foraj cu circulatie inversa – e un sistem “pe moarte” care se folosea pentru saparea cu diametre f mari ( 444 sau 607 mm) in soluri moi ( nisipuri, argile, etc) pentru tubari cu diametre mari ( >200 mm). Intrucat pompele submersibile s-au micsorat ca si diametru , nevoiea de foraje cu diametre mari a scazut, implicit si utilizarea forajului cu circulatie inversa.
foraje cu circulatie directa - e cel mai raspandit sistem de foraj la ora actuala. Presupune folosirea unui noroi bentonitic pentru stabilizarea gaurii forate si pentru eliminarea detritusului rezultat in urma forarii. Are randamente foarte bune ( de pana la 100 m /zi) in soluri moi ( nisipuri , argile) . Este recomandat in Romania pentru Campia Romana (fara Dobrogea) si Campia de vest . Are marele dezavantaj ca sapa foarte greu ( 1-5 metri / zi ) in soluri tari sau chiar semi tari ( pietrisuri, calcare, roci alterate sau compacte). Ambele sisteme mai au dezavantajul ca nu se stie exact daca si unde au intalnit un strat acvifer dacat dupa ce se efectueaza masuratori geofizice costisitoare.
Foraje uscate cu ciocan de fund – e o metoda mai noua care foloseste aerul pentru foraj. Sapa foarte usor in formatiuni dure si semi dure consolidate. Necesita tubare de protectie atunci cand formatiunile sapate nu sunt consolidate. Are marele avantaj ca sapa repede ( 10 metri / ora) si ca se observa imediat ce s-a intalnit un strat acvifer ( sau fisura circulata) . Se folosesc compresoare gigant de 24 bari, 24 metri cubi / minut. Mai are avantajul ca forajul este curat dupa tubare, nemaifiind necesare operatiuni de spalare pentru limpezirea apei. Sunt foarte eficiente in Romania in Zona Dobrogei ( calcare si sisturi verzi) , zona Ploiesti ( pietrisuri grosiere) , zona Cartpatica si subcarpatica , precum si tot Podisul Transilvaniei, maoi exact in orice zona de deal sau munte.
Aveti mai jos un fil facut saptamana trecuta in Dobrogea unde se vede foarte clar cum este eliminat detritusul uscat, vitesza de sapare foarte mare.
Forajul cu aer poate fi combinat cu cel cu circulatie directa cu sau fara tubare de protectie functie de specificul fiecarei zone.
Forajul cu ciocan de fund se poate folosi si la pompele de caldura, micropiloti si / sau alte foraje speciale.
Forajul geologic ( de cercetare geologica sau pentru cuantificarea rezervelor de substanta minerala) are ca rezultat extragerea de carote.
ladite probe lemn
Acestea trebuiesc depozitate, transportate si pastrate in faimoasele ladite de probe. Pana nu demult erau pe scara larga folosite ladite de lemn. Acestea aveau o gramada de dezavantaje – erau grele, se deteriorau in ploaie / la contactul cu apa, erau greu de acoperit si transportat, marcajul carotelor se pierdea usor, etc. In fotografia alaturata aveti o astfel de ladita de probe din lemn folosita multi ani la forajele geologice pe tot teritorilu Romaniei. Un relativ avantaj al acestor ladite din lemn era relativa rezistenta mecanica a lor pe timpul transportului .
De cativa ani au aparut si se folosesc pe scara larga laditele de proba din plastic cu capac. Acestea sunt standardizate pentru fiecare diametru de carota. Pe langa faptul ca sunt mai ieftine decat cele din lemn sunt si mai usoare, mai etanse, mai usor de transportat, marcat si pastrat. Mai jos aveti 2 astfel de poze – o ladita cu capac si un europalet care contine mai multe ladite ( numarul lor depinde de marimea lor desigur)
ladita proba geologie plastic
ladite caroaj continuu geologie
Daca va intereseaza sa achizitionati asa ceva din import va stam la dispozitie pe pagina de contact.
