Despre foraje :

Puturi forate
Foraje de mediu
Forari fantani
Denisipari foraje
Utilaje foraj puturi
Pompe de caldura geotermale
Piloti forati
Foraje puturi
Apa potabila
Micropiloti
Pompe caldura
Piezometre
Avize de Gospodarirea apelor
Epuismente
Deznisipare foraj
Studii hidrogeologice

4 sfaturi pentru exploatarea / intretinerea unui put forat ( foraj de alimentare cu apa)

Plecand de la o intrebare de pe forumul Softpedia, va prezint mai jos cateva sfaturi pentru exploatarea unui foraj de alimentare cu apa. Prin respectarea lor veti apela la intervale foarte mari (10-50 ani) de timp la operatiuni gen desnisipare, schimbare pompa, decolmatare, periere filtre, etc.

1. Imediat dupa predarea / preluarea forajului de la executant: Pompati cat mai multa apa (debitul maxim din fisa forajului) o perioada cat mai lunga de timp.

pompa submersibila in foraj 300x220 4 sfaturi pentru exploatarea / intretinerea unui put forat ( foraj de alimentare cu apa)

Pompe submersibile in foraje

  • De ce? Acviferul curge – in pamant – intr-o anumita directie. Acest lucru inseamna ca in forajul d-voastra (chiar si cand sta) are loc un transport de apa. Filtrele forajului (fantele taiate in plastic) au o anumita latime (noi recomandam absolut oriunde 0,7 mm) f-ctie de care se introduce un anumit sort de pietris (uzual 1-3 mm sau 2-4 mm f-ctie de granulometria nisipului din acvifer). Dar, in nisipul acvifer exista si o fractie sub 2 sau sub 1 mm care va putea circula prin filtrul de pietris, chiar si cuartos. Aceast transport / circulatie de particule fine prin foraj va duce la depunere / decantare si chiar cimentare a lui, si, e foarte posibil / probabil ca in cateva saptamani / luni sa fie forajul plin (pana la nivelul acviferului) cu astfel de nisip, filtrele fiind blocate.
  • Cu ce debit? Cu debitul maxim calculat / masurat de executant. Pe baza informatiilor de la desnisiparea cu aer (pompa mamuth)  dar si pe baza masuratorilor de la punerea in productie cu submersibile se determina debitul maxim al forajului. Ca si idee, el se determina in 2 feluri – la aparitia unei veniri masive de nisip la crestere treptata de debit, semn ca s-a trecut la curgere turbulenta – aici trebuie tinut cont si de denivelarea in foraj, sau la scaderea lenta, treptata a nivelului dinamic la debit constant, semn ca se pompeaza “la epuisment”.
  • Cat timp? Cea mai grea intrebare. Depinde de atat de multi factori – de latimea fantelor, de suprafata activa a filtrelor forajului, de granulatia si tipul margaritarului, de diametrul de sapare si de cel de tubare, de modul de executie a desnisiparii si mai ales a punerii in productie, de granulometria  / granulatia stratului acvifer, etc. Vestea buna e ca nu exista prea mult. Oricat de mult e binevenit, va faceti un bine. De ex 2 saptamani. Dar, sunt convins ca in 99,99% din cazuri si 1 saptamana e suficient. In cele mai multe cazuri e suficient si 2 zile. Pomparile le recomand sa fie cu cateva (2-3) intreruperi zilnice a 1-2 ore fiecare. Nu e gresit nici daca se opresc noaptea.
  • Concluzia – Dupa ce ati facut aceste pompari, intre pietrisul cuartos si strat se face natural un filtru invers, din particulele acfiverului care va filtra particulele fine  si f fine. Acest filtru va bloca transportul acestora prin forajul proaspat executat, si, in felul acesta veti putea lasa un foraj sa stea oprit / neexploatat saptamani /luni sau chiar ani fara sa va treziti cu el nisipat / cimentat.
2. Proiectati / executati sistemul / instalatia de alimentare cu apa in asa fel incat sa minimizati numarul de cicluri pornire / oprire ale pompei submersibile  (sau hidroforului).
  • De ce? Garantia pompei d-voastra este data in cicluri pornire /oprire, si NU in ore de functionare. La fiecare oprire de pompa, minuscula cantitate invizibila de particule in suspensie din foraj se decanteaza si se depune in decantor. Dupa ce se va umple decantorul, acestea vor obtura filtrele treptat, si intr-o perioada foarte scurta  (crestere exponentiala) forajul nu va mai avea apa .
  • Ce debit sa aiba pompa?  Nu e necesar / obligatoriu sa echipati un foraj care poate furniza 4 l/s (de exemplu) cu o pompa de 4 l/s. Pentru nevoile d-voastra casnice e suficient si 0,5 l cu un vas de expansiune mai marisor.  Va recomandam sa folositi o pompa care sa va asigure necesarul / confortul d-voastra dorit, si nu una mai mare. Astfel pompa va avea porniri mai rare si de durata mai lunga, protejati in felul acesta si pompa, si forajul, si instalatia d-voastra electrica.
  • Nu recomandam in nici o situatie ca numarul de cicluri zilnice sa fie > 20. Ideal e sa fie de 3..4.
3. Folositi o pompa cu diametrul cat mai apropiat de cel al tubulaturii forajului.
  • Desi corect era, plecand de la debitul necesar (estimat a se obtine din acvifer) sa se aleaga diametrul viitoarei pompe, si de acolo diametrul de tubare, se intampla des ca acest diametru sa fie mai mare decat necesar. Producatorii pompelor recomanda montarea in foraje cu diametrul cat mai apropiat de cel al pompei. Si asta pentru ca apa sa aiba o viteza de circulatie in jurul pompei / motorului mare si sa poata sigura o racire corespunzatoare. Daca va aflati in aceasta situatie aflati ca ati platit un pret prea mare pentru un foraj (diametru) nenecesar. Iar acum probabil va va trebui o pompa mai scumpa decat va era necesar.
4. Folositi un furtun de refulare la pompa submersibila de diametru corespunzator debitului.
  • Producatorii nu pot modifica marimea pompelor (carcaselor) pentru fiecare debit. Si de aceea prevad pompa cu un diametru de refulare care sa poata transporta / pompa debitul maxim al gamei. De cele mai multe ori d-voastra nu aveti nevoie de acest diametru.
  • Ce diametru am nevoie la furtunul de refulare? Pana la 1 l/s va recomandam Ø 25 mm. Intre 1 si 4 l/s va recomandam 32 mm. Peste 4 l/s va recomandam 40 sau 50 mm.
  • E rau daca folosesc un furtun / diametru mai mare?  DA. Nu pentru ca e mai scump si mai greu si va fi mai greu de scos afara vreodata. Ci din cauza ca viteza ascensionala a apei in furtun scade odata cu cresterea diametrului. Si e posibil ca anumite particule sa nu poata fi “ridicate” la suprafata de aceasta viteza a apei, aceste particule se vor aduna continuu deasupra pompei si la un moment dat va bloca refularea.
  • Ce se intampla daca un un furtun mai subtire?  Nimic grav. Se va reduce debitul pompei si veti “arunca” cu o parte din energia electrica consumata pe fereastra. Dar nu va avea de suferit nici pompa si nici forajul.
OBS 1 : Natura noastra (cred ca doar a romanilor – probabil ni se trage de la betoanele Ceausestilor) e sa facem adancimi cat mai mari, diametre cat mai mari, pompe / debite cat mai mari / coloane de refulare cat mai mari, asa, ca sa fie ….. . Sper / cred ca criza a rezolvat cel putin partial aceasta meteahna, si ne vom invata si noi sa facem ce trebuie, atat cat trebuie, si mai ales, cum trebuie.
OBS 2 : De ce recomandam diametrul fantelor 0,7 mm?  E diametrul ideal pentru pietrisul cuartos 1-3 mm si asigura u suprafata activa suficienta si pentru 2-4 mm (debite mari si f mari).
     Se pot face fante si de 0,5, chiar de 0,3 si chiar 0,1 mm si exista (nu in Romania) si pietris cuartos cu granulatie < 1 mm (noi am folosit asa ceva la un proiect special). Dar se reduce suprafata activa a filtrelor, apare fenomenul tensiunii superficiale in fante si de multe ori, debitul poate scadea dramatic (de cateva ori).
     Se pot face fante de 1mm, sau chiar mai mari. Sunt multe acvifere in Romania care se pot filtra si cu sort 3-7 mm sau 4-8 mm si deci nu se pune problema de nisip fin. Din experienta, am obtinut debite gigantice prin fante de 0,7 mm. Si deci consideram din motive economice, de rotatie a stocurilor, de marime a stocurilor, ca e suficienta latimea fantelor de 0,7 mm.
Daca aveti intrebari / neclaritati / observatii le asteptam email sau prin comentarii.

 

Sarbatori fericite si La multi ani 2013 !

Va multumim tuturor (clienti, furnizori, parteneri, concurenti) pentru increderea acordata si pentru colaborarea din 2012.

logo ondrill patrat 300x300 Sarbatori fericite si La multi ani 2013 !

Prilejul de a fi mai buni ni se ofera in fiecare zi a anului insa Craciunul este un moment special, este acea sarbatoare minunata care ne da putere sa fim mai buni, mai generosi si mai curajosi. Sa indraznim sa visam si sa speram mai mult, sa credem cu tarie ca anul ce va incepe va fi mai rodnic si mai fericit.

In prag de sarbatori, echipa OnDrill va doreste sa aveti parte de zile minunate, de un Mos Craciun darnic si bun, sa va bucurati si sa asteptati cu incredere anul ce vine.

Ne dorim si va dorim un an 2013 plin de succese ! Craciun Fericit si un An Nou mai bun!

