Devonian – Carbonifera, calcaroasa, slab metamorfozata, dispusa discordant peste seria de Rebra si Tulghes)

-sedimentul este subtire, cu succesiuni intrerupte de dese discordante

Permianul

-foarte problematic, detritic, care apare in M. Maramuresului, si care etse insufficient documentat

Triasic inferior

-detritic

Triasic mediu

-cu calcare negre si albe

-Anisianul superior si Ladinianul nu sunt cunoascute din aceasta panza

-Triasicul terminal lipseste

Titonian/Neocomian

-apare sigur, iar dupa unele pareri ar exista si depozite Jurasice inferioare si medii, asadar Liasice si Doggeriene, care apar in petece rabotaj – cele de la Gura Damucului sau Lefele

Sandulescu

-panza sub-bucovinica ar fi functionat ca si o zona mai inaltata, care reprezinta un asa numit rid intrabazinal sau zona de « haut-front » => arie sursa pentru flis

Panzele infrabucovinice

-sunt mult mai putin cunoscute

-din unele ferestre tectonice (Rusaia, Rodna, Viseu) sau ca petece de rabotaj in fruntea panzelor Bucovinica si sub-bucovinica

-sedimentarul este dispus peste metamorfite foarte neuniforme, care revin Seriei de Bretila, acoperita de epimetamorfitele Paleozoic inferioare de Rusaia si Repedea, sau de cele Devonian – Carbonifere, care intra in seria de Cimpoiasa.

-sedimentarul incee cu Permianul, caruia i-ar reveni o brecie foarte caracteristica cu elemente de granite prinse in ea (Breacia de Haghimas), sau prin conglomerate si gresii rosii, cu caracter polimictic ; o exceptie apare in Muntii Maramursului, unde vom gasi filite rosii si verzi, care sunt echivalente la formatiunile de Rozis din Ucraina

-Triasicul apare discontinuu, in special in zona Maramures, apoi in zona Bistriei sis pre Tara Barsei

-Triasicul inferior este detritic; exista o lacuna de sedimentare

-Triasicul mediu – carbonatic cu calcare si dolomite

-caracteristic bituminos care nu se regasteste la celelalte panze (bucovinica si sub-buconvinica)

-apare la Stanisoara,Oleanca, Petriceaua

-in fereastra tectonica de la Pentaia, in Triasic mai apar si o serie de manifestari magmatice, precum si silluri de andezite sau bazalte.

Jurasicul –include in Muntii Maramuresului un Liasic

-este foarte problematic, cu sisturi argiloase, grafitoase si sisturi cu clorit => depozite metamorfice de presiune

Jurasic mediu –calcare cenusii, stratificate, in zona Iacobeni

-discordante peste triasic

Jurasic terminal

-calcaros-argilos, cu stratificare in placi, care revine titonianului.

D.p.d.v. tectonic, in cadrul acestei panze au fost preluate structuri vechi prealpine, precum panzele de Rebra, de Pietrosul Bistritei, Tulghes, sau Rarau, ultima acoperindu-le pe celelalte si fiind si cea mai clara.

-la nivelul panzelor alpine

-  panza Bucovinica implica 3 digitatii frontale, digitatiile de Sadova, Tarnita si Varghis

-panza Sub – Bucovinica este o panza constanta, cu un corp unitar, din care s-au dezvoltat o serie de petece de acoperire care apare in cadrul unor petece tectonice

-Panzele infrabucovinice sunt putin cunoscute, dificil de corelat, intre diversele ferestre in care ele apar.

-toate panzele sunt panze epigliptice, fapt care explica abundenta petecelor de rabotaj prezente in fruntea panzelor care se suprapun

-punerea in loc a panzelor s-a realizat in intervalul Barremian – Aptian, efectele sariajelor stingandu-se la inceputul Albianului.

Magmatitele

-complexul alcalin magmatic de la Ditrau

-loc Jolotca, Ditrau, Ghiorgheni, si Haghota

-apare in vestul muntilor Gurghiu, la vest de Haghimas, fiind acoperit in buna parte de formatiunile molasice plio-pleistocene, din bazinul Ghiorgheni.

-o alta parte este mascata de acoperirea piroclastelor andezitice si curgerile de lave ale lantului vulcanitelor neogene.