Tot ce trebuie sa ne comunicati e diametrul probelor / carotelor extrase si numarul total de metri forati care va sunt necesari .
Update Feb. 2012
Avem pe stoc Ladite din tabla ultra usoare. Sunt mult mai rezistente decat cele de plastic.
Unul din promotorii acestor actiuni e cel care lupta antispam la Google – Matt Cutts.
Este incredibil cat de multi oameni inca nu au apa potabila la indemana. Desi tehnologia de foraj a avansat foarte mult , ea nu a ajuns si in tari sarace din Africa, etc.
Ferma de vant
Google – energie verde – O investitie in ferme eoliene care vor alimenta 55.000 case.
Daca o parte din profitul lor se duce aici e inca bine. Si mai investesc in niste data center noi care consuma mai putin si se racesc cu vapori . Si mai cumpara o fabrica veche de hartie din Finlanda tot pentru un data centre.
Desi e criza Google isi mareste profitul fata de anul trecut la $7.29 miliarde dolari. Detalii aici . Si in curand o sa ne bage reclame si jos pe paginile de cautare .
Si in final sa-i multumim lui Google pentru ca pune site-ul www.ondrill.ro pe locurile urmatoare in cautari :
Termen de cautare google
Pozitia in Google.ro
foraj mediu
1
foraje de mediu
1
ondrill
1
”sedimentare” sau ”exogene”
1
=ondrill=
1
absolventi geologie 2001
1
adancime inghet arges
1
adancime panza freatica ploiesti
1
adancimea apei put rmvalcea
1
adincime foraj pompe caldura
1
alcanii nu au activitate optica
1
alcatuirea substantelor
1
alge in apa potabila put manifestare
1
alimentare cu apa put forat
1
alimentare cu apă în mediul urban standard de cost
Am participat la un curs de proiectare pt forajele pompelor de cladura. Dovada mai jos. A fost interesant, util,dar f scurt. Am cunoscut oameni din domeniu de toate felurile .Din pacate practica a luat-o inaintea teoriei, invatamantului si legislatiei.
Vreau doar sa subliniez aici cateva concluzii importante pentru utilizatori :
exista o diferenta majora intre proiectarea, calcularea executia si functionarea pompelor de caldura mari ( cu zeci, sau chiar sute de foraje) si cele “casnice”cu 2..3 foraje .
va recomand sa folositi si pompele vara pt racire / cooling – pe langa confort veti inmagazina si in pamant o cantitate de caldura pentru iarna care va face pompa foarte rentabila
la sistemele mari nici nu se discuta de consumuri peste 20 % fata de o solutie clasica ( COP > 5)
transferul termic este maxim cand curgerea in sondele u ( circuit inchis) este turbulenta.
va recomand ca timp de circa un an sa faceti testari ale regimului de curgere ( prin reglarea pompei de recirculare)
sistemele deschise ( apa-apa ) sunt in cadere libera ( ca si procent din total sub 10 %) in special datorita legislatiilor in tarile europene ( nu si in Romania)
Exista aparatura de masurare a eficientei transferului sonda U – pamant – din pacate o masuratoare pleaca de la 3000 euro , si deci in cazul sistemeplor casnice mai bine faci un foraj de 100 m in plus si te costa jumatate.
iGeology is a new free iPhone App that lets you take a geological map of Britain with you wherever you go to help you learn about the rocks beneath your feet. And with the phone’s GPS, you’ll know exactly where you are.
Mergeti de va luati un Iphone sau un HTC sau macar un Galaxy s
Scriu acest articol pentru a clarifica anumite aspecte referitoare la eficienta pompelor de caldura. E foarte logic ca eficienta / randamentul lor depinde de diferenta de temperatura dintre mediul de unde se obtine caldura / “frigul” si mediul unde se cedeaza caldura .
temperaturi pamant variatie
Mai precis, iarna cand dorim ca o pompa de caldura sa dea o temperatura cat mai inalta atunci ar fi ideal ca in circuitul primar sa aiba o “sursa” cat mai calda . Vara, pe acelasi rationament, cat mai rece. Si astfel vom obtine randamente foarte bune.
