...

Puturi de apa

Apa-potabila

Puteti solicita informatii puturi de apa : aici

1
Caiet de sarcini privind ORDINEA DE EXECUTIE, TEHNOLOGIEA DE EXECUŢIE, PROBE, TESTE, VERIFICARI ALE LUCRARII DE EXECUTIE FORAJ ALIMENTARE CU APA; Constructorul forajului va mobiliza la locaţie toate echipamentele şi materialele necesare pentru execuţia lucrărilor în siguranţă şi la timp. Toate echipamentele trebuie să fie astfel dimensionate şi în stare bună pentru a pemite executarea lucrărilor. La finalizarea lucrărilor, constructorul forajului de apa va îndepărta toate echipamentele, utilajele şi surplusul de materiale de construcţie şi va reda terenul în condiţiile iniţiale 1. Planul de lucru Toate activităţile şi serviciile prestate de constructor se vor desfăşura continuu, 24 ore pe zi , în două schimburi a câte 12 ore. Locaţia unde se va executa forajul este stabilita prin proiect în funcţie de condiţiile reale din teren. In functie de caracteristicile constructive si dimensiuni, suprafaţa necesară pentru amplasarea instalaţiei şi anexelor este de aproximativ 20 m2. Echipa de foraj are obligaţia de a executa forajul, punerea în producţie a puţului, activităţile colaterale, săparea şi amenajarea batalelor pentru fluidul de foraj, prepararea şi transportul fluidului de foraj, curăţirea locaţiei şi redarea terenului. Detritusul şi reziduurile rezultate în procesul de foraj se vor transporta cu basculanta şi vidanja la groapa de gunoi locală. Echipa pentru lucrari de suprafata si instalare pompe răspunde atât de instalarea pompei şi a capului de pompare cât şi de amenajările de suprafaţă (cabină, imprejmuire, etc.). 2. Programul de execuţie foraj Vor fi luate în considerare următoarele elemente:  Obiectivul lucrării;  Debitul estimat;  Adâncimea;  Condiţiile stratigrafice şi litologice;  Dificultăţile anticipate de foraj;  Deschiderea formaţiunilor acvifere;  Izolarea acviferului deschis faţă de alte acvifere superioare care pot influenţa negativ \calitatea apei;  Suprafaţa activă a filtrelor va fi de 10-20 %;  Coloana tubată va avea diametrul interior astfel dimensionat încât să permită instalarea pompei şi controlul nivelului apei;  Instalarea filtrului de pietriş mărgăritar pentru a împiedica pătrunderea materialului solid din stratul acvifer în puţ. Următorul tip de puţ de producţie şi/sau explorare va fi forat şi testat în cadrul prezentului proiect: A1 – Puţ cu un debit < 5,0 l/s şi coloană de producţie din PVC de 195 mm Tip Puţ : 0-50 m; Adâncime totală[m] : cca 80m; Coloana de ghidaj: Diametru gaură puţ[in] : 26
2
Diametru/ adâncime burlan [in/m] : 20/5 Coloana deproducţie: Diametru gaură puţ[in] : 15 ½ Burlane şi filtre [mm] : 165 Programul de umplere a spatiului inelar: Cimentare 2-15m, pietriş 15-50 m 3. DIAMETRUL DE SĂPARE ŞI DIAMETRUL COLOANELOR DE TUBAJ 3.1. Coloana de suprafaţă Coloana de suprafaţă va fi instalată la maximum 3 – 5 m pentru următoarele scopuri: 1 – suport mecanic pentru următoarea etapă; 2 – evită contaminarea noroiului de foraj, 3 – evită surparea terenului de suprafata, 4 – asigură condiţii hidraulice optime pentru etapa următoare. Diametrul coloanei va fi de 20 sau 13.3/8 in pentru a asigura procesul de foraj din etapa următoare. Diametrul găurii va fi de 26 si respectiv 17.½ in pentru a introduce în siguranţă burlanul de 20 şi respectiv 13.3/8 in. 3.2. Coloana de producţie (Puţuri echipate cu burlane şi filtre PVC) In funcţie de condiţiile locale şi de debitul estimat, coloana de producţie poate avea diametrul de 195 mm. Diametrul coloanei de burlane de deasupra filtrelor va asigura spaţiu suficient pentru pompă, iar adâncimea de introducere a pompei trebuie să fie în concordanţă cu denivelarea maximă estimată. Diametrul filtrelor şi lungimea totală sunt calculate pe baza următoarelor criterii:  debitul estimat;  suprafaţa activă;  viteza maximă admisibilă;  minimalizarea pierderilor de sarcină. Diametrul filtrului va fi selectat pentru a satisface principiul de bază: realizarea unei