 

ondrill sarbatori 01 300x168 Sarbatori fericite si La multi ani 2013 !ondrill sarbatori 02 300x225 Sarbatori fericite si La multi ani 2013 !ondrill sarbatori 03 300x168 Sarbatori fericite si La multi ani 2013 !ondrill sarbatori 04 300x200 Sarbatori fericite si La multi ani 2013 !ondrill sarbatori 05 300x228 Sarbatori fericite si La multi ani 2013 !ondrill sarbatori 06 300x268 Sarbatori fericite si La multi ani 2013 !ondrill sarbatori 07 300x240 Sarbatori fericite si La multi ani 2013 !ondrill sarbatori 08 300x187 Sarbatori fericite si La multi ani 2013 !

 

 

Pe perioada sarbatorilor va recomandam sa studiati :

 

Studii pentru protecţia mediului.

 

protectia mediului Studii pentru protecţia mediului.

Protectia mediului

Studiile pentru protecţia mediului sunt necesare evaluarii impactului asupra mediului pentru toate proiectele noi, dar şi pentru proiectele de retehnologizare. Ca urmare a evaluarii impactului asupra mediului se eliberează acordul de mediu de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Totodată în ariile de protecţie care fac parte din reteaua Natura 2000 este nevoie de evaluări specifice ale impactului investiţiilor asupra elementelor de floră şi faună în urma cărora se vor propune măsuri de diminuare a impactului. Mai multe despre ariile protejate din Romania aici .

Acordul de mediu

– actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect. Acordul de mediu este necesar in obtinerea autorizatiei de constructii.

Tipurile de studii pentru protecţia mediului necesare obţinerii acordului de mediu:

ü  Notificarea cuprinde informaţii referitoare la proiect, date referitoare la amplasamentul proiectului, date de identificare a titularului, bilanţ teritorial, o descriere sumara a proiectului, modul de asigurare a utilităţilor.

ü  Memoriu tehnic de prezentare conform Ordinului Ministerului Mediului şi Pădurilor 135/2010 (aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiectele publice şi private) pentru proiecte cu posibil impact negative asupra mediului, Acesta cuprinde informaţii mai detaliate despre proiect, date referitoare la sursele potenţiale de poluare asupra fiecărei componenta a mediului (apă, aer, zgomote, radiaţii, sol, ecosisteme terestre şi acvatice, protecţia aşezărilor umane, informaţii referitoare la deşeuri şi deşeuri chimice periculoase,  monitorizarea mediului şi lucrări de reconstrucţie ecologică).

ü  Studiu  de impact asupra mediului  pentru proiecte cu impact semnificativ asupra mediului conform Ordinul nr.863/2002. Se va face o descriere amănunţită a proiectului şi a efectelor negative asupra fiecarei componente de mediu  in parte. Acest tip de studio se pretează pentru investiţiile cu impact semnificativ asupra mediului.

ü  Studii de evaluare adecvată pentru proiecte cu impact negative semnificativ,  suprapuse peste areale protejate de interes comunitar (Reţeaua Natura 2000), conform Ordinului Ministerului Mediului şi Pădurilor nr.19 din 13 ianuarie 2010 (Ghid metodologic de evaluare adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor şi proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar). Acest tip de studiu  tratează impactul potenţial asupra biodiversităţii punându-se accent pe impactul asupra fiecărui habitat şi specie de interes comunitar care stă la baza desemnării respectivei arii protejate.  Pentru zonele protejate atribuie în custodie punctual de vedere al custodelui este decisive pentru emiterea actului de reglementare. Dacă custodele acordă aviz negative pentru investiţie acordul de mediu nu se poate elibera.

Pentru oferte va rugam sa ne contactati.

 

Prezenta oferta tehnica cuprinde descrierea lucrarilor de laborator geotehnic si chimic, precum si lucrarile de prelucrare si interpretare a datelor, necesare elaborarii unui studiu geotehnic.

3d 300x202 Cum se oferteaza un studiu geotehnic serios ?

Harta 3d

OFERTA TEHNICA

STUDIU GEOTEHNIC

Prezenta oferta tehnica cuprinde descrierea lucrarilor de laborator geotehnic si chimic, precum si lucrarile de prelucrare si interpretare a datelor, necesare elaborarii unui studiu geotehnic.

Oferta tehnica si financiara pentru elaborarea studiului geotehnic cuprinde investigatii geotehnice pentru. fiecare cladire ce vor fi construite in amplasament, locatia acestora urmand a fi stabilita de comun acord cu beneficiarul.

Cantitatile de lucrari, pe tipuri de categorii, sunt prezentate in cadrul ofertei financiare. Estimarea acestora a fost facuta luand in considerare minimul de lucrari de investigatie geotehnica indicate prin prescriptiile tehnice prevazute in normativul de proiectare NP074/2007 si standardul SR EN 1997 – 1 and 2:2008 EUROCODE 7,  pe baza informatiilor de natura geologo–geotehnica din arhiva companiei, precum si a informatilor oferite de catre reprezentantii beneficiarului.

 1. Lucrari de investigatie de teren

1.1.           Lucrari pregatitoare

In cadrul acestei categorii de lucrari sunt cuprinse toate operatiunile necesare pentru transportul la/de la santier, precum si lucrarile necesare pregatirii terenului pentru efectuarea in bune conditii a lucrarilor de sapare a forajelor.

Fiecare amplasament al forajului va fi preluat de catre executant de la beneficiar pe baza unui proces verbal de predare-primire. Beneficiarul va pune la dispozitie executantului toate avizele/acordurile/permisele de lucru necesare inceperii lucrarilor si va asigura accesul pe fiecare locatie a instalatiei de foraj. De asemenea, beneficiarul va informa executantul asupra existentei si a pozitiei retelelor de utilitati subterane existente in zona, precum si a altor restrictii privind masurile de securitate a muncii, prevenirii si stingerii incendiilor si a protectiei mediului pe fiecare locatie.

Executantul are obligatia de a asigura perimetrul de lucru pe tot parcursul perioadei executiei, astfel incat sa fie evitat orice incident/accident.

1.2.           Executie foraje

Cantitatile de lucrari de foraj ce urmeaza a fi executate au fost stabilite luand in considerare minimul de lucrari de investigatie geotehnica indicate prin prescriptiile tehnice prevazute in normativul de proiectare NP074/2007 si standardul SR EN 1997 – 1 si 2:2008 EUROCODE 7. In tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de lucrari de foraj estimate pentru fiecare varianta.

In functie de observatiile din teren, precum si a informatiilor puse la dispozitie de catre beneficiar privind constructiile ce urmeaza a fi executate, intocmitorul studiului geotehnic va putea solicita beneficiarului modificarea cantitatilor/tipului de lucrari de investigatie.

S-a stabilit executia a x foraje verticale geotehnice, cate unul pentru fiecare locatie a viitorului siloz. Astfel pentru … vor fi executate foraje cu adancimea finala de  x m, . Forajele vor fi executate cu respectarea prescriptiilor tehnice prevazute in SR EN 1997 –2:2008 EUROCODE 7 – Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamanturi, cu o instalatie mecanica in sistem rotativ uscat cu coloane de lucru tip „Hollow Stem Augers” cu diametrul interior de 3.25”.

Stratificatia intalnita pe parcursul executiei forajelor se va descrie conform EN 14688 – Investigatie geotehnica si de testare – Identificarea si clasificarea solurilor.

Pentru fiecare foraj vor fi predate urmatoarele seturi de documente:

  • Proces verbal de predare amplasament
  • Fisa litologica a forajului.
  • Fotografii ale forajelor in fiecare locatie

1.3.           Recoltarea probelor

Se vor recolta probe netulburate (stuturi) din orizonturile coezive pentru efectuarea incercarilor geomecanice de laborator. Numarul definitiv de probe si adancimea de recoltare urmand a fi stabilite in teren functie de natura si complexitatea conditilor litologice intalnite pe parcursul executiei forajelor.

Probele tulburate, vor fi recoltate pornind cu adancimea de 1,5 m, acestea urmand a fi recoltate din 1,5 in 1,5 m.

Programul de recoltare a probelor se va adapta in functie de litologia formatiunilor traversate in timpul executiei forajului.

Pentru recoltarea, etichetarea si ambalarea probelor se vor aplica prescriptiile SR EN 1997 –2:2008 EUROCODE 7. Probele recoltate vor fi ambalate si asigurate in vederea pastrarii integritatii lor pe parcursul transportului si expediate la laborator, probele urmand a fi predate pe baza unui borderou de continut.

Dupa efectuarea determinarilor de laborator, probele vor fi pastrate in custodia executantului pentru o perioada de 30 de zile.

1.4.           Penetrare dinamica standard in foraj (SPT)

Penetrarea dinamica standard va fi executata in foraj la fiecare 1,5m (cand nu se recolteaza proba netulburata) cu dispozitiv tub carotier cu diametrul de 51 mm. Tubul carotier se va infige in talpa gaurii de foraj pe 15 cm adancime, iar apoi va fi inregistrat numarul de lovituri necesare infigerii tubului carotier pe 30 cm adancime cu ajutorul unui berbec automat in greutate de 63.5 kg cu inaltimea de cadere a berbecului de 76 cm. Reprezentarea si interpretarea rezultatelor testelor de penetrare se va face conform SR EN 1997 –2:2008 EUROCODE 7.

1.5.           Sigilarea gaurii de foraj

Dupa finalizarea operatiunilor de sapare, forajele vor fi astupate cu materialul rezultat din sapatura, pana la cota terenului natural.

2. Teste de laborator geotehnic

Pe probele recoltate in timpul executiei forajelor, vor fi efectuate seturi de analize si teste de laborator geotehnic, cantitatile si tipul acestora fiind mentionate in oferta financiara. In oferta financiara, numarul si tipul de determinari de laborator geotehnic vor fi adaptate functie de stratificatia intalnita in timpul executiei lucrarilor de foraj.