-Valea Jolotca

-Valea Ditrau

-masivul apare intrus in Panza Bucovinica, retezand diferitele panze prealpine care apar la nivelul acesteia, metamorfozandu-le la contact, astfel incat putem distinge pe de o parte o aureola termica proximala cu biotit, cordierite, andaluzit, corindon si spineli sip e de alta parte o aureola distala, in care apar sisturi patate.

-cele doua aureole = 2 km grosime

-masivul de la Ditrau nu intrude panzele subdiacente –cele bucovinice ;

-litologic, masivul se caracterizeaza printr-o diversitate mare a tipurilor de roci, intr-o dispunere concentrica a lor, dinspre margini spre centrul masivului.

-petrografic – roci care merg de la ultrabazite pana la roci alcaline (sub-suprasolicitat in Si) cu texturi masive sau orientate.

-in literatura se gasesc diferite modele pentru punerea in loc a masivului de la Ditrau, care merg de la faze monofazice la faze polifazice sau chiar orogeneza si metasomatica.

-la marginea masivului se gasesc se gasesc roci granitice, urmate apoi de Sienite foliate si complexe de roci dioritice care apar indeosebi inspre centru.

-marginea este formata din sienite nefelinice, care uneori sunt alterate hidrotermal intens

-sienitele nefelinice sunt strabatu-te de dyke-uri de tinguaite sau venule de sodalite

-complexele dioritice sunt la randul lor srabatute de dyke-uri cu lampofire

-Strehaism si Hunsinker au studiat acest masiv ; au stabilit urmatoarea esalonare a proceselor :

1) intruziunile magmelor gabbroice si dioritice

2) intruziunile magmelor sienitice si geneza elementelor granitice prin procese de asimilare a unor roci bogate in Siliciu

3) topituri nefelinice sia unor aporturi bogate in CO2, responsabile pentru modificari metasomatice aparute indeosebi in complexele dioritice

4) punerea in loc a aplitelor si pegmatitelor sienit – nefelinice si lampofirelor

-varsta masivului – intens dezbatuta, cu modele din Triasic pana in Cretacic.

-ultimele datari indica  aproximativ 230 mil ani (Ladinian).

-interpretari moderne sustin o evolutie a punerii in loc de foarte scurta durata (intraladianiana), care practic contrazice scenariile unei depuneri etapizate care ar fi putut fi implicat o serie de evenimente separate intre ele de intervale largi de timp (Pana, 2000)

-Dacidele mediane incaleca inspre est structurile invecinate (dacidele externe)

Dacidele externe

-nu se gasesc metamorfite la nivelul lor, deoarece sunt formate pe un fund oceanic.

-cicatricea nr 2 (exterioara dacidelor mediane)

-in cadrul dacidelor externe se intalnesc cateva panze

1) Panza flisului negru

2) Panza de Ceahlau

3) Panza de Bobu

-echivalentul acestora in carpatii sudici este reprezentat de Panza de Severin => mai apar si sub denumirea de Severinide

1)      Panza flisului negru

-bine deschisa in Muntii Maramuresului, in Bazinul Vaii Vaserului, in cadrul unor ferestre tectonice

-este incalecata pe de o parte de dacidele mediane (la V) iar la randul ei incaleca peste Panza de Ceahlau

-trasatura caracteritica o reprezinta dezvoltarea unui complex bazic, numit complexul ofiolitic, situat la partea inferioara a solzilor care o deformeaza, solzi care se suprapun dinspre S-SV spre N-NE.

-acest complex basic este acoperit de flisul negru (flis + roci mixte) cu varste cuprinse intre Jurasic terminal si Cretacic inferior.

-ofiolitele apar sub forma unor curgeri bazaltice, cu aspect de pillow-lave, la care se adauga tufuri bazice si o retea de dyke-uri de dolerite.

-in acest complex ofiolitic mai apar alternante repetate de bazalte in forma de tufuri sau bazalte spinitizate halmiolitice, care alterneaza cu calcare fine si sisturi argiloase, dupa care se trece la calcare cu elemente de magmatite remaniate, gresii micacee, fragmente de sisturi cristaline (remaniate), care urmarite lateral se transforma in calcsisturi si sisturi cloritoase => metamorfite de subductie de Presiune destul de ridicata, si care alcatuiesc o formatiune numita Formatiunea de Vartop (Malm Inferior).