suprafeţe active astfel ca viteza de intrare a apei prin fante să nu depăşească viteza standard de proiectare de 0,03 m/s. Diametrul filtrului va putea fi modificat numai în limite foarte reduse după ce lungimea filtrului şi deschiderea fantei au fost stabilite. Lungimea filtrului va depinde de grosimea acviferului, iar deschiderea fantei va depinde de granulaţia rocii acvifere sau de mărimea pietrişului mărgăritar cu care se împachetează. Grosimea de perete a burlanului din care se va confecţiona filtrul va fi condiţionată de caracteristicile de rezistenţă astfel ca filtrul să reziste forţelor (presiunea orizontală şi forţa de tracţiune) ce acţionează asupra lui la diferite adâncimi pe toată durata de exploatare a puţului. Grosimea spaţiului inelar, considerat ca fiind suficient pentru introducerea pietrişului, este de cca 4”. 4. FORAJUL PUŢULUI 4.1. Metoda de foraj Pentru puţurile de până la 200 m adâncime, echipate cu burlane şi filtre din PVC, Constructorul va folosi metoda de foraj cu circulaţie inversă aer-lift; pentru sondele de până la 50 m acestea vor fi forate folosind metoda de foraj cu circulaţie directă cu spumă şi/sau cea de foraj uscat cu bohrsapă, şnec şi/sau sistem ODEX in functie de condiţiile litologice şi hidrogeologice.
3
Pentru situatia de a fi forat în formaţiuni calcaroase, constructorul va folosi metoda de foraj cu circulaţie directă şi metoda de foraj percutant. 4.2. Instalaţia de foraj Instalaţia de foraj se va stabili în funcţie de capacitatea necesară execuţiei forajului. Pentru determinarea capacităţii necesare, sarcina la cârlig admisă de instalaţia respectivă va fi comparată cu sarcina maximă ce trebuie manevrată pentru puţul respectiv. Calculele trebuie întocmite înaintea începerii activităţii la puţ. 4.3. Garnitura de foraj Circulaţie inversă Forajul va fi executat folosind prăjini aer-lift Ф 146mm şi 53/4 API prajini grele. Circulaţie directă Forajul va fi executat cu prăjini Ф 3 ½” x 27/8” IF API şi prăjini grele 6 ¾” x 3 ½ IF. Constructorul va folosi un ansamblu de fund stabilizat rigid care va permite o apăsare de 0,5 t/in din diametrul sapei. Se va folosi un stabilizator deasupra sapei şi doi stabilizatori ai garniturii de prăjini grele. Este posibil să fie necesar sa se folosească şi un corector cu role. Configuraţia şi lungimea ansamblului de fund necesar Configuraţia, lungimea şi greutatea ansamblului de fund se va calcula şi se va emite spre aprobare înainte de începerea lucrărilor de foraj. 4.4. Parametrii de foraj Se estimează o viteză mecanică de 3 m/h ce se va putea obţine prin optimizarea hidraulică, utilizarea unei garnituri de foraj adecvate, o viteză de rotaţie potrivită cu tipul de sapă folosit si aplicând o greutate pe sapă maxim admisibilă care să minimizeze deviaţia puţului. Programul va fi întocmit înainte de începerea lucrărilor de foraj. 4.5. Sistemul de circulaţie Din sistemul de circulaţie vor face parte habe sau batale cu capacitatea de cel puţin 2 ori volumul maxim al găurii de puţ care vor asigura o curăţire corespunzătoare a detritusului din fluidul de circulaţie, precum şi prelevare de probe de sită. La locaţie se va instala şi o habă pentru depozitarea apei tehnologice. Pentru sondele mai adânci de 200 m, din sistemul de circulaţie va face parte şi un echipament de curăţire a solidelor (denisipator şi sită vibratoare cu o capacitate de curăţire corespunzătoare debitului de circulaţie). Pentru forajul cu circulaţie directă sistemul va cuprinde: habe pentru fluidul de foraj echipate cu puşti de fund, sistem de agitatoare, sistem de curăţire a fluidului (denisipator, sită vibratoare corespunzătoare debitului de circulaţie) şi o habă pentru fluid de foraj, de rezervă. Din sistem va face parte şi o habă pentru cimentarea coloanelor. Prepararea pastei şi pomparea acesteia se va face, independent în/din fiecare compartiment. Sistemul de habe este compus din:  haba de la derivaţie  haba de curăţire, dotată cu denisipator  haba de tragere conectată la puţ.