De ce nu se folosesc / nu sunt deloc rentabile pompele aer-apa – nu e nevoie de sapaturi ca la cele cu colector orizontal, nu e nevoie de foraje pentru sondele U sau dublu U , etc – Raspunsul e unul simplu : Nu sunt eficiente . Pentru ca Iarna sursa e rece ( in loc sa fie cel putin constanta, daca nu calda) , iar vara sursa e calda ( vorbim aici despre aer desigur)
Acum sa trecem la pompele sol-apa cu colector orizontal . Multi iau un calcul doar diferenta de pret dintre un foraj pentru pompa de caldura ( 17 eur / metru, in cazul nostru, in anul 2010 ) si costurile montarii unui colector orizontal. Uita (din pacate) sa ia in calcul si diferenta de randamente. Mai jos e un grafic al variatiei temperaturilor in sol functie de anotimp :
Dupa cum se vede , variatia temperaturii in sol pana la o adancime de 5 metri e foarte importanta / mare de la o luna la alta . Se intampla exact acelasi fenomen ca si la pompele Aer-apa – cand avem mai mare nevoie de caldura, sursa e cea mai rece, si cand avem cel mai mult nevoie de “frig” , sursa e cea mai calda – adica exact Invers decat e rentabil. Rezulta randamente mult scazute fata de foraje.
Va reamintesc ca pompele apa-apa au celputin 3 neajunsuri
- forajele sunt mult mai scumpe decat cele pentru sonde U
- depindeti de o pompa submersibila car econsuma mult mai mult decat una de recirculare, dar si schimbarea ei in caz de defectiune e anevoioasa cateodata
- in f multe cazuri, a introduce in pamant un debit de 1 l / secunda e o problema in Romania
Concluzia (mea) - Recomand tuturor pompele de cladura sol-apa cu sonde dublu U . Cred ca pentru o casa rezonabila ( pana la 200 mp) e suficienta o pompa de 8-10 kw , careia o sa-i trebuiasca 2 foraje de max 100 m – rezulta ( in general) un cost total de sub 10.000 euro pentru o centrala ( pompa de caldura ) completa montata, instalata si perfect functionala cu randament foarte bun .
Mai jos aveti cateva poze cu o instalatie de foraj usoara, electrica , noua.Poate fora usoar pana la 100 m adancime, si cu diametre mai mici chiar la 150. Transportul ei este f simplu.
instalatie foraj noua electrica ieftina
Instalatie se poate vinde cu accesorii (prajini, sape de foraj, furci, clesti, etc) sau fara. Este gata de lucru si vizibila oricand in Timisoara. Pretul este de 15.000 euro negociabil. pentru alte detalii contactati-ne aici .
Exista zone in Romania unde saparea se poate face usor, cu randamente mari ( circa 100 m / zi) . Daca aceasta sapare se face si pe curentul beneficiarului ( instalatie de foraj electrica) iar in foraj se introduc sonde tip U ,rezulta costuri minime pentru foraj , incepand cu 17 eur / metru liniar. Astfel de zone sunt :
- Timisoara si imprejurimi
- Arad si imprejurimi
- Oradea si imprejurimi
- Pitesti si imprejurimi
- bucuresti si imprejurimi.
Pretul depinde foarte mult de numarul forajelor. Una e sa faci 2 foraje de 100 m pt o pompa de 8..10 Kw, si alta zeci , chiar sute de foraje pentru sisteme gigantice de incalzire prin pompe de caldura. In astfel de cazuri pretul poate scadea si sub 15 eur /metru.
pompe caldura foraj
Pentru o oferta concreta spuneti-ne numarul de foraje si adancimea lor, tipul de sonda folosit U sau dublu U , rau geo de la Rehau, etc , amplasamentul lucrarii. Daca doriti o lucrare rapida, profesionista si ieftina apelati la OnDrill.