Toate determinarile de laborator geotehnic vor fi efectuate in cadrul unui laborator autorizat de Inspectoratul de Stat in Constructii pentru efectuarea tipurilor de incercari mentionate in continuare.

2.1. Indici fizici – Determinarile vor fi efectuate pe un numar de probe care sa asigure reprezentativitatea tuturor formatiunilor identificate pe intreaga adancime investigata. Determinarile vor fi efectuate numai pe probele recoltate corespunzator din tipurile de sol conform specificatiilor tehnice prevazute in SR EN 1997 –2:2008 EUROCODE 7.

2.2. Distributia granulometrica – Determinarile vor fi efectuate pe un numar de probe care sa asigure reprezentativitatea tuturor formatiunilor identificate pe intreaga adancime investigata. Determinarile vor fi efectuate numai pe probele recoltate corespunzator din tipurile de sol conform specificatiilor tehnice prevazute in SR EN 1997 –2:2008 EUROCODE 7.

2.3. Limite de plasticitate – Determinarile vor fi efectuate numai pe probe de sol coeziv, urmand a fi determinati urmatorii parametrii: limita de curgere (WL), limita de framantare (WP) si indicele de plasticitate (IP). Determinarile vor fi efectuate pe un numar de probe care sa asigure reprezentativitatea tuturor formatiunilor identificate pe intreaga adancime investigata. Determinarile vor fi efectuate numai pe probele recoltate corespunzator din tipurile de sol conform specificatiilor tehnice prevazute in SR EN 1997 –2:2008 EUROCODE 7.

2.4. Rezistenta la forfecare (CU) – Determinarile vor fi efectuate pe un numar de probe care sa asigure reprezentativitatea tuturor formatiunilor identificate pe intreaga adancime investigata. Determinarile vor fi efectuate numai pe probele recoltate corespunzator din tipurile de sol conform specificatiilor tehnice prevazute in SR EN 1997 –2:2008 EUROCODE 7.

2.5. Compresiunea la edometru – Determinarile vor fi efectuate pe un numar de probe care sa asigure reprezentativitatea tuturor formatiunilor identificate pe intreaga adancime investigata. Determinarile vor fi efectuate numai pe probele recoltate corespunzator din tipurile de sol conform specificatiilor tehnice prevazute in SR EN 1997 –2:2008 EUROCODE 7.

2.6. Im3 – tasarea suplimentara la umezire –

2.7. Determinarea agresivitatii apei/solului – Determinarile vor fi efectuate pe un numar de probe care sa asigure reprezentativitatea tuturor formatiunilor identificate pe intreaga adancime investigata. Determinarile vor fi efectuate numai pe probele recoltate corespunzator din tipurile de sol, respectiv probe de apa recoltate din foraj conform specificatiilor tehnice prevazute in normativul I14-76, respectiv DIN 4030-1 and 2.

 

3. Componentele studiului geotehnic

Studiul geotehnic va fi intocmit conform prescriptiilor tehnice prevazute in Normativul de proiectare – Indicativ NP 074 din 08/05/2007 si SR EN 1997 –1:2008 EUROCODE 7 - privind documentatiile geotehnice pentru constructii. Pentru acoperirea tuturor cerintelor prevazute in standardele si normativele privind intocmirea documentatiilor geotehnice, beneficiarul va pune la dispozitia executantului urmatoarele informatii:

  • Sistemul structural al constructiei
    • tipul de suprastructura/infrastructura;
    • dimensiuni ale structuri (regim de inaltime, amprenta la sol);
    • eforturi transmise la teren;
    • sensibilitatea la tasari a sistemului structural (valoarea maxima a tasarilor admisibile);
    • clasa de importanta a cladirii.

3.1.           Date generale

Denumirea obiectivului, adresa amplasamentului (pozitionarea pe planul de situatie), clientul, faza si scopul cercetarii, date de tema, lista documentelor tehnice furnizate de client (sau proiectant);

Numele, adresa si calitatea tuturor unitatilor care au participat la efectuarea cercetarii terenului de fundare;

Caracteristicile topografice, geomorfologice, hidrogeologice si seismice ale amplasamentului.

Elaborarea studiului geotehnic se va face cu respectarea prescriptiilor tehnice cuprinse in NP074/2007.

3.2.           Sinteza informatiilor obtinute din cercetarea terenului de fundare

Volumul de lucrari realizate;

Metodele, utilajele si aparatura folosite;

Metodele folosite pentru recoltarea, transportul si depozitarea probelor;

Stratificatia pusa in evidenta;

Nivelul apei subterane si caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune);

Caracteristicile de agresivitate ale apei subterane si, eventual, ale unor strate de pamant;

Rezultatele incercarilor in laborator si pe teren;

Fise de stratificatie cuprinzand rezultatele sintetice ale incercarilor de laborator geotehnic;

Diagrame, grafice si tabele cuprinzand rezultatele lucrarilor experimentale;

Planuri de situatie cu amplasarea lucrarilor de cercetare, harti cu particularitatile geologice – tehnice, geotehnice si hidrogeologice ale amplasamentului, sectiuni geologice si geotehnice;

Alte date rezultate din lucrarile intreprinse.

3.3.           Evaluarea informatiei geotehnice va cuprinde

Incadrarea amplasamentului intr-o anumita categorie geotehnica, sau a partilor din lucrare in diferite categorii geotehnice;

Analiza si interpretarea datelor lucrarilor de teren si de laborator si a rezultatelor incercarilor, avand in vedere metodele de prelevare, transport si depozitare a probelor precum si caracteristicile aparaturii si ale metodelor de incercare;

Sectiuni (profile) caracteristice ale terenului, cu delimitarea diferitelor formatiuni (strate) pentru care se stabilesc valorile caracteristice si valorile de calcul ai  principalilor parametri geotehnici;

Evaluarea  stabilitatii  generale  si  locale a  terenului  pe  amplasament;

Adancimea si sistemul de fundare recomandabile;

Evaluarea presiunii conventionale de baza si a capacitatii portante (in cazul fundarii directe);

Evaluarea capacitatii portante a pilotilor si adancimea acestora (in cazul fundarii indirecte)

Calcule de tasari probabile, presiuni critice, verificari ale stabilitatii taluzurilor excavatiilor etc.;

Solutii de imbunatatire a terenului (daca este cazul);

Masuri in cazul fundarii pe pamanturi cu caracteristici speciale: sensibile la umezire, cu umflari si contractii mari, lichefiabile, foarte compresibile, sensibile la inghet, agresive fata de constructii (daca este cazul);

Incadrarea terenurilor in categoriile prevazute de reglementarile referitoare la lucrarile de terasamente;

Recomandari privind tehnologiile de executie a lucrarilor de fundare;

Masuri privind protejarea constructiei impotriva infiltratiilor apei subterane si a ascensiunii capilare, precum si pentru prevenirea antrenarii hidrodinamice din teren;

Masuri pentru protectia primara a betonului din fundatii.

 

4. Oferta financiara

Nr. crt

Categoria de lucrări

UM

Cantitate

Preţ unitar

Total

1

LUCRARI DE INVESTIGARE DE TEREN      

1.1

Lucrari pregatitoare      

1.1.1

Mobilizare / Demobilizare

buc

1.2

Execuţie foraje

 

 

1.2.1

Execuţie  foraje mecanice in sistem roatitv uscat cu coloane de lucru tip HSA cu diametrul 3,25 inch  cu adancimea finala de m, cu recoltare continua, inclusiv recoltare probe tulburate, netulburate si SPT

m

1.2.2

Execuţie   foraje mecanice in sistem roatitv uscat cu coloane de lucru tip HSA cu diametrul 3,25 inch  cu adancimea finala de m, inclusiv recoltare probe tulburate, netulburate si SPT

m

1.2.3

Execuţie  foraj mecanic in sistem roatitv uscat cu coloane de lucru tip HSA cu diametrul 3,25 inch  cu adancimea finala de m, inclusiv recoltare probe tulburate, netulburate si SPT

m

1.2.4

Execuţie   foraje mecanice in sistem roatitv uscat cu coloane de lucru tip HSA cu diametrul 3,25 inch  cu adancimea finala de m, inclusiv recoltare probe tulburate, netulburate si SPT

m

1.2.5

Carotaj in platforma betonata

buc

1.2.6

Stand by time

zi

3

TESTE DE LABORATOR GEOTEHNIC – foraje 20 platforme    

3.1

Indici fizici

buc

3.2

Distribuţia granulometrică

buc

3.3

Limite de plasticitate

buc

3.4

Rezistenţa la forfecare

buc

3.5

Compresiunea la edometru

buc

3.6

Determinarea agresivităţii apei/sol faţă de betoane şi metale

buc

5

STUDIU GEOTEHNIC      

5.1

Elaborare studiu geotehnic in limba romana

buc

5.2

Verificarea studiului geotehnic

buc

 

TOTAL (fara TVA)

 

 

 

Nota: Prezenta oferta este valabila timp de x zile de la receptia acesteia.

 

5. Grafic de executie

 

Timpul necesar pentru realizarea lucrarilor de foraj cu o instalatie in sistem roatitv uscat cu coloane de lucru tip HSA, cu diametrul 3,25 inch este:

  • Mobilizare/demobilizare –  zile lucratoare;
  • Lucrari de executie foraje –  zile lucratoare;

Timpul necesar pentru intocmirea studiului geotehnic este:

  •  zile lucratoare – efectuarea testelor de laborator;
  •  zile lucratoare – redactarea studiilor;
  •  zile lucratoare – verificarea studiu.