4
Legăturile dintre habe sunt dotate cu dispozitive de izolare a habelor sau a compartimentelor acestora. Pentru vehicularea fluidului de foraj habele vor fi prevăzute cu un sistem de jgheaburi metalice care sa permita trecerea, la nevoie, a fluidului de foraj în compartimentul dorit. Pe haba de tragere va trebui sa fie montat echipamentul de preparare a fluidului de foraj precum şi cel de agitare a acestuia (puşti de noroi, agitatoare cu paleţi), cele din urmă fiind montate pe haba de curăţire şi pe haba de tragere. 4.6. Fluidul de foraj Pentru săparea puţului, Constructorul va folosi un fluid de foraj pe bază de bentonită, cu conţinut scăzut de solide. Proprietăţile reologice ale fluidului de foraj vor fi menţinute în limitele programate şi adaptate condiţiilor locale de foraj. Caracteristicile fluidului vor fi măsurate din 2 în 2 ore. Următoarele caracteristici vor fi măsurate şi înregistrate:  greutate specifică  vâscozitatea  filtratul şi turta  conţinutul de nisip  pH Un echipament pentru măsurarea caracteristicilor va fi compus din:  presă pentru filtrat tip API  balanţa pentru fluid de foraj  pâlnie Marsh şi cană de 1 l  cronometru  dispozitiv pentru determinarea conţinutului de nisip  hârtie pH Caracteristicile fluidului de foraj : Caracteristica Domeniul Greutate specifică 1,05 / 1,15 kg/l Viscozitate 38 – 45 sec. pH 9 – 10 Filtrat API 7 – 10 cc Conţinut nisip < 2 % din volum Turta < 1.2 mm
4.7. Colectarea de probe de sita Probe de sită reprezentative vor fi colectate la fiecare de 3 m foraţi sau la schimbarea formaţiunii geologice, de la suprafaţă până la adâncimea finală. Greutatea probei colectate nu va fi mai mică de 0,5 kg. Probele prelevate vor fi depozitate în cutii de lemn. O probă reprezentativă de 300 g. va fi selecţionată pentru fiecare interval. Aceasta va fi spălată, uscată şi introdusă într-o pungă de plastic. Timpul de transport a detritusului la suprafaţă va fi determinat la fiecare 50 metri săpaţi pentru a se şti la ce adâncime exactă este proba colectată. Se va întocmi o coloană stratigrafică alăturată diagramei pentru viteza de foraj.
5
4.8. Măsurători geofizice Constructorul forajului va executa măsurători geofizice de la şiul burlanului de ghidaj până la adâncimea finală a puţului. Procedura de detaliu va fi elaborată înainte de începerea lucrărilor. În general, următoarele măsurători vor fi executate:  carotaj electric standard (PS şi RS, scurt, normal -16” şi 64”);  gamma natural;  cavernometrie;  măsurători Rm., Rmf., Rmc. 5. CIMENTAREA Cimentarea coloanei de producţie  Se va face de la oglinda pietrişului pe o lungime de 15-30 m în sus folosind ţevi de ¾”(1”).  Deasupra pietrişului se va plasa un dop de fluid de foraj bentonitic, foarte vâscos de 5 m lungime.  Se va introduce pastă de ciment cu greutatea specifică de 1,75 Kgf/l., preparată din ciment API clasa „A” cu 4 % CaCl2, cu un exces de 30 %.  