- 5 stele – sape uzate ireparabile, recomandate pentru sarcini f usoare cu riscuri de a pierde role etc – exemplu pentru sablonarea forajelor de apa
Sapele sunt direct de la producator. Preturile variaza foarte mult de la mii de euro dar pot ajunge si la cateva sute ( 2- 3) f-ctie de dimensiuni is calitate .
Timpul de livrare e foarte scurt – uzual 3-4 zile
Pentru o cotatie de pret va rog sa ne comunicati modelul ( lame, 3 role, dinti frezati, butoni, etc) dar si dimensiunile / diametrul dorit
Din mai 2010 Ondrill SRL este distribuitor autorizat pt Romania a instalatiilor de foraj marca EGT.
O brosura puteti descarca aici : Instalatii de foraj
instalatie foraje egt
Egt produce ( din 1988) instalatii de foraj pentru:
micropiloti
geotehnica
ancore / ancorari
apuismente / asecari
pompe de caldura geotermale
puturi de apa
multifunctionale
foraj orizontal dirijat
tunel
Mai jos puteti gasi lista tuturor instalatiilor de foraj produse de EGT :
MD315 – MD318
MD Class 3 (English)
MD515 – MD518
MD Class 5 (English)
MD722 – MD725
MD Class 7 double rotary (English)
MD715 – MD718
MD Class 7 single rotary (English)
MD822 – MD825
MD Class 8 (English)
MD315 – MD318
MD Classe 3 (Italiano)
MD515 – MD518
MD Classe 5 (Italiano)
MD715 – MD718
MD Classe 7 singola rotary (Italiano)
MD822 – MD825
MD Classe 8 (Italiano)
TD1722
TD Class 17 (English)
TD 2522
TD Class 25 (English)
TD4022
TD Class 40 (English)
TD1722
TD Classe 17 (Italiano)
TD2522
TD Classe 25 (Italiano)
TD4022
TD Classe 40 (Italiano)
VD1330
VD Class 13 (English)
VD210
VD Class 2 (English)
VD315
VD Class 3 (English)
VD515 – VD518
VD Class 5 (English)
VD515 – VD518
VD Class 5 double rotary (English)
VD822 – VD825
VD Class 8 (English)
VD822 – VD825
VD Class 8 double rotary (English)
VD1330
VD Classe 13 (Italiano)
VD210
VD Classe 2 (Italiano)
VD315 -VD318
VD Classe 3 (Italiano)
VD515 – VD518
VD Classe 5 (Italiano)
VD515 – VD518
VD Classe 5 doppia rotary (Italiano)
VD822 – VD825
VD Classe 8 (Italiano)
VD822 – VD825
VD Classe 8 doppia rotary (Italiano)
Ne puteti solicita orice brosura cu caracteristicile tehnice ale fiecarei instalatii.
Alegerea unei instalatii de foraj pentru scopul muncii d-voastra este o munca inginereasca, deloc usoara, greselile fiind platite f scump. Va recomandam sa apelati la experienta si cunostintele noastre pentru consiliere in alegerea instalatiei si acesoriilor de foraj care sa corespunda necesitatilor d-voastra.
Forajul geologic are ca scop recoltarea de carote forate si aranjarea lor in ladite pentru o descriere litologica facute de un geolog.
carote foraje
Diametrele uzuale de foraj sunt in tabelul de mai jos ( pentru lucrul cu carotiera introductibila si polimer)
Denumire
Diam exterior gaura forata (mm)
Diametrul probei extrase (mm)
AQ
48
27
BQ
60
36.5
NQ
75.8
47.6
HQ
96
63.5
PQ
122.6
85
La executia forajelor geolgice trebuie tinut seama de :
- natura terenului in care sa va fora ( sedimentar / carbune, roca compacta si / sau fisurata, etc)
-adancimea maxima a unui foraj
- accesul la punctele de foraj
- apa – de multe ori transportul de apa poate costa mai mult de 50 % din pretul forajului)
- locul si momentul predarii laditelor cu carote ( transport, paza, etc)
- costul unor instrumentati in cazul in care apar ( voi detalia in alt articol)
Instalatiile de foraj geologic sunt speciale – cu turatii intre 1000 si 1500 rotatii/ minut, cu pompe triplex de debit mic si presiune mare, etc. Se foloseste uzual polimer , fara recirculare fluid foraj.