SC Ondrill SRL

Apa dulce / potabila

 Statistici :

 

  •  70% din suprafata Pamantului este acoperita de apa.
  •  2% din apa planetei este proaspata / dulce, dar 1,6% din ea este blocata in calotele glaciare si polare, ramanand cu 0,4% pentru supravietuirea omenirii  in continuare.
  •  Sunt 7 miliarde de oameni care impart acel  0,4%, dar nu in mod egal.
  •  Distanta medie parcursa de femeile africane pentru a colecta apa: 6,5 Km/zi pentru a cara 44 de kilograme de apa.
  • O treime din femeile planetei pierd zilnic 200 de milioane de ore colectand apa. Acest lucru este echivalent cu timpul pe care femeile nord-americane il petrec în fiecare zi la cumparaturi.
  • 1 din 6 persoane nu au acces la canalizare .
  • 2,6 miliarde de oameni nu au acces la apă portabila.

 

In tarile in curs de dezvoltare:

  • In fiecare an: 3,6 milioane de oameni mor din cauza unei boli legate de apa. Acest lucru este echivalentul a mortii intregului oras  Los Angeles intr-un an.
  • Mai multe persoane, au telefoane mobile decat toalete.
  • Un copil moare de boli legate de apa la fiecare 15 secunde.

 

Diverse statistici :

  • Un american foloseste circa 9000 litri  de apa in fiecare zi
  • O familie din Africa foloseste circa 20 de litri apa in fiecare zi.
  • In SUA, se cheltuiesc 61 de milioane de dolari pentru cumpararea de apa imbuteliata in fiecare an.

 

In casa ta economisirea apei poate ajuta foarte mult:

  1. 4 minute taiate de la dus pot economisi 130 l.
  2. Spaland toaleta mai putin se pot economisi aproximativ 30l.
  3. Limitarea consumului de apa imbuteliata.

Banca Mondiala anticipeaza ca pana in 2025 doua treimi din populatia globala va ramane fara apa potabila.

 

Organizatii care iau masuri:

–                 TAP Project –ajuta la oferirea de apa curata/potabila in mai mult de 100 de tari.

–                 Water.org – transforma sute de comunitati din Africa, Asia de Sud si America Centrala. Colaboreaza cu partenerii locali pentru a rezolva problemele legate de apa.

–                 Clean Water Initiative – va afecta vietile a mai mult de 50.000 de oameni pana in 2013. In  10 ani ei vor furniza apa curata pentru 250000 de oameni.

–                 Charity Water – 100% din donatii merg in mod direct la finantarea de proiecte de apa. Ajuta la furnizarea de apa curata si proaspata natiunilor in curs de dezvoltare.

 

Exista o multime de lucruri pe care le poti face pentru a ajuta la potolirea setei lumii.

Aceste statistici au fost gasite pe urmatoarele site-uri :

 

–                 http://environment.nationalgeographic.com/environment/freshwater/water-footprint-calculator/

–                 http://blueplanetnetwork.org/water/facts

–                 http://water.org/water-crisis/water-facts/water/

–                 http://eartheasy.com/live_water_saving.htm

–                 http://www.clearwaterinitiative.org/

–                

–                 http://articles.nydailynews.com/2011-03-04/entertainment/28669599_1_shopping-perfect-pair-grocery

 

 

degrees of thirst Apa   statistici, organizatii, ingrijorari


Created by:
www.OnlineAssociatesDegree.com

 

 

Ce foraj mi se potriveste ?

     Acest articol incearca sa-i ajute / indrume pe cei neinitiati in tainele forajului /geologiei  pentru a alege / solicita un foraj de alimentare cu apa / hidrogeologic  cat mai apropiat de nevoile fiecaruia.

Forajele de alimentare cu apa ( foraje puturi apa cum mai spun unii) dfera intre ele , in principal prin urmatorii parametrii :

calitate pret viteza 282x300 Ce foraj mi se potriveste ?

Calitate pret viteza

  1. debitul obtinut : de aici se pleaca intotdeauna – una e sa ai nevoie de 2 – 4 m³/zi  pentru o casa unifamiliala, alta e sa ai nevoie de 20-40 m³/zi , existand desigur si cazuri cand e nevoie de zeci de metri cubi / ora – irigatii, alimentari cu apa pentru comunitati mari , ferme, etc . Apa nu se gaseste in pamand la orice adancime. Ea sa “aduna” in straturi ( denumite acvifere) . In general, cu cat sapi (forezi) mai adanc ai sanse sa dai de straturi acvifere mai bogate si de o calitate mai buna. Primul acvifer de la suprafata ( denumit si freatic) este nerecomandat in nici o situatie. Apa cantonata in el este provenita din precipitatii si poate fi contaminata in urma spalariii suprafetei solului. Debitul acviferului freatic nu este constant (uneori poate chiar seca complet) , el fiind influentat de regimul precipitatiilor anuale din zona respectiva, in timp ce debitele acviferelor de adancime este constant. Recomandam tuturor sa se orienteze spre foraje cu adancimi > 50 m , evitand in acest fel riscul contaminarii respectivelor acvifere ( care alimenteaza forajul) de activitatea umana si nu numai.  Plecand de la debitul necesar, se va alege diametrul de tubare necesar – vedeti si  Cum se alege diametrul de tubare ?, apoi diametrul de sapare, adancimea la care se face cimentarea , etc.
  2. adancimea de forare -este foarte importanta, pentru ca f-ctie de aceasta se alege marimea / puterea instalatiei de foraj, se fac comenzile de materiale , filtre, etc. Acviferele de adancime se gasesc la diverse adancimi in diverse locuri din Romania. Este recomandat sa se obtina studii hidrogeologice dar si alte informatii geologice din zona respectiva. Cel mai simplu se obtin date de la beneficiarii unor foraje similare in zona – la ce adancime s-a forat ? Ce debit s-a obtinut ? Ce calitate ( analize fizico chimice si bacteriologice) are apa ? De multe ori pentru un om obisnuit aceste informatii sunt greu de obtinut, si de aceea e neveoie uneori ca firma care va executa forajul sa faca o documentare privind acviferele din zona inainte de a oferta o lucrare.
  3. diametrul de forare / tubare – Plecand de la adancimea de forare si debitul solicitat sau cel estimat a se obtine dintr-o anumita regiune , se va alege diametrul de tubare in f-ctie de diametrul pompei submersibile ce urmeaza a fi folosita in foraj. Este complet gresit sa se solicite tubari cu diametre gigantice 200 mm, uneori chiar 300 mm , cand e nevoie de un foraj casnic. Astfel de diametre sunt necesare doar in zone cu acvifere f puternice ( zeci de m³/h) si care alimenteaza consumatori pe masura.
  4. tehnologia de forare – un factor foarte important , care poate duce la executarea unor foraje de calitate si rapide / eficiente / convenabile ( ca si raport calitate/pret) , sau care dimpotriva poate duce la executarea unor foraje de proasta calitate, durata executiei sa fie una lunga = saptamani , costurile pe masura  = foarte mari. Retineti ca un foraj (cu diametrul de tubare ≤ 140 mm)  intre 50 si 200 m adancime trebuie executat (tubat)  in maxim 3- 4 zile calendaristice indiferent de zona , litologia / duritatea / dificultatea solului . Pentru diametre mai mari acest timp se poate dubla. Daca durata executiei este mai mare inseamna ca : instalatia/ sculele / accesoriile de foraj sau tehnologia de foraj aleasa nu sunt adecvate zonei respective.  Mai exact , exista foraj cu noroi bentonitic – care se preteaza in soluri moi si medii ( nisipuri, argile, pietrisuri, pe adancimi mici si bolovanisuri, marne) – astfel de zone fiind campia Romana, campia de Vest, Moldova si foarte putine zone si pe aancimi mici in Transilvania. Pentru soluri medii si tari ( calcare, bolovanisuri, sisturi, diverse alte roci) trebuie folosita tehnologia de foraj cu aer ( un film gasiti aici ) – zona muntoasa din Romania, Dobrogea , cea mai mare parte a Transilvaniei, etc
  5. calitatea materialelor folosite se refera in special la materialul tubulaturii PVC , tipul, latimea, suprafata activa a filtrelor, tipul pietrisului margaritar, modul de executie a izolarilor / cimentarilor , masuratorile hidrogeologice care se executa in foraj etc Puteti citi in detaliu care este  Diferenta intre un foraj casnic si unul profesional; sau Cum se face un foraj perfect ?
  6. durata de viata – a unui foraj are legatura cu calitatea executiei dar si cu regimul de exploatare ( ciclurile de pornire/oprire ale pompei submersibile) . Un foraj corect executat si corect exploatat are nevoie de intretinere / desnisipare 1 data la 20…30 ani. Un foraj incorect executat, sau exploatat poate avea nevoie si de desnisipari anuale. Solicitati contractual firmei executante sa va predea parametrii forajelor executate dar si recomandari / indicatii de exploatare . Mai multe aici : Intretinerea unui put forat
    Va recomand sa alegeti cu atentie fiecare parametru , pentru a stii ce cereti unei firme care executa foraje de alimentare cu apa, si pentru a obtine in final ceea ce va trebuieste d-voastra : apa – de calitatea si in cantitatea care aveti nevoie.
    Retineti ca folosind o tehnologie de foraj adecvata, materiale de calitate , operatori / sondori cu experienta si accesorii / instrumente moderne se pot executa foraje de calitate rapid, eficient, cu debite mai mult decat satisfacatoare si care nu au nevoie de intretinere multi multi ani de la executie.
     Urmarind doar pretul, aveti sansa sa dati peste executanti cu tehnologii de foraj disparute din lumea moderna, cu materiale de calitate indoielnica, care sar (nu executa)  multe multe operatii necesare unui foraj de alimentare cu apa corect executat ( din pacate acestea sunt in pamant si nu se vad, si , mai rau, nu pot fi corectate/ efectuate ulterior) . In plus e nevoie sa stati toata ziua dupa ei ( saptamani, luni cateodata) ca au nevoie de una, li se strica alta, dau de o pietricica si e dezastru, etc.
     Va recomandam sa apelati la firme serioase , cu instalatii moderne performante , intretinute dpdv tehnic, cu personal ( in general tanar)  calificat si motivat , civilizate, oneste care vin cu toate accesoriile si materialele necesare executarii forajului, pregatiti pentru orice surpriza din partea naturii / solului, carora e suficient sa le aratati amplasamentul forajului dupa care puteti pleca in concediu.
   Cateva articole ajutatoare :

Cat costa un foraj de alimentare cu apa ?

http://www.slideshare.net/foraje/fisa-de-executie-foraje

 

Nu uitati ca orice oferta care o solicitati sa fie insotita de cat mai multe detaliii pentru ca executantul sa va oferteze ce vi se potriveste mai bine.