Curs Nr 7

23.11.2006

-Continuare-

Complexul Negru

Depozite kimerigiene – fereastra Stevioara

-depozite calcaroase

-formatiunea grezoasa  = formatiunea de Obnuj ; in zonele de la Mihailac si Raca trece in fliul negru propriu-zis

Titonian/Neocomian

-abundenta matrialului organic

-inglobeaza si o serie de olistolite in care se recunosc :

-gresii permiene

-cuartite werfeniene

-calcare si dolomite triasice

-roci bazice

=> aria sursa de alimentare pentru materialul sedimentar inglobat provine din marginea vestica (complexul bucovinid)

-pe langa acestea au mai fost antrenate in bazin si materiale cuprinse in ridicarile intrabazinale.

-peste flisul negru se dispune flisul de Vinderelu, care incheie succesiunea (este un flis ternar, cu alternante ritmice de microconglomerate, gresii, sisturi argiloase cenusii).

-in interiorul acestui flis de Vinederelu se gaseste un reper foarte caracteristic – brecia de Vinderelu ; are elemente de calacre Triasice aplatizate, calcare kimerigiene remaniate din baza flisului negru ; varsta acestui flis si a breciilor : Barremian – Aptian

-paleogeografic , flisul negru apare in Muntii Maramuresului, si reprezinta unitatea cea mai apropiata de Bucovinide : aporturile din bazinul de sedimentare au osit in special dinspre vest.

-bazinul a evoluat dstul de neuniform => existenta unor etape de exondare si in zonele de centru au funtionat cordiliere cu tendinte de ridicare => alimentarea cu aporturi intrabazinale a flisurilor in discutie

-in zonele interne ale bazinului flisul este mai fin, in comparatie cu ariile marginale.

-intregul complex a fost fragmentat in mai multi solzi, dintre care unii dintre ei pastreaza si planseul ofiolitic, in vreme ce alti doi dintre ei nu pastreaza decat succesiunea sedimentara care incepe cu calcarele kimerigiene => avem de-a face cu procese de decolaj

-panza isi incheie succesiunea sedimen tara la nivelul aptianului.

-a fost sariata in timpul tectogenezelor mezocretacice, fiind antrenata in fruntea panzelor bucovinice si in buna parte erodata inainte ca sariajul acestora sa se fi incheiat => sariaj contemporan cu cel al panzelor Infrabucovinice.

2)      Panza de Baraolt

Se individualizeaza in partea sudica a orientalilor

-se urmareste in muntii Baraolt, la exteriorul Bucovinidelor; mai apare si la vest de sfantul Gheorghe.

-in aceasta panza se remarca absenta rocilor mafice si existenta unui flis care are caractere oarecum diferite fata de ceea ce de cunoaste din Panza de Ceahlau => flis de Baraolt, in care se gasesc termenii :

-flis argilos –carbonatic – calacaros in baza ; conglomerat cu galeti metamorfici.

-flis marno-calcaros

-marno-calcare si conglomerate cu elemente provenite din Bucovinide

-varsta acestor secvente este Neocomiana.

-se trece la un flis mai haotic, caracterizat prin fenomene foarte frecvente de slumping-uri, care se termina prin curgeri massive (barremian-aptian).

-d.p.d.v. tectonic, panza e pusa in loc in tectogeneza mezocretacica

3)      Panza de Ceahlau

-de la granita cu Ucraina pan ape valea Ialomitei

-limita vestica corespunde cu incalecarea pe care o suporta din directia flisului Negru si al Baraoltului ; incalecarea cea mai evidenta este din partea Bucovinidelor.

-aceasta linie de inaclecare se numeste linia de incalecare central carpatica

-limita externa este tot de natura tectonica, ea incalecand inspre E moldavidele => linia lutul rosu

-panza aceasta este dominata de depozite flisoide Titonian – Cretacic superioare.

-Arenitele din compozitia flisurilor au un pronuntat caracter polimictic ; litoclastele indica atat metamorfite cat si roci sedimentare sau provenite din eruptivul bazic.

-existenta unui rid in interiorul trogului, in care s-au acumulat sedimentele Panzei de Ceahlau au dus la aparitia unor bazine in care conditiile de sedimentare erau diferite, si care au generat faciesuri izocrone heteropice (diferite).