Pentru adancimi mici se poate folosi si carotajul cu tub catotier simplu cu dimensiuni carote uzuale 72 mm ( coroana are 91/72 – o inlocuieste pe cea veche 93/69)
Lista completa de coroane diamantate pentru forajul geologic este urmatoarea : AQ, BQ, NQ, HQ, PQ, BQ3, NQ3, HQ3, PQ3, NQ2, BWG, NWG, HWG, BWF, NWF, HWF, T2 56, T2 66, T2 76, T2 86, T2 101, T6 86, T6 101, T6 116, T6 131, T6 146 – tabele dimensiuni mai jos
Tot mai des intalnesc / primesc cereri de oferta care solicita foraje cu diametrul x. Desi corect e ca beneficiarul sa ceara apa potabila, debit, si nu diametre, etc.
Problema diametrului de tubare pentru un foraj de alimentare cu apa nu e chiar simpla.
burlane si filtre pvc pentru foraje
Trebuie tinut cont de urmatoarele :
- Debitul care se estimeaza ( prin studiu hidrogeologic si proiect) ca va fi pompat din foraj. Toti producatorii de pompe submersibile recomanda ca diametrul forajului sa fie cat ma apropiat de diametrul pompei, aceasta pentru ca apa sa circule cu viteza pe langa motorul pompei asigurandu-i astfel o racire corespunzatoare.
- Inaltimea de pompare ( de la nivelul hidrodinamic pana la inaltimea maxima la care apa va fi pompata )
- Debitul forajelor NU depinde sub nici o forma de diametrul de sapare sau cel de tubare . Depinde exclusiv de debitul stratului acvifer ( permeabilitate, directie si viteza de curgere, etc) Mai mult, intr-un foraj sapat cu 311 mm diametru, e foarte corect sa bagi un burlan cu diametrul de 125 mm si aproape 200 mm de pietris margaritar, si e total incorect s abagi un burlan de 225 mm si nici macar 100 mm de pietris. Trebuie intotdeauna respectata regula ca diametrul de sapare sa fie cu minim 150 mm mai mare decat cel de tubare.
- Forajele nu sunt fantani. Daca o fantana acumuleaza apa din stratul freatic, forajele nu se folosesc pentru aumulare. Ele se vor exploata la 80 % din debitul stratului, dar se pot exploata 24 ore / 24 , 7 zile / 7 . Daca e nevoie de acumulare , aceasta se va face altundeva ( vas de expansiune, etc)
- Deloc de neglijat , pretul. Acesta creste exponential cu diametrul .
Tinanad seama de cele de mai sus recomand urmatoarele :
1- Pentru debite uzuale de pana la 2,5 l/sec = 216 m³/zi si inaltimi de pompare de pana la 50 m folositi diametrul de 125 mm . Acesta permite montarea unor pompe cu diametrul de 101 mm, pe care le fabrica toti producatorii .
2. NU recomand diametre mai mici de 125 mm. Desi e mai ieftin forajul tubat cu 114 sau 90 mm, pompe mai mici de 101 mm fac doar anumiti producatori si sunt in general ff scumpe. Aceasta varianta o recomand doar cand se face foraj in roca dura ( pretul forajului difera f mult f-ctie de diametru )
3- Pentru debite intre 2,5 si 10 l/sec sau inaltimi de pompare mari ( zona Olteniei) e suficient 160 mm diametru.