 

 

 

Drilling used equipement for sale:

we offer for sale the following used equipment: 

drill baby drill 300x195 Drilling used equipement for sale:

drill baby drill

 

1.Swivel UPETROM CH – 400:  1 unit  used in good condition

2.BOP Upetrom double 11 x 10 000 psi:  2 unit  used in good condition

3.BOP Upetrom annular 7 /1/16 x 5000 psi: 2 unit  used in good condition

4.Pipe rams UPETROM  – different size: 8 set  NEW

5.Elevators Romania IRI – different size: 17 unit  NEW

6.Adapters Cameron and Mc EVOY:  2 pieces  used in good condition

7.Valves Mc EVOY different size (80 and 100 mm) 10 000 psi with adapters :  30 pieces

8.SPIDER, made in USA:  1 unit used

9.TSK tongs: 1 set (2 pieces) in working condition

10.Tongs hydraulic:  1 unit  used in working condition

11.Drilling bits  of different small sizes, made in Russia: 42 unit used in good condition and new

12.Lingers different type, made in Russia: 10 set (20 pieces) NEW

13.Mills and drilling heads – different size, made in Russia:  16 pc.  NEW

We can repair equipment and sell it after repair.

If you are interested in the equipment, cost and conditions of sale you can check on ondrill@gmail.com

 

 

 

Cat de complicate sunt forajele de alimentare cu apa ?

Din toate punctele de vedere, forajele de apa sunt cele mai complicate foraje (in comparatie cu forajele de pompe de caldura, geologice, geotehnice,etc) . Acest lucru se datoreaza:Complicatii tehnice Cat de complicate sunt forajele de alimentare cu apa ?

  • complexitatii utilajelor, instalatiilor si accesoriilor folosite / necesare.(instalatie de foraj hidraulica, pompa de noroi, compresor, pompe sbmersibile, motopompe, generatoare, etc)
  • diversitatii geologice
  • multitudinii de materiale necesare (bentonita, polimeri, aditivi, tubulatura, filtre, pietris margaritar, peleti bentonitici, ciment, etc)
  • operatiile necesar a fi executate sunt dificile dpdv tehnic ( saparea, tubarea, introducerea controlata a margaritarului, realizarea ineleleor de izolare / cimentare, desnisiparea, punerea in productie, masurarea parametrilor, etc)
  • aparatura de masura si control necesara (instrument pentru masurarea nivelului apei in foraje, instrument pentrucontrolul nivelului pietrisului mrgaritar, apometru pentru debite, etc)

Pe langa toate acestea mai apar accidente tehnice şi complicaţii de foraj.

Accidentele tehnice şi complicaţiile întrerup procesul de foraj, cresc durata forajului (din cauza timpului neproductiv), cresc cheltuielile şi există posibilitatea abandonării sondei.

     Accidentele presupun întreruperea procesului de foraj, ca urmare a blocării găurii de sondă (nu există acces la talpa sondei).

      Complicaţiile sunt evenimente la care gura şi talpa sondei sunt accesibile, cel puţin în stadiul iniţial.

     Clasificarea accidentelor tehnice şi complicaţiilor

Accidentele sunt extrem de diverse şi complexe, dar criteriul cel mai sugestiv, este cel care are în vedere natura accidentului şi elementul care a produs accidentul. Accidentele se împart în:

  • Prinderi   de    sape
  • Prinderea garniturii de foraj
  • Prinderi   coloanei de tubare
  • Ruperi şi smulgeri din filete,   prăjini de foraj,  burlane.
  • Deformări transversale, turtiri şi păpuşiri, spargeri.
  • Rămâneri la talpă  de  sape
  •  diverse

 

Complicaţiile se împart în: aflux de fluide în sondă (manifestări şi erupţii)

Influx de fluid de foraj (pierderi de circulaţie)

Prinderi în gaura de sondă

Pot fi prinse sape, garnitura de foraj, coloana de tubare, sau dispozitivele de investigare a găurilor de sondă. Cauzele sunt numeroase:

  1. fluide de foraj necorespunzătoare
  2. în zone cu roci neconsolidate;
  3. în strate cu înclinare mare, rocile sunt deranjate, instabile şi tind să închidă sonda;
  4. reducerea diametrului găurii de sondă (umflarea rocilor şi turtă de colmataj groasă);
  5. lucrul cu debite insuficiente duce la încărcarea cu detritus şi manşonarea sapelor;
  6. utilizarea unor fluide de foraj cu rezistenţă de forfecare şi tixotropie redusă provoacă depunerea detritusului la oprirea circulaţiei;
  7. garnitura de foraj şi coloana de tubare lăsate în sondă nemişcate – apare fenomenul de prindere ca urmare a lipirii coloanei de perete;
  8. forma găurii de sondă
  9. găuri de sondă cu diametrul mai mare decât diametrul sapei – se formează găuri ocnite şi găuri telescopice;
  10. traversarea unor roci cu abrazivitate ridicată – împănarea sapei;
  11. zone deviate – gaură de cheie.

 Ruperi şi smulgeri

Cauzele acestor accidente sunt:

  • Solicitări care depăşesc limitele admisibile;
  • Uzura şi oboseala materialelor;
  • Defecte ale materialelor în procesul de fabricaţie a produselor finite, defecte ca urmare a utilizării greşite, sau în procesul de transport, manipulare şi depozitare.

Rezolvarea ruperilor şi smulgerilor de prăjini se face cu ajutorul unor instrumente adecvate. Se ia modelul capătului rămas în sondă cu modelul cu plumb. Funcţie de acesta se utilizează instrumente cum sunt: tuta, dornul (cu pălărie), corunca, cârlig de îndreptat.

Pentru extragerea unor piese din sondă se folosesc: păianjenul şi freza magnetică.

 

 Manifestări şi erupţii

Complicaţiile grave sunt erupţiile necontrolate, generate de afluxul de fluide în gaura de sondă. Până fluidul în surplus poate fi evacuat cu odată cu fluidul de foraj, avem o manifestare eruptivă. În momentul când din sondă iese doar fluid provenit din stratele traversate se trece la faza unei erupţii libere. Dacă la gura sondei, ieşirea fluidului nu poate fi ţinută sub control, erupţia se numeşte erupţie liberă necontrolată. Acest tip de manifestare se poate sesiza prin:

Scăderea densităţii fluidului de foraj;

Apariţia de gaze la suprafaţă;

Creşterea nivelului fluidului de foraj în habă sau rezervor;

Reducerea presiunii de lucru la pompe, fluidul fiind antrenat de fluidele din strat.

 

 Pierderi de circulaţie

Pierderea de fluid în diferite strate poate fi : mică (până la 10%), mijlocie (10-50%) şi mare (> 50%). Cauzele pot fi geologice, sau tehnologice (utilizarea unor fluide cu densitate mare, lucrul cu debite mari, reluarea bruscă a circulaţiei după o pauză).

Combaterea unor astfel de fenomene se face prin recondiţionarea fluidului de foraj şi prin metoda blocării. În ultima metodă se folosesc materiale de blocare, amestecate în fluid. Acestea pot fi: materiale fibroase ,  lamelare, granulare . La această metodă este dificilă curăţirea fluidului de materiale blocante. O metodă eficientă este cimentarea zonei cu pierderi.

Concluzia :

     Un foraj de apa nu e o simpla gaura in pamant. E nevoie de cunostinte temeinice din mai multe domenii, experianta dar si dotare tehnica si materiala. Daca toate acestea sunt respectate de un executant ( firma de foraje) , rezultatul obtinut ( forajul de alimentare cu apa) va fi unul de calitate ( debit mare, calitate excelenta/potabila a apei fara contaminari si comunicari intre straturi acvifere ) , durata de executie e scurta , pretul fiind unul competitiv.

     Pe de alta parte , daca aveti “ghinionul” sa dati peste o firma fara dotare tehnica sau cu dotare precara(instalatii vechi, neintretinute tehnic, etc), cu probleme in aprovizionarea cu materiale, fara aparatura de masura si control, cu oameni (operatori, sondori, ingineri, geologi, geofizicieni, hidrogeologi, manageri , etc) fara experienta sau nemotivati, aveti toate sansele ca forajul sa dureze mult, sa apara complicatii tehnice , rezultatul sa fie unul nesatisfacator (apa putina, proasta calitativ, etc etc), si, culmea , pretul platit sa fie unul mare. Desigur vi se vor furniza motivatii si explicatii.

Va invitam sa postati experiente avute cu diverse firme de foraj (bune si/sau rele). Daca avet intrebari sau neclaritati, va incurajam sa le postati in comentarii. De asemenea ne puteti trimite articole din domeniu sau conexe si le vom publica pt d-voastra.