Priza cimentului va fi de 12 ore, astfel ca rezistenţa la compresiune să fie de minimum 1000 psi. 6. EXECUTIA ÎMPACHETĂRII FILTRULUI Forajul fiind destinat alimentarii cu apa va trebui ca zona de filter sese împacheteze cu pietriş mărgăritar cuartos, astfel incat zona imediată din jurul puţului – fiind mai permeabilă prin dislocarea materialului din formaţie, acest material fiind necesar a fi înlocuit cu pietriş de un anumit sort. Această zonă, relativ subţire ca grosime, separă filtrul de materialul stratului şi măreşte diametrul hidraulic al puţului. Materialul de împachetare trebuie să reţină aproximativ 90 % din solide după dezvoltarea puţului. Materialul de împachetare trebuie să fie foarte riguros sortat pentru a se asigura o porozitate şi o conductivitate hidraulică bună în jurul filtrului. Pentru aceasta se va folosi un pietriş mărgăritar cuartos bine sortat şi cu bobul rotunjit, de dimensiuni 2 – 5 mm. 6.1. Împachetarea cu pietriş mărgăritar Este foarte important să se aleagă un material pentru realizarea împachetării care să nu se separe în particule mai fine şi particule grosiere în timpul plasării acestuia în spaţiul inelar. Materialul de împachetare trebuie tratat cu un bactericid, de obicei pe bază de clor, înainte de introducere în puţ, evitând contaminarea. Oricând este posibil, fluidul de foraj va fi diluat înaintea plasării materialului de împachetare. Se vor folosi ţevi pentru introducere pietrişului pentru instalarea filtrului de împachetare, această tehnică avand scopul de aminimaliza tendinţa separării şi podirii particulelor. O teava de 2” sau mai mare este coborâtă în spaţiul inelar pentru impachetare. Se va introduce un jet de apă împreună cu materialul de împachetare pentru a preveni podirea materialului pe ţeavă. În timpul instalării materialului de împachetare, ţeava pentru introducere pietriş va fi ridicată periodic, în timp ce materialul de împachetare se va aseaza în jurul filtrului puţului.Materialul de împachetare
6
trebuie plasat de la talpa puţului până la 10 – 20 m desupra intervalelor cu filtre. În timpul operaţiunii de împachetare fluidul de foraj din interiorul burlanului va trebui înlocuit cu apă prin metoda airlift. Volumul pietrişului se va determina pe baza cavernometriei, plus 10 % volum în exces de pietriş pentru a acoperi necesarul. Detaliile operaţiunii vor fi emise spre aprobare. Volumul de pietriş injectat şi nivelul împachetării cu pietriş în spaţiul inelar vor fi monitorizate în timpul operaţiunii. În cazul utilizarii metodei pentru foraj uscat cu bohrsapă/şnec, sondele vor fi împachetate cu pietriş folosind ţeava pentru introdus pietriş, după cum este descris mai sus. Diferenţa constă în faptul că plasarea materialului de împachetare va fi făcută pas cu pas, pentru intervale scurte, pentru maximum 4-6 m înălţime. După fiecare fază de introducere pietriş, coloana de burlane în funcţiune va fi extrasă din gaură cu o lungime egală cu a intervalului împachetat. Această procedură va continua până când se termină întreaga plasare de material de împachetare, de obicei până la câţiva metri sub nivelul solului. Restul operaţiunilor vor fi aceleaşi ca pentru sondele forate prin metoda airlift. 6.2. Consolidarea pietrişului Scopul acestei operaţiuni este de a consolida împachetarea cu pietriş înaintea îndepărtării turtei de noroi din puţ. 7. DEZVOLTAREA PUŢULUI Dezvoltarea puţului constă din mai multe etape. Acestea sunt după cum urmează:  Inlocuirea fluidului de foraj cu un volum dublu de apă pentru curăţare.