4- Cel mai mare diametru produs in Romania este 225 mm – personal l-am folosit o singura data pentru debite de 30 l/sec ( proiectant firma germana) , si atunci doar 45 m de unde am redus diametrul la 140 mm. ( Pompa se monta la 40 m adancime)
Acum 15-20 ani nu existau pompe submersibile mici , subtiri si performante ( puternice) . Din aceasta cauza forajele se tubau in 95% din cazuri cu diametre de peste 200 mm pentru a intra faimoasele pompe submersibile marca Hebe. Din pacate practica copy/paste face ca in Romania si in 2010 sa fie proiecte complet gresite ( dpdv al diametrului de tubare).
Va reamintesc faptul ca d-voastra doriti apa limpede. Aveti grija ca acest lucru (cel putin) sa fie stipulat in contractul cu executantul forajului de alimentare cu apa. Bafta.
OnDrill executa lucrari complexe de foraje puturi, forari fantani, foraje puturi pentru apa, constructii foraje de mica si mare adancime, fantani adanci, denisipari, intretineri puturi, alimentare cu apa, alimentari cu apa, sisteme complete de instalatii, pompe sumersibile, pompe de caldura. Oferim garantie 3 ani.
Un foraj de alimentare cu apa corect executat si exploatat nu are nevoie de intretinere zeci de ani. Cu toate acestea este recomandata ( eu spun obligatorie) verificarea anuala a forajului.
Aceasta consta in urmatoarele :
- masurarea nivelului STATIC al forajului ( nivelul la care apa sta atunci cand pompa nu functioneaza)
- masurarea nivelului dinamica al forajului ( atunci cand pompa merge la debit maxim)
- compararea acestora cu cele precedente ( de acum 1 an, 2..3, etc)
- prelevarea a 2 probe de apa ( de la pompa) si efectuarea analizelor bacteriologice si fizico – chimice
Daca nu exista schimbari , puteti in continuare folosi cu incredere forajul d-voastra .
Instrument de masurat nivelul apei in foraje
Voi incerca in continuare sa explic cateva cauze posibile ale unor schimbari cu intentia de a va constientiza de necesitatea unei interventii rapide inainte de a provoca daune ireparabile forajului.
a) - Nivelul static a crescut cu > 10 cm – este posibil sa fie o bresa in inelul de cimentare al forajului si sa jnceapa o comunicare cu stratele de suprafata. Urmariti cu atentie analiza apei pentru ca acolo se va vedea daca forajul a fost pus in comunicatie cu strate noi ( in general CONTAMINATE). E posibil ca si debitul forajului sa fi crescut ( asta se vede in cresterea si a nivelului dinamic)
b) – Nivelul static a scazut cu > 10 cm – E posibil sa se fi depus un strat de nisip in dreptul a o parte din filtre si sa fi inchis un strat acvifer. Daca se observa si o scadere a nivelului dinamic ( deci a debitului forajului) trebuie URGENT contactat un specialist pentru a face masuratori mai complete si a decide ce trebuie facut in continuare ( probabil o deznisipare a forajului)
c) – Nivelul static e acelasi dar cel dinamic a crescut – Daca debitul a scazut si dinamicul a crescut aveti o uzura la pompa. Normala probabil. Pregatiti-va una de rezerva. Forajul nu are de suferit. Daca debitul a crescut e o situatie complexa care necesita masuratori suplimentare . ( Daca acest lucru se intampla in primele luni de la punerea in functiune a unui foraj – e normal)
d) – Nivelul static e acelasi dar dinamicul a scazut ( implicit si debitul) – va aflati in cazul b) cu diferenta ca nu s-a inchis un strat complet. E nevoie urgent de o interventie, altfel e posibil sa nisipati complet forajul, sa ardeti si pompa ( va ramane la un moment dat fara apa) si sa trebuiasca sa va faceti alt foraj de alimentare cu apa.
e) – Modificari in analiza fizico – chimica sau bacteriologica. – Situatia e f grava in acest caz, solutiile sunt putine, cauzele multiple. O posibilitate e ca in vecinatate ( sute de metri) sa e fi executat unul sau mai multe foraje care nu au izolat stratele de suprafata , punand aceste straturi in comunicatie cu cele de adancime ( unde forjaul d-voastra are filtre) si cntaminand stratul acvifer .