Oferta limitata de pompe Grundfoss.

Pompe Grundfoss

grundfos logo Oferta limitata de pompe Grundfoss.

http://www.grundfos.ro/

 

Am primit de la unul din partenerii nostrii oferta de pompe  de mai jos cu reduceri substantiale de pret . Oferta e valabila un timp limitat / pana la epuizarea stocului.

Daca va intereseaza achizitia unei pompe , va rugam sa ne informati pe pagina de contact.

Denumire

Domeniul de utilizare Pret lei cu Tva inclus
Grundfos Hidrofor JP Basic 3 Pt Hidrofor

752

Grundfos Pompa Alpha 2  25-40 Recirculare

588

Grundfos Pompa Alpha 2  25-60 Recirculare

668

Grundfos Pompa JD Basic 2 Pompa pentru Hidrofor

765

Grundfos Pompa Magna 25-100 Recirculare

2323

Grundfos Pompa Magna 25-60 Recirculare

2077

Grundfos Pompa Magna 32-100 Recirculare

1967

Grundfos Pompa Magna 40-100 F Recirculare

2169

Grundfos Pompa Magna 40-120 F Recirculare

3173

Grundfos Pompa Magna 65-120F Recirculare

5075

Grundfos Pompa MQ 3-45 Hidrofor

1857

Grundfos Pompa SQ 2-70 Submersibila

2608

Grundfos Pompa Unilift AP 50 Ape uzate

2478

Grundfos Pompa UP 20-14 Bxu 110 Recirculare

703

Grundfos Pompa UP Basic 25-40 Recirculare

279

Grundfos Pompa UP Basic 25-60 Recirculare

372

Grundfos Pompa UPS 25-80 Recirculare

1131

Grundfos Pompa UPS 40-120 Recirculare

2205

Ziua Mondială a Apei - 22 martie

Ziua Mondială a Apei se sărbătorește anual în data de 22 martie.

ziua mondiala a apei 300x181 Ziua Mondială a Apei   22 martie

Ziua mondiala a apei 2012

Stiati ca :

  • Fara apa nu exista viata ! Apa e sursa vietii.
  • Mai mult de 1 miliard de oameni nu au acces la o sursa sigura de apa potabila !
  •  70% din suprafata pamantului e acoperita cu apa
  • 70% din corpul uman e apa
  • Bolile cauzate de proasta calitate a apei omoara zilnic 4100 copi1, 90 % sub 5 ani.
Mai jos aveti o serie de filme cu si despre apa


Pastrati apele curate ( si cele de suprafata si cele de adancime)
Consumati apa responsabil.
Constientizatii si pe cei din jurul vostru despre importanta apei.

Felicitari celor care cu ocazia acestei zile duc o munca de informare, educare.

instalatie de foraj hidraulica cu actionare electrica

Va oferim spre vanzare urmatoarea instalatie de foraj hidraulica cu actionare electrica.

Instalatia poate sapa in soluri sedimentare moi si medii pana la adancimi de 150, chiar 200 m adancime cu diametre uzuale de 215 si 250 mm, dar in 2 pasi se poate si cu 311 mm diametru de sapare al forajului.

instalatie de foraj hidraulica electrica noua Romania 225x300 Instalatie de foraj hidraulica cu actionare electrica.

instalatie de foraj hidraulica electrica noua Romania

Instalatia se vinde complet echipata cu 150 m prajini de foraj  2″3/8 .

Actionarea instalatiei este cu motoare electrice de 15 KvA.

Instalatia este in Timisoara si poate fi vazuta chiar si in lucru.

Sasiul pe care este montata este omologat si se poate inmatricula.

Pretul estimativ este de 22.000 eur ( + TVA)

Pentru mai multe informatii nu ezitati sa ne contactati .

instalatie hidraulica de foraj 224x300 Instalatie de foraj hidraulica cu actionare electrica.

instalatie hidraulica de foraj

Fluide de foraj

Forajul rotativ se caracterizează prin circulaţia continuă a fluidului de foraj (fluid de circulaţie).

Foraj cu noroi bentonitic 300x227 Fluide de foraj

Foraj cu noroi bentonitic

Sistemul care asigură circulaţia fluidului are o parte exterioară (elementele de suprafaţă) şi una interioară (elementele din sondă).
Elementele de suprafaţă sunt: habe sau batale, pompe, manifold, încărcător, furtun de foraj, cap hidraulic, echipament de curăţire a fluidului de foraj. În sondă sistemul cuprinde garnitura de foraj, sapă, spaţiu inelar (garnitură-peretele sondei).
Circuitul normal al fluidului de foraj (circulaţie directă) este: habe-pompă-manifold-încărcător-furtun-cap hidraulic-garnitură de foraj-sapă-spaţiu inelar-echipament de curăţire-habă. Circuitul invers, cu intrarea prin spaţiul inelar şi ieşirea prin garnitura de foraj, poartă numele de circulaţie inversă.

1. Funcţiile noroiului de foraj

Fluidul de foraj îndeplineşte următoarele funcţii:
• Curăţă talpa sondei de detritus şi îl transportă la suprafaţă;
• Menţine detritusul în suspenşie când sonda este oprită;
• Asigură contrapresiunea pe peretele găurii de sondă, împiedicând surparea rocilor friabile, deformarea celor plastice şi împiedică pătrunderea fluidelor din strate în sondă;
• Colmatează peretele sondei, izolând sonda de rocile traversate;
• Răceşte şi lubrifiază sapa şi garnitura de foraj;
• Reduce rezistenţa rocilor prin umectare şi adsorbţie.
Fluidele de foraj trebuie să îndeplinească anumite condiţii:
• Să nu influenţeze rocile traversate, respectiv să nu producă umflarea argilelor, să nu contamineze apele freatice şi să nu blocheze formaţiunile productive;
• Să reziste presiunilor şi temperaturilor din sondă;
• Să nu fie afectate de mineralele solubile (sare, gips), sau de gaze;
• Să nu erodeze şi corodeze echipamentul de foraj;
• Să nu fie toxic şi să nu prezinte pericol de incendiu;
• Să fie uşor de preparat şi de întreţinut;
• Să fie ieftine.
Aceste condiţii sunt îndeplinite în mare măsură de noroaiele de foraj de calitate bună şi de unele fluide de compoziţie specială.

2. Clasificarea şi caracterizarea fluidelor de foraj

Funcţie de compoziţie şi starea fizică, fluidele de foraj se împart în:
1. fluide lichide – sunt pe bază de apă şi pe bază de produse petroliere;
2. fluide gazoase – aer, gaze naturale, sau gaze de eşapament;
3. amestecuri lichid-gaz- noroi aerat, petrol gazat, spumă şi ceaţă.
Fluidele pe bază de apă se împart în: apă (dulce, salină sau cu polimeri) şi noroi de foraj.
5.2.1. Fluide lichide
2.1.1. Apa –fluid de foraj
Apa a fost primul fluid de foraj. Folosirea ei este limitată, din cauza depozitelor traversate. Prezenţa argilelor bentonitice, a unor roci friabile (nisip, siltit), sau a unor săruri, fac imposibilă utilizarea ei. Avantajele apei sunt date de debitele mari cu care se poate lucra şi de curăţirea eficientă a tălpii şi a sapei, ceea ce duce la viteze mari de săpare.
2.1.2. Noroaie de foraj
Noroaiele de foraj sunt cele mai utilizate fluide de foraj. După compoziţie se împart în: noroaie naturale sau netratate, noroaie tratate, noroaie emulsionate.
a. noroiul natural se formează în timpul forajului din apă şi argila dislocată, sau se prepară la suprafaţă din apă şi argile hidratabile şi dispersabile (grupa bentonitelor cu mineral principal montmorillonitul, alături de care mai sunt nontranitul, hectoritul, saponitul). În amestec cu apa, se produce umflarea şi dispersarea particulelor argiloase.
b. noroaiele tratate se obţin din cele naturale prin adăugare de reactivi de reducere a vâscozităţii şi filtraţiei şi materiale de îngreuiere. Şi aceste noroaie sunt sensibile la săruri, dar mult mai puţin.
Reducerea densităţii acestor noroaie se face prin adăugare de apă, dar în acest caz, noroiului îi creşte capacitatea de filtraţie. Este necesar ca noroiul să se îmbogăţească în material coloidal şi se adaugă argilă bentonitică, activată cu carbonat de calciu (trassgel).
Creşterea densităţii noroiului se face prin adăugare de materiale cu densităţi ridicate (barit, hematit, magnetit, galena).
Corectarea vâscozităţii se face prin adăugare de argilă coloidală, sau substanţe macromoleculare hidrofile (creşterea vâscozităţii). Adăugarea de fluidizanţi duce la scăderea vâscozităţii.
c. noroaiele speciale se folosesc atunci când noroaiele tratate nu mai pot fi folosite, datorită contaminării puternice. Acestea pot fi:noroaie inhibitate (inhibate) şi fluide cu conţinut redus de solide argiloase. Din categoria noroaielor inhibate noroiul salin saturat se foloseşte la traversarea masivelor de sare.
d. noroaiele emulsionate se obţin din primele trei tipuri prin adăugare de petrol brut sau motorină, obţinându-se o emulsie de tipul ulei în apă. Sunt rezistente la sărurile contaminante, rezistă bine la temperaturi ridicate şi suportă o încărcare mare cu argilă.
2.1.3.Fluide pe bază de produse petroliere
Din această categorie fac parte fluidele negre, care conţin foarte puţină apă, sau chiar deloc. Fluidul este petrolul brut sau motorina, iar coloidul este asfaltul oxidat natural, sau suflat cu aer. Filtraţia fluidului este aproape nulă, este inert la contaminanţi, rezistent la temperatură şi cu capacitate mare de lubrifiere.
Aceste fluide sunt recomandate la traversarea formaţiunilor argiloase, a celor cu săruri contaminante, la forajul de mare adâncime, la rezolvarea unor accidente tehnice, etc. Dezavantajele constau în: preţul ridicat, pericolul de incendiu şi întreţinerea lor dificilă (măsuri de prevenire a pătrunderii apei).
2.2. Fluide de foraj gazoase
Cel mai folosit fluid gazos este aerul, dar siguranţă mai mare, o dau gazele de la eşapamentul motoarelor cu ardere internă (numai la instalaţiile care funcţionează cu astfel de motoare). La forajul cu gaze se obţin viteze mari de foraj. Ele asigură evacuarea eficientă a detritusului, precum şi răcirea sapei. Forajul cu gaze se aplică în roci stabile, fără fluide sub presiune şi fără acvifere.
2.3. Fluide de foraj amestec lichid-gaz
Pentru forarea în prin acvifere, roci permeabile sau fisurate, se folosesc noroaiele aerate, care se obţin prin injectarea în noroiul de foraj, a aerului comprimat, obţinându-se densităţi diferite ale noroiului. La ieşirea din sondă aerul se separă de noroi.