După această operaţiune, folosind un instrument izolant se injectează fiecare filtru cu o soluţie dispersantă, se agită 6-12 ore şi se efectuează pomparea airlift pentru fiecare secţiune de filtru.  Instrumentul izolant are 3 – 9 m lungime, cu găuri de 1” şi cu un piston în partea inferioară şi altul în partea superioară. Toleranţa dintre diametrul interior al filtrului şi pistoane este de aproximativ 5 mm.  Următoarea etapă constă în operaţiunea de spălare, folosind un dispozitiv adecvat. Acest dispozitiv trebuie să aibă 4 duze fiecare cu un diametru de ¼” şi va avea viteză ascendentă sau descendentă de 2,5 m/min, rotindu-se cu 5 rpm. Viteza fluidului în duze se va menţine la 190 ft/min. cu o cădere de presiune de 250 psi. Această operaţie se va efectua până când apa va deveni curată.  Ultima etapă a dezvoltării puţului constă în rata înaltă de pompare în sistem airlift cu 3 paşi de debit, până când apa devine curată şi fără impurităţi (solide).  Baza decantorului va fi verificată la terminarea dezvoltării puţului, astfel încât orice depunere de nisip mai mare de 1 m să fie îndepărtată. În cazul metodei pentru foraj uscat, cu bohrsapă/şnec şi/sau sistem ODEX, dezvoltarea puţului nu va cuprinde diluarea fluidului de foraj
7
8. TESTUL DE POMPARE După instalarea pompei submersibile, incluzând toate instrumentele, manometrele şi dispozitivele de măsurare ale debitului, nivelului apei, proprietăţile fizice şi chimice ale apei, conţinutul de nisip, etc., se înregistrează nivelul piezometric iniţial al apei. Înaintea testului de pompare, atât o bună planificare şi testare a echipamentului, cât şi pregatirea personalului în timpul testării preliminare va elimina potenţialele erori ce pot apărea în timpul testului propriu-zis.  Testarea preliminară are ca scop obţinerea parametrilor necesari pentru efectuarea în bune condiţii a testărilor de eficienţă.  După 6 ore de revenire a nivelului, în urma testului preliminar, se va efectua testul de eficienţă prin pompare, constând în 4 etape crescătoare a debitului de câte 2 ore fiecare.  După cele 6 ore de revenire a nivelului, în urma testului de eficienţă, se efectuează 24 ore test de performanţă cu un debit constant şi măsurători de nivel. Conţinutul de nisip va fi măsurat în timpul testului de performanţă, după 20 minute, la 1 oră şi după aceea la un interval de 2 ore. La o oră de la începerea testării şi înainte cu o oră de oprirea pompării, se efectuează analize chimice de apa in santier şi se prelevează 3 sticle de apă de câte 2 litri fiecare pentru analize chimice şi biologice. În final se efectuează 12 ore de revenire a nivelului apei. 9. INSTALAREA POMPEI ŞI LUCRĂRI DE SUPRAFAŢĂ 9.1. Montare si instalarea electropompa
Inainte de montarea pompei este necesar sa fie deznisipat putul. Aceasta operatie se va executa cu utilaj adecvat, si in nici un caz cu pompa destinata sa functioneze in putul respectiv. Inaintea amplasarii pompei in put mai sunt necesare urmatoarele determinari privind cunoasterea caracteristicilor putului si anume: diametrul interior al coloanei putului; debitul maxim al putului; debitul de exploatare al putului; nivelul hidrostatic; nivelul hidrodinamic la debitul de exploatare; date referitoare la pozitia filtrelor.
Cota de amplasare a pompei in put se stabileste de constructor, avand in vedere urmatoarele : – Nivelul dinamic al apei sa depaseasca cu minim 5 m flansa de refulare a electropompei. – Inecarea maxima admisa pentru agregat impusa de furnizorul motorului este de 30 m de la flansa superioara a agregatului. – Partea inferioara a electropompei sa fie amplasata intre filtre cu minim 1 m fata de „culcusul” sau acoperisul acestora.
Atentie: In cazul amplasarii electropompei in zona filtrului este posibila absorbtia de nisip si de fractiuni mari din zona filtrului ca urmare a cresterii vitezei in sectiunea putului ingustata de electropompa. In aceasta situatie se va produce o deteriorare rapida a pompei.
Achizitia pompei se va face functie de principalii parametrii (Qp, Hp) determinati la finalizarea probelor forajului. Inaintea de montarea in instalatie a electropompei, se umple motorul cu apa prin indepartarea busonului de umplere aflat in partea superioara a motorului. La motoarele tip S este necesara indepartarea sitei de aspiratie pentru a avea acces la butonul de umplere. Se umple complet motorul cu apa cu ajutorul unei palnii si a unui tub de cauciuc dupa care se roteste cu mana axul pentru eliminarea aerului; se completeaza cu apa, dupa care, cand nu mai ies bule de aer, se
8
monteaza busonul. Se recomanda ca dupa umplere sa fie verificata etanseitatea motorului urmarind daca motorul nu pierde apa in 24 ore, fiind intr-un spatiu inchis, ferit de inghet. Se verifica cu inductorul rezistenta electrica a cablului si bobinajul care trebuie sa fie de minimum 0,4 MΏ. In santier, inainte de lansarea pompei in put se va verifica corespondenta caracteristicilor tehnice ale pompei (debit si inaltime de pompare) cu conditiile de lucru ale putului dar se si verifica tensiunea retelei; trebuie sa corespunda indicatiilor de pe eticheta si documentatia de insotire.