In final 2 “citate” :
Puritatea apei pe care o folosim este esentiala pt sanatatea fiecaruia ( sa nu uitam ca suntem 70 % APA).
Intretinerea preventiva e mult mai putin costisitoare decat cea in caz de avarie .
Romania nu este o campie intinsa, care sa fie o zona omogena din punct de vedere geologic, unde straturile acvifere sa fie binecunoscute ( ca si adancimi, debite, calitati ale apei, etc) si mai ales intinzand-se pe suprafete foarte mari . Exista si astfel de zone ( campia Romana, campia de vest) dar asa cum se vede pe harta Romaniei in foarte multe zone avem dealuri si munti unde din pacate straturile acvifere sunt putin cunoscute si mai ales informatiile despre ele nu se pot extrapola pe suprafete intinse cum e cazul la campie.
Sa presupunem ca cineva doreste un foraj de alimentare cu apa si se afla intr-o astfel de zona ( pe un deal in panta cu un sol dificil despre care nu se cunosc date geologice)
Intrebare : exista vreo metoda de determinare a straturilor acvifere intr-un anumit punct .
Raspuns : DA ..darrrr – aceste metode sunt geofizice si seismice si pleaca de la cateva zeci de mii de euro si ajung usor la sute de mii de euro, au nevoie de suprafete mari, intinse pt a putea intinde geofoni si electrozi , etc – asa ca mai bine spunem ca NU EXISTA.
Asadar vrem apa intr-un loc despre care nu avem si nu putem afla date despre adancimea, debitul si calitatea strateloc acvifere si nici nu stim natura geologica a terenului.
Ce sa NU facem -
Exista mai multe tehnologii de forare f-ctie de duritatea solului :
- foraj cu noroi bentonitic in soluri moi asa cum se vede in filmul de mai jos : Daca un astfel de utilaj intalneste un sol dur ( roca compacta) forajul se opreste, neexistand nici o posibilitate de sapare in continuare
- Foraj cu aer cu ciocan de fund pentru soluri tari asa cum se vede in filmul de mai jos : Daca se intalnesc straturi de sol moale ( argila) acest tip de foraj nu mai poate continua.
Exista instalatii care pot fora si cu noroi ( pt soluri moi ) si cu aer ( pt soluri tari ) ?
DA – darrr - sunt instalatii f mari si puternice, au nevoie de pompe de noroi, compresor gigantic , tubulatura de protectie , forajul transformandu-se intr-un adevarat santier ( 1 camion instalatia, 1 camion compresorul , min 1 camion materiale – prajini de foraj, tubulatura de protectie, tubulatura definitiva , bentonita, etc) . Costul / metru forat trece lejer de 100 eur / metru in astfel de cazuri , putand ajunge si la 300 eur/metru de foraj.
Cunosc cazuri cand beneficiarii au trebuit sa plateasca cheltuilei de mobilizare transport logistice de mii de euro pt a veni utilaje mari performante care dupa cativa metri s-au oprit si au plecat ( pt ca nu aveau tehnologia adecvata tipului de sol din zona)
Solutia/ sugestia mea : ce SA FACETI
- Comandati cateva masuratori DPH – DPSH – ce inseamna asta : Se vine cu o masinuta f mica ( cat o masina de spalat) care arata ca mai jos
Care masinuta BATE in pamant niste prajini de metal sunbtiri ( 3 cm) pana la adancimi ce pot ajunge ( f-ctie de sol) si la 70-80 m . Uzual se folosesc pana la 40-50 m in geotehnica pentru a stabili natura terenului de fundare pe langa forajele geotehnice. In varful prajinilor este un CON . Se masoara nr de batai pe fiecare 10 cm si se interpreteaza f-ctie de acestea natura solului – argila , nisip, pietris, roca neconsolidata , etc. Aceast proces se OPRESTE cand se va intalni stratul de roca DURA sau daca se nimereste intr-un bolovan mai mare ( de aceea recomandam 2.3 masuratori in 2-3 puncte diferite) . La extragere se vad si prajinile unde sunt UDE ( daca sunt) si se trage concluzia privind stratul acvifer.