3. Proprietăţile fluidelor de foraj

Proprietăţile fluidelor de foraj sunt cele care dau calitatea unui fluid de foraj.
1. densitatea crează contrapresiunea asupra depozitelor traversate. Se determină prin cântărire cu cântare specifice.
2. proprietăţile reologice (vâscozitatea, tensiunea de forfecare, tixotropia) caracterizează comportarea fluidului la curgere. Vâscozitatea şi tensiunea de forfecare contribuie la evacuarea detritusului, la colmatarea peretelui sondei, împiedică depunerea detritusului în sondă şi pătrunderea fluidului în roci cu permeabilitate mare. Tixotropia este proprietatea noroaielor de foraj de a forma o structură cu aspect de gel, atunci când este în repaos. Prin agitare structura se distruge şi noroiul devine fluid (sol). Transformarea sol-gel şi gel-sol se poate repeta de o infinitate de ori. La oprirea circulaţiei, fragmentele de detritus sunt prinse în structura gelului, fără să se sedimenteze.
3. capacitatea de filtrare şi de colmatare este proprietatea fluidelor de foraj de a depune pe peretele sondei (colmatare) o crustă solidă (turtă de colmatare), ca urmare a pătrunderii fazei lichide din fluidul de foraj, în rocile traversate (filtrare). Fluidul de calitate are filtrare redusă, iar turta de colmatare este subţire, impermeabilă şi cu mare aderenţă la peretele sondei.
4. conţinutul de nisip se referă la conţinutul în particule solide, care nu a putut fi separat cu mijloacele existente în sondă. Un fluid cu mult nisip are proprietăţi abrazive şi produce uzura componentelor cu care vine în contact.

4. Prepararea fluidelor de foraj

Amestecul apei şi argilei se face fie în sondă, pe cale naturală, fie la suprafaţă cu ajutorul unui mixer. Prima metodă se utilizează atunci când sunt traversate roci cu conţinut mare de bentonită, şi parte din roca dislocată se dispersează în fluid, care apoi este tratat corespunzător. La metoda a doua argila şi apa se amestecă la suprafaţă în amestecătorul hidraulic (mixer).

5. Curăţirea fluidelor de foraj

Curăţirea fluidelor de foraj încărcate cu detritus se face cu echipamente speciale: site vibratoare, hidrocicloane, centrifuge, etc. Sitele vibratoare sunt cele mai utilizate dispozitive de curăţire.

Foraje de alimentare cu apa pentru piscicultura.

Tot mai mult in ultimul timp, ne sunt solicitate oferte pentru foraje puturi de apa  pentru alimentarea diverselor ferme piscicoledin Romania. Dorim ca acest articol sa ajute pe cei care vor infinta astfel de ferme ( pe bani europeni sau nu).

acvacultura 300x195 Foraje de alimentare cu apa pentru piscicultura.

Foraje pentru acvacultura

In primul rand trebuie ca un specialist in acvacultura sa calculeze necesarul de apa ( debitul) . Acesta e bine sa fie calculat / luna, sau /saptamana, si de la acest necesar sa se imparta la zile, ore, secunde pt a se obtine debitul necesar. Pe langa debit va recomandam sa aflati si ce alte cerinte trebuie sa le indeplineasca apa respectiva , de ex temperatura, continut maxim in diverse substante minerale, etc.

Avand debitul necesar, va trebui sa se intocmeasca un studiu hidrogeologic pentru zona d-voastra.  Acest studiu ( se face din birou pe baza de informatii existente in diverse arhive)  va estima / aproxima debitele si calitatile diverselor straturi acvifere din zona d-voastra, dar si litologia (duritatea ) solului. Din studiu veti putea deduce f simplu  ( cu aproximatie) la ce adancime va trebui forat, ce debit se va putea extrage dintr-un singur foraj, ce alte calitati le are respectiva apa din respectivul acvifer, etc. Veti putea face si un calcul privind fezabilitatea investitiei . In sensul ca veti vedea nivelul dinamic estimat si debitul obtinut, veti putea cauta o pompa submersibila pt acesti parametri si veti putea calcula cat va conmsuma  /an pentru un anumit debit pompat.   Cu acest studiu puteti cere apoi diverse oferta de foraj de la diverse firme de executie. Toate fiind obligate sa oferteze acelasi lucru. Altfel riscati sa comparati mere cu pere, ( foraje profesionale cu foraje casnice, diverse diametre, filtre, etc)

Acest studiu este oricum obligatoriu a se obtine pentru Avizul de gospodarirea apelor care veti fi obligat sa-l obtineti pt investitia d-voastra. Va recomandam sa apelati la Regia nationala Apele Romane pentru astfel de studii hidrogeologice.

Pe baza studiului , angajati un executant pentru executia unui foraj de explorare/exploatare.

Retineti :

  • Un foraj de alimenatre cu apa ( complet si corect executat) poate fi exploatat continuu 24h/24 , 365 zile/an
  • Incercati sa cereti d-voastra adancimea de forare, diametrul de forare , pentru a compara oferte similare.
  • Nu uitati sa luati in calcul evaporarea din timpul verii.
  • Cu cat debitul si/sau inaltimea de pompare sunt mai mari, si curentul consumat de o submersibila e mai mare. Faceti un calcul sa vedeti fezabilitatea investitiei.

 

Diferenta intre un foraj casnic si unul profesional; sau Cum se face un foraj perfect ?

Voi incerca in acest articol sa explic diferentele intre executia unui foraj casnic / personal / familial si a unui foraj profesionist / industrial.

masoara Diferenta intre un foraj casnic si unul profesional; sau Cum se face un foraj perfect ?

Masoara lucrari ascunse.

Saparea gaurii reprezinta dpdv tehnic activitatea cea mai putin importanta. E bine ca ea sa se faca cat mai rapid (2..3 zile daca e posibil) si cu cat mai putine substante adaugate ( bentonita, barita, polimeri, etc) . Desigur unde este posibil. La forajele profesionale trebuie asigurat un spatiu de minim 70 mm pe raza diferenta intre gaura sapata si tubulatura PVC pentru ca pe acolo se va masura nivelul margaritarului, pozitia izolarii cu peleti bentonitici , si tot acolo se va introduce o teava pentru cimentare.

Pe scurt, diferentele majore ( in afara de calitatea materialelor) o reprezinta operatiile care se fac dupa tubare. In timp ce la un foraj casnic dupa tubare se urmareste ( pentru a scadea costurile in principal) ca sa se dea apa limpede cat mai repede, la un foraj profesional aceste operatii pot dura si 1 saptamana.

Aveti mai jos un tabel cu principalele diferente. Desigur ca exista si variante intermediare, in sensul ca se poate face un foraj casnic tubat cu PVC Valrom, dar asta nu are nici o importanta.

Nr. Crt. Operatie Foraj casnic Foraj profesional De unde apar diferentele
1 Deplasare, transport, logistica, org santier ieftin putin mai scump Instalatiile de foraj pt forajul profesional cu diametru mai mare de sapare au costuri de deplasare si operare mai mari
2 Sapare ieftin putin mai scump Saparea cu un diametru mai mare presupune timp si costuri un pic mai mari.
3 Tubare ieftin scump La forajele casnice se foloseste tubulatura PVC de protectie cu filtre facute artizanal, in timp ce la cele profesionale se foloseste tubulatura Valrom cu filtre din fabrica de 4..5 ori mai scumpe.
4 Piesa de fund zero cost La forajele casnice se practica taierea si impreunarea in forma de varf ascutit a tubulaturii PVC
5 Centrori zero cost Neutilizarea lor poate duce la imposibilitatea filtrarii corecte a nisipurilor fine din stratele acvifere
6 Pietris margaritar f ieftin f scump un metru cub de sort 2-4 sau 4-8 la o balastiera costa 30 lei in timp ce 1 metru cub de pietris cuartos costa 130 euro plus transportul de la distante mari.
7 Introducere margaritar zero scump Introducerea controlata a margaritarului  ( masurarea in permanenta a nivelului la care a ajuns) este esentiala pt reusita oricarui foraj.
8 Inel izolare peleti bentonitici zero scump Sunt f multe firme de foraj care nici nu au auzit de asa ceva.
9 Cimentare zero sau f ieftin scump, chiar f scump uneori La forajele casnice se practica golirea de la spuprafata a unui amestec de lapte de ciment. Nu exista nici o garantie / masuratoare care sa ne arate ca a ajuns acolo unde trebuie. La forajele profesionale se injecteaza printr-o teava laterala care se introduce pana deasupra inelului de peleti bentonitici.
10 Pauza priza ciment zero scump Stationare 2 zile pt intarire cimentare costa
11 Desnisipare ieftin mai scump Desnisiparea se face cu aer lift concentric sau excentric pe fiecare portiune de filtru in parte, cu monitorizarea turbiditatii . La unele foraje poate dura si 1 saptamana. Uzual diureaza 1..2 zile.
12 Pompari ieftin putin mai scump Se pompeaza apa in regim variabil pana la limpezire. Se masoara anumiti parametri ai apei cu aparatura.
13 Stabilire parametri foraj zero f scump Se folosesc mai multe pompe mai multe zile pt a determina debitul maxim al forajului, dar si 3 debite intermediare.
14 Intocmire documentatie zero sau f ieftin mai scump
15 Refacere amplasament zero sau f ieftin mai scump sau f scump uneori
16 Sapare si montare camin ieftin mai scump La forajele profesionale caminul e mult mai mare pt ca vin montate diverse echipamente acolo.