-succesiunile sunt mai groase in fostele zone mai adanci si mai subtiri si cu tendinte de efilare in zonele mai ridicate ale bazinului.

-rupturi si dezlipiri de crusta = > solzi incalecati in care se observa diferente faciesale foarte mari in special in intervalul Barremian – Aptian

-absenta unei baze ofiolitice clare care probabil fie nu a fost antrenata, fie a fost laminata pe parcursul tectogenezelor

-materialul flisurilor este dominant terigen, la care se adauga elemente de magmatite bazice, fapt ce confera si caracterul polimictic al arenitelor.

-in interiorul acestei panze se pot distinge cativa solzi :

-solzul Ciuc

-solzul Dratocea-Durau

-Comarnic-Ticos

-Bodoc

-Bobu

-Digitatiile cu cele mai groase succesiuni litostratigrafice sunt cele din Bratocea-Durau si din Badoc.

-O succesiune litostratigrafica mai simplificata :

-baza este foarte uniforma, si incepe cu o formatiune extrem de caracteristica : formatiunea de Sinaia

=> cel mai vechi flis din Carpati

-alternanta unor pachete de gresii calcaroase cu pelite, care dezvolta apoi si o serie de separatii de calcit alb, care insa sunt extraordinar de cutate => fenomene de slumping, care au dus la formarea unor cute intraformationale.

-grosimea atinge 2500m

-baza acestor strate este carbonatica ; dine a sunt semnalate forme de Calpionella, Crasicolaria, Timpinopsela, care indica Titonianul terminal – Valangianul

-partea mediana este mai grezoasa cu intercalatii de argile negricioase, cu forme de lamelaptichus.

-topul are proportii egale de gresii si sisturi argiloase

-Titonian – Neocomian

-indeosebi in partea ei bazala, in valea Prahovei, la Azuga, a fost semnalat un facies in care apar sisturi rosiatice si bazalte spilitizate, care poarta denumirea de formatiunea de Azuga, ; dovedesc caracterul de fund oceanic existent in subasmentul formatiunii de Sinaia.

-elemente din formatiunea de Azuga au fost remaniate si in interiorul flisului de Sinaia propriu-zis.

-in intervalul Barremian – Aptian se intalnesc varietati de facies extrem de importante

-in zona muntilor Baiului urmeaza o stiva dominant marno-calcaroasa, descrise sub denumirea de stratele de Comarnic.

-in acestea s-au intalnit fosile: Neohibolites, Macrosafites, Barremites difficile, diferite forme de Paleorbitolina => Barremian – Aptian

-la vest de valea Prahovei aceste strate continua pana in valea Ialomitei

-echivalent al lor si in Panza de Severin

-deasupra stratelor de Comarnic urmeaza un flis grezos-marnos, care prezinta culoare ruginie a depozitelor ; varsta Aptian superior.

-se mai numeste si flisul de Piscu cu Brazi.

-Barremian – Aptianul trece inspre nord intr-un flis dominant grezos care poate fi bine observat in Muntii Ciuc – stratele de Bistra.

-gresii turbiditice, depuse in bancuri groase de cativa metri

-partea superioara a succesiunii devine mai argiloasa si poarta denumirea de stratele de Bapsa – Fauna cu forme de Amoniti, cu genurile Dufrenia sau Anahoplites, care indica Aptianul superior.

-Aptian

-in Muntii Bodoc apare un facies de tranzitie in acre se remarca ritmicitati pronuntate si chiar dezvoltarea unor faciesuri bituminoase, adica ceea ce s-a descris drept flisul de San Martin ; varsta este dovedita de forme de Barremites sau de Leptoceras.

-in solzul de Badoc, care afloreaza in zona Maramureseana, acestor varste ii corespund depozite grezoase, cu tendinte de aparitie a unor gresii curbicorticale, la care se adauga conglomerate si gresii masive : formatiunea de Corbu.

-Albianul este format din depozite grezoase si conglomeratice ; canglomeratele au fost descrise ca si « conglomeratele de Ceahlau – Zaganu »

-clastele conglomeratelor sunt formate din metamorfite (gnaise oculare, gnaise granitice, cuartite, etc) la care se adauga calcare de tipul Urgonian si Stranberg ; varsta albiana este data de amonitii Colombiceras.