Variante posibile
1- Se face dpsh doar cativa metri (max 4-5m ) si se intra in roca dura. Prajinile nu sunt ude deloc. Se va cauta apoi o firma care are ciocan de fund sa vina sa executa un foraj in roca dura ( primii 5 m chiar daca sunt sol moale se vor tuba cu tub de protectie)
2. Se ajunge l;a 60- 70 m si e in continuare sol moale, prajinile sunt ude de la 20 – 30 m in jos – Se poate risca ( dar cu riscuri mici) un foraj cu noroi bentonitic -
3. Orice varianta in afacra de cele 2 de mai sus - Va trebui executat foraj si in sol moale si in sol dur . Varianta este instalatiile de foraj geologic . Acestea pot sapa cu noroi bentonitic ( dar la diametre mici) dau si cu coroane diamantate in roca dura ( nu cu ciocan de fund) . Performantele lor sunt mici la astfel de lucrari ( cativa metri / zi fata de 50 m / zi la forajul clasic si 100 m / zi la cel cu ciocan de fund) dar au avntajul ca pot sapa in orice fel de sol, sunt mici si pot intra in orice loc, transportul lor nu inseamna mai mult de o remorca(instalatia de foraj) trasa de un camion cu materiale . La un astfel de foraj trebuie diferentiat pretul pt sol moale si sol tare .
De vanzare, instalatie de foraj marca Fraste FS 250.
Fabricatie an 1996
Montata pe un camion MAN 6X6 an 1988.
PERFECT FUNCTIONALA
Are un brat cu care se incarca prajinile de foraj
Ore de functionare REALE 4200 h
Se vinde cu peste 200 m prajini de foraj
Pret 130.000 Euro din UE
Cererea
Buna ziua
Ma numesc CUTARE locuiesc in orasul Constanta, si as vrea sa renunt la contractul cu regia autonoma judetana de apa RAJA, si sa forej un put pentru apa menajera si potabila.
Daca se poate as dori sa aflu de la dumneavoastra ce costuri si ce avize sunt necesare pentru a realiza acest proiect.( in prima faza cam cat ar costa forarea putului, cu tot ceea ce mai trebuie-tuburi -etc).
Va multumesc si astept un raspuns.
CUTARE
Raspunsul
Buna ziua d-le CUTARE
Lucrurile (din pacate) nu stau atat de simplu. Exista f multe feluri de foraje de apa la diferite preturi. Zona d-voastra este o zona dificila geologic ( cu calcare, posibil si straturi cu apa sarata din Marea Neagra etc) . Se mai pune problema accesului la locul forarii si multe altele .
Doar ca sa va faceti o idee vedeti mai jos 2 variante de foraj la 80 m -
Varianta 1 electrica – utilaj de foraj mic – dar nu merge decat in soluri moi – la d-voastra daca da in Calcare se OPRESTE
Varianta 2 – instalatie pe camion – merge si in calcare.
Ce va recomand :
- Obtineti de la vecini ( pana la 3 km raza) cat mai multe date despre forajele lor – adancime, debite, diametre, pozitia filtrelor, calitatea apei, etc
- Obtineti aceste date de la Apele Romane filiala Constanta – ei au toata arhiva cu forajele din zona d-voastra.
Reveniti la noi cu aceste date pt o oferta concreta.
inapoi la Site Ondrill
Un foraj casnic sau unul profesional ? 
Cat costa un foraj de alimentare cu apa ?
Comentati pe Blogul nostru
Web design
Privacy Policy
Sitemap
Cele mai comentate :