Atrag atentia asupra urmatoarelor operatii/materiale :

- folosirea centrorilor – cel putin 2 , unul sub si unul deasupra zonei filtrelor.

– folosirea pietrisului margaritar cuartos cu granulatie corespunzatoare stratelor acvifere traversate

introducerea controlata a acestui pietris,, mai bine zis masurarea in permanenta a nivelului acestuia. E operatia care garanteaza succesul unui foraj. Prea putin nisip inseamna filtru neacoperit , si sanse f mari ca forajul sa dea nisip continuu. Prea mult inseamna comunicare cu stratele superioare, cu sanse de contaminare a apei din foraj , dar si punerea in comunicatie a 2 acvifere, lucru daunator. Desigur ca se poate calcula volumul de pietris necesar a se introduce, dar aceste calcule sunt doar orientative. Gaura de foraj nu e un cilindru perfect, pot fi zone care se strang in jurul forajului ( intra mai putin pietris) , cum pot fi zone de caverne unde intra f mult pietris. Am intalnit cazuri cand din calcul iesea 1 metru cub si abia cu 5 mc s-a trecut deasupra filtrelor, dar si cazuri cand in loc de 3 mc a fost suficient unul.  F important e sa se masoare nivelul pietrisului.

– izolarea cu peleti bentonitici. Se asteapta min 2 ore dupa aceea pana la cimentare.

– cimentarea pe toata lungimea forajului cu reteta de lapte de ciment si bentonita corecta care sa asigure o intarire lenta a cimentului.  E o operatie complicata tehnic ( se face printr-o coloana suplimentara introdusa prin spatiu liber din exteriorul tubulatrii PVC). E si foarte costisitoare. Nu e corect ca acel spatiu sa se umple cu pietris. Desi stratul de jos deschis cu filtre in foraj e izolat, prin acel pietris  se pun in comunicare straturile de deasupra, lucru incorect  ( dpdv legal) pt mama natura.

desnisiparea si masuratorle de debit – sunt la randul lor operatii complicate care necesita pe langa unelte ( compresor, generator, pompe) si diverse instrumente de masura.

Astept cu nerabdare comentariile / intrebarile voastre.

 

 

 

 

Prăjini de foraj

Garnitura de foraj

În procesul de foraj, instrumentele de dislocare sunt antrenate în mişcare, cu ajutorul garniturii de foraj. La forajul executat cu circulaţie de fluid, garnitura este formată din prăjini tubulare, asamblate prin filete.

Funcţiile garniturii de foraj sunt:

prajini de foraj 300x86 Prăjini de foraj

Prajina de foraj

  • Transmite mişcarea de rotaţie de la suprafaţă la sapă;
  • Asigură prin propria greutate, apăsarea pe sapă, pentru dislocarea rocii;
  • Asigură canalele de circulaţie pentru fluidul de foraj. Fluidul curat, circulă spre talpa sondei, prin interiorul prăjinilor, iar al doilea canal, exterior (între prăjină şi peretele sondei), permite reîntoarcerea fluidului, încărcat cu detritus;
  • Constituie ansamblul de introducere şi extragere din talpa sondei a instrumentelor de dislocare şi a sculelor speciale;
  • Asigură efectuarea operaţiilor auxiliare: carotaj mecanic, probare de strate, instrumentaţii.

Construcţia garniturii de foraj

Garnitura de foraj este formată din: prăjini grele, prăjini de foraj, prăjina de antrenare, racorduri şi reducţii. Prăjinile grele se află la parte inferioară a garniturii, prăjina de antrenare, la partea superioară, iar între ele sunt prăjinile de foraj, ele având lungimea cea mai mare în garnitură.

Prăjini grele

Prăjinile grele realizează prin greutatea proprie apăsarea pe sapă şi menţin prin rigiditatea lor verticalitatea găurii, evitând devierea. Ele se montează deasupra sapei sau carotierei şi pot asigura 70-80% din apăsarea pe sapă.

Prăjinile grele sunt de două tipuri: obişnuite şi speciale.

Prăjinile grele obişnuite, sunt tuburi cilindrice cu peretele gros, construite în variantele:mufă-cep, mufă-mufă şi cep-cep. Diametrele nominale sunt cuprinse între 3 1/8 ” şi 11″. În aceste cazuri pentru îmbinare se folosesc racorduri cep sau mufă. Sunt confecţionate din oţel aliat, crom-molibden, sau crom-nichel. După confecţionare sunt tratate termic. Cele de diametru mare pot fi confecţionate din oţel carbon.

Prăjinile grele speciale sunt utilizate pentru prevenirea devierii găurii de sondă. Acestea au o rigiditate mai mare şi reduc flambajul prăjinilor.

Prăjini de foraj

Prăjinile de foraj sunt tuburi din oţel, aluminiu, sau aliaje uşoare (cu titan). Pentru mărirea capacităţii de rezistenţă la îmbinări, capetele lor sunt îngroşate (ramforsate). Tăierea filetului în acest caz nu slăbeşte rezistenţa prăjinii.

Diametrul nominal al prăjinilor de foraj corespunde diametrului exterior al corpului prăjinii şi este cuprins între 60,3mm (2 3/8 in) şi 168,3mm (6 5/8 in).Pentru fiecare diametru pot exista de la una la patru grosimi de perete.

Îmbinarea prăjinilor se face cu ajutorul racordurilor speciale. Racordul este format din dintr-un cep special montat la un capăt al prăjinii şi o mufă specială, montată la celălalt capăt al acesteia. Mufa şi cepul special au filet cu pasul mare, pentru înşurubare-deşurubare în timp relativ scurt. Racordurile speciale pot fi: înfiletate şi sudate, funcţie de modul cum sunt fixate la capătul prăjinilor. Prăjinile de foraj cu racorduri înfiletate au la capete cepuri cu filet normal, cu conicitatea şi pasul, mai mici decât la filetele speciale.

Prăjinile cu racorduri sudate sunt cele mai utilizate. Se renunţă astfel la filetul normal, mărunt, al cepului prăjinii, care produce mai multe inconveniente. Se sudează racordul de corpul prăjinii.

Prăjini de antrenare

Acest tip de prăjini fac legătura între garnitura de foraj şi capul hidraulic. Prăjina primeşte mişcarea de rotaţie de la masa rotativă, prin intermediul unor piese adaptoare. Pentru a putea primi mişcarea, prăjinile de antrenare au corpul profilat la exterior. În secţiune transversală au formă de pătrat, hexagon, octogon, etc. Cele mai folosite sunt cele pătrate şi hexagonale (pentru sonde de mare adâncime). Racordurile fac corp comun cu corpul prăjinii. Filetele de la parte superioară a prăjiniilor de antrenare au sensul invers filetelor din garnitură, pentru a evita deşurubarea.

Reducţii

Reducţiile permit legătura dintre prăjinile de foraj de dimensiuni diferite, sau dintre prăjini şi diferite scule de foraj, sau cu prăjina de antrenare şi prăjina grea. Sunt tuburi scurte (400-700mm), cu filet cep-cep, mufă-cep, sau mufă-mufă.

Solicitările garniturii de foraj

În procesul de foraj, garnitura este supusă unor solicitări variate funcţie de metoda de foraj aplicată, condiţiile din sondă, sau tipul de operaţie efectuat. Solicitările pot acţiona simultan sau separat.

La forajul rotativ asupra garniturii acţionează următoarele solicitări:

  • Întindere axială, produsă de: propria greutate, presiunea în interior ca urmare a circulaţiei fluidului, frecarea de peretele sondei, forţele de inerţie, etc.;
  • Compresiune axială, consecinţă a forţei de apăsare pe sapă, a frecării de peretele sondei la introducerea garniturii şi a forţelor de inerţie;
  • Răsucire, sub acţiunea momentului ce trebuie transmis sapei;
  • Încovoiere, generată de schimbarea direcţiei găurii de sondă, acţiunea forţelor centrifuge la rotirea garniturii;
  • Presiune interioară, de la circulaţia fluidului;
  • Presiune exterioară, dacă garnitura este goală (fără fluid);
  • Oscilaţii longitudinale, de răsucire şi transversale, create de acţiunea sapei în talpă şi de imperfecţiunile garniturii.

În perioada de exploatare prăjinile de foraj sunt supuse unor controale care constau în verificarea stării racordurilor speciale, a filetelor, a diametrului exterior şi interior, a rectilinităţii şi a rezistenţei.

Subiecte despre forari :
Info
Va recomandam
 

Foraj puturi apa si pompa de caldura in Decembrie 2014 in :
Timis, Arad, Caras Severin, Ilfov / Bucuresti, Sibiu, Arges
© 2008-2014 by Florin Truia
(+4) 0356 265 717