-in Muntii Bobu, partea superioara a conglomeratelor a fost inlocuita de un flis grezos, numit flisul de Bobu, care se termina cu o secventa de flis curbi-cortical, fauna : Neohibolites, Puzosia, Hamites, Inoceras concentricus.

-odata cu Vraconianul se intaneste o noua secventa : marno-gresii care local trec in faciesuri mai grosiere, cunoscute sub denumirea de stratele de Dumbravioara.

-pot fi urmarite din Valea Buzaului pana in valea Ialomitei, si contin forme de Ancelina => stratele cu Anceline

-Cenomanian in facies de flis, cu secvente conglomeratice ; se cunoaste o fauna cu Manheliceras, Neohibolites, Rotalipore (Rotalipora openinica) ; formatiunea de Teliu.

-Turonian- Coniacianul este reprezentat prin stratele de Valea Dobarlaului, care apare sub forma de flis in care apar inocerami, precum Inoceramus labiaus, rotalipore (Rotalipora turonica, Rotalipora cushmani), globotruncane (Globotruncana laparenti).

-pricipala faza de cutare a Panzei de Ceahlau este intraturoniana, asadar este tectogeneza laramica timpurie, cand s-a produs sariajul acestei panze.

-tot ceea ce se gaseste peste depozitele Coniaciene nu semnifica altceva decat cuvertura post-tectonica a panzei.

-se intalnesc in aceasta cuvertura :

-stratele cu echinoizi, Santonian – Campaniene

-forme de Micraster rostratum, Conului conicus.

-strate de Gura Beliei, care au o semnificatie importanta deoarece in interiorul ei se gaseste limita Cretacic-Teriar => Maastrichtian – Paleocen

-culoare rosie intensa a argilelor care o compun

-bogatia foarte mare de pirit sedimentary

-resturi de Bellemnitella hoefferi (ultimii belemniti)

-Globotruncane

-lucrari : Jana Ion, Mihaela Melinte.

-se trece la un flis eocen, flisul de Sotrila ; grezos – sistos, in care exista si un pachet de marne (Marnele de Crevedia) ; mai exista si stratele de Valea Caselor, oligocene, in care sedimentarea de schimba si vom gasi menilite negre, sisturi disodilice => roci potential marne de hidrocarburi

-panza de Ceahlau s-a format in urma inchiderii riftului dacidelor externe, inchiderea realizandu-se prin subductia in faza laramica timpurie cand s-au format si unii solzi. O parte din acestia s-au format chiar de la nivelul cordilierelor. Nu toti prezinta continuitate, in psecial cei estici pot sa dispara sub cei vestici care i-au depasit.

-dupa tectogeneza laramica, intreaga zona a suferit o serie de modificari pe parcursul tectogenezelor mai noi care au afectat structura moldavidelor.

Moldavidele

-flisul Paleogen al Moldovei

-exista si structuri cretacice importante

= structurile cuprin se intre incalecarea panzei de ceahlau si platforma moldoveneasca.

-panzele s-au format intr-un cu evolutie diferita in timp, practic zona vestica a generat asa numitele moldavide cretacice :

-panza de Teleajan, Macla si Audia

-segmentul estic a avut o evolutie contiua in timp, din Cretacic superior pana in Neogen

-ultimele sunt reprezentate de : Panza de Tarcau, de Vrancea si Subcarpatica

-ca si caractere generale :

-toate aceste panze s-au definitivat in urma tectogenezelor Miocene, la 18, 15, 12 mil de ani ; toate sunt panze de cuvertura, lipsite de subasment metamorfic.

-sunt dominate de depozite de flis si doar in mod secundar de depozite de molasa

-doar cea subcarpatica este diferita, in ea predominand molasa

-pot fi ata monofaciale cat si polifaciale, principalele variatii fiind mai mult in plan transversal decat longitudial.

-Toate sunt inaclecate dinspre vest inspre est, in baza edificiului gasidu-se panza subcarpatica, care la randul ei incaleca platfoma moldoveneasca.

-fiecare din aceste panze este rupta dintr-o serie de solzi ; in unele situatii imbricarea acestora este foarte avansata.