Atentie:
** Este interzisa cu desavarsire functionarea motorului neumplut cu apa chiar si pentru o scurta durata, apa asigurand ungerea lagarelor si racirea bobinajului. ** Este interzisa functionarea agregatului fara a fi imersat complet in apa. Nerespectarea acestor indicatii duce la distrugerea lagarelor pompei si gripaj.
Montarea in put a electropompei se va face cu ajutorul automacaralei sau a unui alt mijloc de ridicat corespunzator scopului. Inaltimea de ridicare a acesteia trebuie sa fie suficienta pentru ridicarea celor mai lungi bucati (electropompa + tronsonul de conducta) iar sarcina la carlig sa asigure ridicarea greutatii maxime. Se va verifica rectiliniaritatea putului. Se va admite o abatere numai daca electropompa impreuna cu conducta de refulare va atarna liber, fara sa se reazeme de pereti. In nici un caz nu va fi admisa o „frangere” a axei putului ; aceasta ar ingreuna montarea pompei sau chiar acest lucru ar fi imposibil. Atentie: Electropompa va fi instalata în puţ asigurata cu un cablu de siguranta ce va fi ancorat de gura forajului. 9.2. Conducta de refulare Pentru o pompa cu diametrul exterior de 4” pentru refulare se va folosi conducta PE-HD cu diametrul nominal de 63 mm cu o grosime a peretelui de 2,8/5,8 mm. Legătura dintre capul de puţ (gura putului) şi pompă este făcută cu îmbinări speciale de 2 in (50 mm) făcute din material plastic (polietilenă şi polipropilenă). 9.3. Capul de pompare Pentru debite cuprinse între 0 şi 5 l/s dimensiunea capului de pompare este DN 50, cu diametrul de 2”. Ultimul tronson de conducta se fixeaza fie de flansa inferioara a unei placi de sprijin, care se prinde de fundatia de beton cu suruburi de fundatie fie se fixeaza cu o brida cu traversa asezata pe doua profile si care se acopera cu un capac. Atat in placa cat si in capac trebuie prevazute degajari pentru trecerea cablului electric. Ca dotare, capul de pompare include racordul flanşat cu garnitură de etanşare, cot sudat, îmbinarea în formă de T, robineţi cu sferă, manometru de presiune, presostat, conductă de refulare, filtru, apometru şi robinetul cu clapet, aşa cum reiese şi din desenul de montaj. Mărimea capului de pompare este de 2 in sau 3” conform ratei debitului. La livrare, fiecare lot de armaturi va fi insotit de urmatoarele documente : certificatul de calitate al produsului, conform dispozitiilor in vigoare; buletinul de teste si masuratori dimensionale (lungimea de constructie si dimensiunile de legatura ale flanselor, alte dimensiuni caracteristice); instructiuni de montaj si exploatare. In documentele insotitoare, producatorul va garanta buna functionare a produselor livrate.
9
Utilizarea altor tipuri de armaturi, in afara celor specificate in proiect, se va putea face numai cu avizul proiectantului, care va stabili si conditiile de acceptare. La montajul armaturilor pe conducta tehnologica se va evita ca acestea sa constituie punct de sprijin pentru conducta sau sa fie solicitat la elementele de conducta. In mod normal, armaturile trebuie sa fie sustinute de conducte. Pentru asigurarea stabilitatii conductei in instalatie, acestea se vor amplasa pe suporti metalici Tronsonul de conducta de la capul forajului pana la gospodaria de apa, la terminarea montajului, va fi probat la presiune, impreuna cu armaturile, montate numai daca presiunea de incercare a conductelor este inferioara valorii de 1,25 % presiune nominala a armaturilor, probe pentru care se vor consemna rezultatele intr-un proces verbal. Proba se va realiza in prezenta reprezentantului investitorului. Dupa efectuarea probei de etanseitate se va realiza spalarea si dezinfectarea instalatiei. Legătura dintre conducta de transport şi capul de pompare, va fi executată de constructor, folosindu-se un racord poziţionat la o adîncime corespunzătoare condiţiei de îngheţ şi la iesire din cabina de puţ. Racordul flanşat exterior va trebui blindat pentru a preveni pătrunderea corpurilor străine în puţ. 9.4. Echipamentul electric Tabloul de comandă va fi fixat în cabina de puţ. Acest tablou de comandă va trebui să fie echipat astfel încât să asigure funcţionarea şi protecţia în parametri normali a pompei submersibile, traductorilor de nivel, iluminatului interior al cabinei de puţ şi altor elemente acţionate electric, conform specificaţiei tehnice. Componentele de bază ale echipamentului din interiorul puţului şi al cabinei de puţ sunt: – Pompă submersibilă cu motor electric, conectată cu cablu de alimentare; – Traductoarele de nivel, conectate cu cablu CSYEY, conform STAS; – Tablou de forta si automatizare pentru comanda pompei submersibile – Manometru de presiune – Filtru impurităţi – Apometru – Presostat – Priza de 24 V, curent alternativ, pentru iluminatul interior al cabinei de puţ. Tabloul de comandă va fi proiectat şi dimensionat astfel încît să poată fi alimentat cu cablul de la reţeaua electrică de distribuţie, cablu trifazat cu nul de protecţie, pentru 380 V şi 50 Hz. Dimensionarea cablurilor ce vor fi folosite, va fi confirmată, ex. conform specificaţiilor tehnice de exploatare, odată ce constructorul va deţine toate aceste detalii tehnice asupra încărcăturilor şi tensiunilor recomandate. Centura de împămîntare va fi realizată şi conectată la tabloul de automatizare şi comandă al pompei submersibile de constructor, conform normelor legale în vigoare. Tabloul electric va trebui să aibe facilitatea unei legaturi de nul de protecţie la centura de împământare. In legatura cu motorul electric al pompei si aparatajul electric se va tine seama in primul rand de instructiunile si conditiile tehnice ale intreprinderilor furnizoare ale acestora. Dupa amplasarea in put la adancimea de instala a agregatului electropompa se verifica din nou rezistenta izolatiei si apoi se efectueaza legaturile electrice. Atentie:Efectuarea legaturilor electrice se face numai de personal de specialitate autorizat. Reglajul releelor contactorului se face conform caracteristicilor electrice inscrise pe placutele indicatoare
10
ale motorului. In cazul functionarii agregatului in conditii de exploatare diferite de cele pentru care s-a livrat produsul, la debite reduse, dar numai putin de 50% din debitul nominal, este obligatorie reglarea corespunzatoare a releelor contactorului. Reglajele se efectueaza numai de catre personal de specialitate. Conexiunile se efectueaza conform schemelor prezentate de cartea tehnica a pompei si recomandarile furnizorului. Conexiunile se efectueaza dupa identificarea si verificarea fazelor cablului. Respectând din punct de vedere legal toate recomandările, standardele, normele şi acordurile tehnice, tabloul de automatizare şi comandă al pompei submersibie va fi minim dotat cu: – Suport conexiuni cablu de alimentare – Întrerupător alimentare tensiuni – Releu de protecţie, pe faze, pentru supratensiuni – Comutator cu trei poziţii, MAN/OPRIT/AUTO situat pe capacul de vizitare al tabloului – Comutator cu două poziţii, OPRIT/AUTO situat pe capacul de vizitare al tabloului – Controller. – Transformatori de curent pe faze conectaţi la SPM 203 – Transformator 220/24, pentru iluminatul interior al cabinei de puţ – Siguranţe fuzibile legate la primarul şi secundarul transformatorului – Contactor motor – Terminali pentru cablul exterior de alimentare al tabloului Constructorul va instala o ţeavă interioară şi prin penetrarea cabinei, va asigura o ramificaţie exterioară de 1 m pozată la o adâncime care să corespundă normelor electrice naţionale, pentru conectarea la reţeaua electrică exterioară. 9.5. Cabina puţului Tot echipamentul hidromecanic va fi instalat în cabina de control a puţului, semiîngropată, , cu partea superioară la 0,25 m deasupra cotei teren amenajat. Cabina de put cu dimensiunile in plan de 1700×1700 mm- conform desenelor de executie –vezi plan IS-11. Fiind constructie subterana, cabina putului trebuie hidroizolata la exterior. Cabina are, pe aceeasi axa verticala cu axul forajului o gură de vizitare si acces care sa permita posibilitatea de a instala/demonta capul de pompare. Cabina este necesar a fi prevazuta cu două conducte de ventilaţie. Conform proiectului, construcţia cabinei de puţ trebuie să se facă în aşa fel încât să prevină eventuale posibilităţi de contaminare a puţului. 1. O etansare/garnitură va fi montată între burlanul de tubaj şi capul de pompare. 2. Toate suprafeţele exterioare trebuie să fie hidroizolate. 3. După instalare, cabina de puţ va fi împrejmuită cu umplutură de pământ. 4. Gura de vizitare a cabinei de puţ va trebui să fie etansa, avand montată o garnitură care să prevină accesul apei în cabină. 5. Terenul dimprejurul cabinei de puţ va trebui pregătit/sistematizat cu o panta care să asigure scurgerea apelor pluviale in exteriorul cabinei de puţ.
11
9.6. Probe 9.6.1. Inainte de receptie, utilajele montate in cabina vor trebuie sa fie probate, urmand ca functionarea sa fie silentioasa, lipsita de vibratii, imbinarile sa fie perfect etanse, nefiind admise pierderi de apa. 9.6.2. Daca remedierile unor defectiuni nu se pot realiza nici cu prezenta specialistilor furnizorului, se va solicita acestora inlocuirea ansamblelor sau subansamblelor care prezinta defectiuni de fabricatie. 9.6.3. Inainte de pornirea pompelor, se va verifica cu atentie instalatia electrica, fiind obligatorie prevederea dotarilor privind protectia si tehnica securitatii muncii. 10. ANALIZA APEI Constructorul va colecta probe de apă în sticle noi şi curate de câte 2 litri fiecare. Va fi colectată o probă la începerea testului de performanţă şi două probe la sfârşit. O probă va fi colectată într-o sticlă sterilizată pentru analize bacteriologice. Vor fi efectuate analize chimice şi bacteriologice. Analizele chimice vor include teste pentru:  Culoare  Miros  Turbiditate  Temperatura apei  Conductivitate electrică  Hidrogen sulfurat (H2S)  Bioxid de carbon  Hidrogen Conc ionică–pH  Duritate  Amoniac (NH4+)  Nitrat (NO3-)  Nitriţi (NO2-)  Calciu (Ca2+)  Clorură reziduală (Cl2)  Clorură (Cl-)  Fier (Fe2+, Fe3+)  Magneziu (Mg2+)  Mangan (Mn2+) La cinci zile de la finalizarea testelor, executantul forajului va emite un raport pentru a fi analizat de către contractorul general şi beneficiarul de investitie. 11. STERILIZAREA PUŢULUI Imediat după terminarea probelor si a ultimelor verificări ale puţului şi recepţiei, sterilizarea sa va fi efectuată folosind o soluţie de hipoclorit de calciu preparata intr-un recipient de 300 l şi si un recipient de 2000 l de apa curata prin circulatie inversa. O concentraţie minimă de clorură de 50mg/l (ppm) va fi folosită pentru dezinfectarea puturilor. Pentru cazurile speciale de contaminare biologică sau chimică sau din cauza condiţiilor fizice, se va folosi o doză mai mare.
12
12. CARTEA CONSTRUCTIEI 12.1. Raportarea în timpul construcţiei puţului Constructorul forajului va înainta formularele pentru înregistrări către contractor pentru aprobare. Rapoartele emise către contractor includ, dar nu sunt limitate la următoarele: Raport Emitere Programul activitatii pe zi Zilnic, pt. următoarele 24 ore Rapoarte zilnice de activitate Zilnic, pt. 24 ore anterioare 12.2. Colectarea datelor la terminarea puţului Constructorul va emite, fără cost, Raportul Tehnic complet în 30 zile de la terminarea forajului. Conţinutul raportului va include:  Dimensiunea si locaţia puţului;  Rapoarte zilnice de execuţie;  Datele din teren şi rezultatele testelor efectuate (fisa litologica);  Interpretările tehnice, geologice şi hidrogeologice ale testelor efectuate;  Capacitatea optimă a puţurilor (debit maxim, debit de exploatare, nivel hidrostatic, denivelare -nivel hidrodinamic, cota de montaj pompa,etc);  Înregistrările de date tehnice şi hidrogeologice;  Calitatea apei. 12.3. Prezentarea raportului tehnic final Datele ce urmează a fi colectate vor fi emise în trei (3) secţiuni ale Raportului puţului şi vor consta în date strânse în timpul testelor Recepţiei Preliminare:  Secţiunea I va conţine toate informaţiile privind operaţiunile de construcţie.  Secţiunea I: va conţine toate informaţiile hidrogeologice.  Secţiunea III va conţine copii ale desenelor şi procedurile de întreţinere şi exploatare.

 

Puteti vedea poze cu instalatii de foraj puturi de apa aici : puturi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Seraphinite AcceleratorOptimized by Seraphinite Accelerator
Turns on site high speed to be attractive for people and search engines.